De ce nu a avut nectar anul acesta salcamul ?

[roi_ag]

La mine la salcam a fost un an de exceptie, numai ca mergand pe inmultire nu am scos multa miere. Vecinii mei si-au umplut butoaiele. Asta este dovada ca nu seamana nicio zona cu cealalta.

Anul acesta la Combinatul Apicol, cea mai multa miere a fost adusa din Moldova !

[yb]

Veterane oroles,nu dau cu pietre dar te suspectez ca intr-un coltisor al sufletului te visezi un pic genial...Ia-o ca o gluma si un joc de cuvinte de pe linga avatarul tau.

[Ignatov Andrei]

Cand "se incheie codrul", adica frunzele (cele plecate din primavara sau cele plecate dupa scuturarea florilor) au ajuns la marimea maxima, la baza fiecarei frunze (locul de insertie pe sarpanta) se formeaza un muguras.
Acest muguras se dezvolta pana in luna august, cand "se scrie pe el" ce va face in anul urmator .
Daca exista, in luna august, suficienta umiditate in sol (chiar daca nu ploua, sau chiar daca ploua) se va "scrie" o productie mai mare de fructe sau seminte, daca nu...
Daca un mar " a scris" ca va face doua mere, pomicultorul va reusi sa obtina mere cat bostanii sau cat margica, dar mai mult de doua nu !!!
Tot aceasta umiditate da posibilitatea acumularii de zaharuri in cambiu, pentru a se putea trece de perioadele critice (iarna si geruri) si pentru a se putea relua  ciclul biologic in primavara urmatoare!

Secretia la salcam depinde de conditiile din toamna precedenta (la fel si arborii care intai infloresc si apoi le cresc frunzele), pe cand la tei... nu !
Teiul va "scrie" cata floare va face, cantitatea de nectar depinzand numai de conditiile din primavara si vara respectiva. Poate avea teiul si 10 tone de floare, daca ziua sunt 42 de grade, iar noaptea numai 10-12 grade, nu va secreata !
Majoritatea plantelor (arborilor) cresc noaptea. La temperaturi sub 15 grade, toate florile de vara sunt afectate.

Nu vreau sa intru in detalii strict tehnice sau stiintifice, dar cu diferente de 20-25 (chiar 30) de grade intre zi si noapte nu ne putem astepta la minuni !

[Ignatov Andrei]

1. Nu pot sa fiu de acord cu Genutu (in videoclip) cand spune ca salcamul secreta bine daca in iarna au fost geruri care determina formarea anumitor substante in copaci.
2. Daca ar fi asa, cele mai bune zone de cules ar fi cele nordice sau de munte, ori nu este asa.

1. Genutu are dreptate !
Nu numai la salcam este valabila aceasta remarca, ci si la arborii care intai infloresc si apoi le cresc frunzele !
2. Recititi postarea lui bucovineanu, referitoare la temperaturile diurne din perioada infloririi !
La munte, are salcamul posibilitatea sa acumuleze "acele anumite substante", doar ca nu mai "are posibilitatea sa ne arate" ce a acumulat !!!

[stefan1]

  Eu am o statistica de peste 30 de ani cu temperaturi zilnice si cu evolutia stupinei si a cantarului de control. Si de acolo am tras unele concluzii cel putin pentru zona mea.
Am mai citit la italieni care se laudau ca au importat puieti de salcam din Ungaria si productiile lor de miere/hectar ar fi aproape duble decat spuneau ungurii ca ar obtine de la salcam. Italienii nu cred ca au asa geruri pe iarna. Altfel si eu am constatat ca dupa ierni lungi, anii apicoli sunt mai buni decat cei cu desprimavarare timpurie. Pun asta pe seama micsorarii numarului de daunatori pentru pomi si culturi (daunatori care nu au supravietuit iernii prelungite) sau chiar reducerea concurentei de albine sau alte insecte culegatoare de nectar, la care se adauga o succesiune fara pauze mari