Jurnal apicol

Creat de D006, Ianuarie 03, 2009, 03:51:39 PM

« precedentul - următorul »

stefan1

Citat din: bio din Martie 04, 2016, 09:07:08 AM
Citat din: stefan1 din Martie 04, 2016, 02:17:42 AM
  Bio si Calmusdaniel, ma bucur mult ca pe langa munca tot mai multa solicitata de stupine, va faceti timp si de forum si aveti intelepciunea sa treceti cu vederea discutiile mai aprinse care se pot isca in lumea virtuala!     ^:)^   :hi:   :hi:

.... =))... mai solicitant este formul .

La albine, este treaba simpla.... albinele sunt doar pe munca si intepatura este mai dulce.

  Mai este loc de evolutie: fata de intepaturile albinelor ai capatat in timp imunitate; mai trebuie sa castigi imunitate si fata de intepaturile albinarilor.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

apivasmob

Bine ai revenit ca iti duce-am lipsa.
Cu permisiunea ta.
http://www.youtube.com/watch?v=aOjMVRL0_68
Sanatate tuturor apicultorilor

bmdna

Buna seara!

Referitor la neonicotinoide. Pe acest topic povesteam anul trecut despre cum am nimicit eu niste furnici care isi faceau loc pe sub temelia casei. Anul asta nu am mai aparut in locul acela. Dar aceasta a fost doar introducerea. Eu am in fiecare an in stupina cuiburi de viespi in stupina. Dar nu sint cuiburi din acelea facute in aer liber prin vreun Sopron, sint cuiburi facute in pamant. Este o gaura cam de 20 mm in diametru prin care traficul de viespi uneori e comparabil cu cel al albinelor de la stupii buni. Aceste viespi, nu stiu ce natie de viespi sint, dar sint foarte agresive cu albinele, intra foarte mult prin stupi. Pe vremea cand aveam putini stupi puneam si capcane, acum am renuntat, tolerez viespile, cu conditia sa nu-si faca cuib in stupina. Anul trecut am avut un astfel de cuib sub unul din stupi si am scapat extrem de greu de el. Orice incercare de a stupa gaura a fost zadarnica, a doua zi dimineata era facuta o alta si viespile isi vedeau de treaba.

Anul asta am identificat un nou cuib de astfel de viespi. De data asta era cam la 2 metri de stup, deci nu mai aveam restrictii, puteam sa aplic orice. Mi-a adus aminte de otrava cu imidacloprid 2%, pe care spunea ca e pentru furnici. Arata exact ca praful de creta si le-am turnat pe gaura cam cat tragea Mutu in zilele lui bune. Am zis sa incerc, sa vad ce se intampla. Oricum pachetul era desfacut de anul trecut si era posibil sa nu mai aiba effect, plus ca pe el scria ca e pentru furnici, care sint inrudite si cu viespile, dar nu sint chiar identice. Pe pachet scria ca moartea furnicilor survine intr-o ora. Dupa ce le-am livrat praful - prima portie gratis - primele care au iesit au fost cam prafuite, dar nu erau deloc agresive si pareau sa se poarte normal. Cele care veneau de la cules ezitau putin la intrare, ceva li se parea ciudat, dar tot intrau. Dupa vreo doua minute au inceput sa iasa viespi carand bulgarasi se pamant. Dupa vreo 5 minute au inceput sa zboare haotic, dar inca zburau. Am parasit cuibul si am revenit peste 30 de minute. Nu mai zbura nicio viespe, era liniste totala. Foarte ciudat cum a actionat otrava. Eu nu stiu cat timp petrec viespile la o iesire din cuib, dar cred ca dupa o ora, dupa doua, ar fi trebuit sa se intoarca unele care au iesit inainte sa le livrez praful. Nu a mai venit niciuna. Au trecut cateva zile de atunci si in fiecare zi am trecut pe la gaura respectiva de mai multe ori si nu am vazut nicio viespe, nici macar una moarta. Iata cat de puternic este acest imidacloprid, o liniuta si a ras o colonie de viespi in 30 de minute.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

tinumaftei

Oricum cantitatea pe care ai pus-o diluata in apa trata mai multe sute de metrii patrati de cultura contra unor insecte cu mult mai mici decat viespile.

Kiwi Bee

Daca sti unde este cuibul de viespi(gaura in pamint) seara dupa ce se linistesc si merg la culcare le torni 1L de kerozina si astupi gaura imediat. Nu mai iese nici una.

Aici in NZ a aparut un produs numit "Vespex" pe care trebuie sal pui ca si momeala(presupunind ca nu sti unde este cuibul de viespi, pot fi chiar mai multe cuiburi in zona) si viespii vor veni la momeala si o vor cara acasa la el. Dupa un timp scurt(cind se presupune ca sau hranit deja cu momeala) aceasta asi face efectul mortal.

Eugen B

Anul acesta dupa un inceput slab (luna mai in special), albinele datorita plimbarii la tei, FS1 si Fs2 au inceput sa se redreseze, acuma am ceva puiet si miere in cuiburi si sper sa mai adune ceva polen si miere pentru a ierna cat mai bine pe produsele lor.
De anul acesta am inceput sa fac matci selectionate si sunt multumit de ce am facut anul acesta. Cu timpul cred si sper ca voi face matci tot mai bune si mai performate. Rasa care o folosesc este cea autohtona, nu cred ca e pura, dar cum e cum nu e merge f bine, mai ales unele matci din care am ales sa fac selectie anul viitor.
Matcile din moldova au mers f bine si in vestul tarii, multi nu cred ca se asteptau la asa ceva, cel putin unii cu care am discutat.
Pe an ce trece trebui sa studiem si sa facem cumva sa avem stupine de elita.
Nu ezitati sa faceti treaba buna si nu mai mergi pe vorba "merge si asa", ca nu merge.

dan sebastian

Dragose, mai pune un film cu ceva concluzii la matcile primite din toata tara. Cum s-au comportat ? + si - ?
E deja toamna si ar fi frumos sa le vedem pregatite de iernare.
Multumesc !
0744999989, 0722842211<br />Nu apreciezi sanatatea la adevarata ei valoare decat cand o pierzi.

Eugen B

In toamna trecuta am vazut ca unii colegi au spus ca vor da in judecata ceva firme de achizitie de miere ca nu au virat banii la timp. De fapt au fost chiar intarzieri mari, sunt curios daca cineva a facut asa ceva si sa imi spuna si mie.

Aurelian A.

Ieri m-am uitat prin stupi si pot sa spun ca majoritatea matcilor sau oprit din ouat,existand doar puiet capacit sau larvar,dupa caz...la voi cum este situatia? :hi:
"Nu sunt destept,dar cand privesc in jur prind curaj." Ion Creanga

oroles

Eu am cativa cu matci tinere care nu au deloc puiet. Nu stiu de ce. Matcile erau prezente. Spatiu putin ar mai fi avut. Rame negre erau. Ceva cules de intretinere ar mai fi.
Moinesti - jud. Bacau - 31 de ani

MirceaCalin

Destul de multă lume se plânge de lipsa ouălor în această perioadă şi nimeni nu pare să aibă un răspuns plauzibil...

bmdna

Buna seara dragi colegi!

Am o situatie mai speciala, pe care pana anul asta nu am observat-o. La unii dintre stupi sint cristale albe, mai mici decat cele de zahar dar mai neregulate, cazute pe table de sub fundul stupului. Le-am gustat si nu sint dulci deloc si totusi am vazut furnici care le culeg. Curios e ca numai la o parte din stupi am situatia asta, undeva la 10% din cei cu FAV, ca la cei cu fund plin e mai greu sa vad.

Aceeasi chestie s-a intamplat si la stuparul al carui film il redau mai jos. El a fost mai vigilent decat mine si zice ca ar fi miere de mana care a avut o cristalizare rapida, a cristalizat in rame inainte sa apuce albinele sa o capaceasca. Se pare ca iarna trecuta am scapat de mierea de mana pentru ca au fost nenumarate zile in care albinele au zburat. Anul asta scap in felul acesta. Acum eu ma gandesc ce se intampla cu mierea asta, care a cristalizat asa rapid si nu are gust dulce, la familiile care au apucat sa o capaceasca. Oare de ce nu este dulce? De ce au mai adus-o albinele daca e asa de fada? Oare daca o extrageam, era la fel de lipsita de dulceata?

Am facut doua serii de tratamente cu varachet si am tras niste concluzii;
1. Exista familii superinfestate, cam ca in 2014. Cauzele ar fi legate de vremea foarte rece si umeda din primavara, care a favorizat dezvoltarea varroa si nu mi-a permis sa recoltez rama claditoare (fiind foarte rece nici nu au crescut-o)
2. Cu toata primavara capricioasa, exista si familii care au foarte putini varroa, sau cel putin au cazut foarte putini. Este exclus sa fie varachetul prost, pentru ca am aplicat din aceeasi sticla la toti. La acest capitol pot sa remark o familie careia anul trecut I-am facut doar 2 tratamente cu varachet (pentru ca au cazut foarte putini varroa), nu am tratat deloc in primavara si acum, din nou au cazut putini varroa. Si este si singura familie care are populatie foarte mare (pentru ca restul au cam intrat in friguri sau au roit). La aceasta familie am apucat sa recoltez si un fagure cu puiet de trantor. Ar mai fi una care se apropie ca populatie de aceasta, dar e in stup cu fund plin si acolo nu stiu cum e cu varroa, fac tratamente in orb.
3. Desi nu am tratat niciunul din roiurile prinse (mai mult de 15), niciunul dintre ele nu a avut un nivel de infestare exagerat. Doar roiurile scuturate au avut infestare ceva mai mare. Stiu, ar fi trebuit sa le tratez, dar eu incerc sa merg pe cat mai putine tratamente.
4. Toate aspectele de mai sus sint influentate de faptul ca este inca foarte mult puiet. Nu am verificat toate familiile, dar la un sondaj facut sambata am gasit si 5 rame cu puiet per familie, in unele mai era doar puiet capacit pe cate o rama doua, dar in cele cu mult puiet mai erau si oua. Este foarte ciudat, in anii trecuti la vremea asta aveam puiet doar in roiuri, acum nu am gasit familie fara puiet si e o seceta teribila, albinele aproape ca nu zboara, dimineata intra cate una cu polen, cine stie ce floare mai traieste pe uscaciunea asta.
5. Cred ca am o familie hoata in stupina. Sambata au carat jumatate de zi ceva, zburau spre sat, acolo sint cel putin 3 stupine. La inceput am crezut ca a mea este cea furata, dar nu, nu era bataie si se vedea ca albinele se intorceau pline. Pe seara am deschis stupul si este si puiet, am vazut si matca, deci au furat de undeva. Numarul de albine este cam acelasi care a fost cand am stramtorat cuibul.
6. Am lasat o familie netratata. Mi-am preparat KAS 81. Sa vad daca pica vreun varroa. Problema cu preparatul asta e ca nu poate fi pastrat, am gasit undeva ca sta maxim 3 zile si mai am de o singura portie mai mica. Am estimat gresit, adica am cules prea putin pelin inflorit. A mai incercat cineva preparatul asta?

Si acesta e filmul cu cristalele:
https://youtu.be/sb4y7c5Pm6M
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

stefan1

#9912
  Parerea mea este ca sunt zaharuri de molecula mai lunga (trizaharide sau polizaharide). E adevarat ca acestea se gasesc mai mult in mierea de mana. Acele zaharuri se dizolva mai greu in apa si probabil si in saliva si de aceea nu-i simtim asa puternic gustul. Si metabolizarea acestor zaharuri nu se face decat in ultima portiune a intestinului uman, cu ajutorul florei intestinale. Am scris despre asa ceva cred ca la topinambur, a carui tuberculi contin astfel de zaharuri, ca de altfel si alte plante ca anghinarea, pastarnacul, inula etc.  Pentru albine zaharurile superioare sunt greu de adus la forma mierii (glucoza si fructoza) si parte din ele devin nedigerabile si le incarca punga rectala in timpul iernii, determinand diareea. Albinele le aduc in stup, pentru ca de fapt sunt in amestec cu monozaharide si diazharide in secretiile dulci aduse.
  S-ar putea si ca aceste cristale sa fie din mierea mai veche, poate din rezervele de anul trecut neconsumate in totalitate si pe care acum le reorganizeaza (se stie ca muta de pe fagurii marginasi spree centrul cuibului pe masura ce se reduc suprafetele de puiet).


  Referitor la familii superinfestate: am citit ca rezistenta paduchilor la tratamente poate aparea selectiv, adica doar in anumite familii. Astfel ca dupa tratamente facute identic anul trecut, au putut sa scape mult mai multi paduchi in unele familii. Acestia au produs superinfestarile din anul urmator. Acum au cazut pentru ca fie s-a schimbat tratamentul fie s-a marit doza daca s-a constatat superinfestarea.
  Se poate si ca unele familii sa fie mai rezistente la varroa. Asta spunea intr-un videoclip si DM, ca nu numai acea rasa ruseasca sau soiurile create anume in America rezista mai bine la varroa ci si unele familii de carnica sau ligustica. Si cantitatea de puiet din timpul anului, suprafetele de puiet de trantori sau eventualele pauze in puiet influenteaza aceste infestari.
  In general e indicat sa profitam daca avem pauze in puiet la familii sau roi si sa facem cate un tratament eficient in timpul verii.
  Nu stiu de KAS 81.  :sad:  Ar fi fain sa ne dai niste amanunte.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

apivasmob

Sanatate tuturor apicultorilor

bmdna

KAS 81 este o fiertura de pelin si muguri de pin. Sint mai multe discutii despre aceasta substanta pe celalalt forum. In lumea ex-sovietica am observat un reviriment al tratamentelor naturiste, s-a scos de la naftalina acest preparat, care daca nu are mare influenta supra varroa, datorita compozitiei are efecte beneficie asupra familiilor care sufera de nosemoza. Mai este la ei folosit un tratament, zic ei de pe vremea mosilor, cu pulbere de adei iute. Cu cat mai iute, cu atat mai bun, dar parca nu as da asa ceva la albinele mele. Sint film pe net in care se spune ca are efect... dar in film putem spune orice. Ca si tratamentul cu radacini de hrean.

Este posibil sa fie si miere de anul trecut pe care o prelucreaza si din aceasta cauza sa fi aprut cristalele. O sa arunc o privire in interior sa vad daca e vb de miere de anul trecut.

Da, am si familii superinfestate, dar am si cateva familii care anul trecut au avut grad mic de infestare, asuferit tratament minimal iar anul acesta sint din nou cu grad mic de infestare.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!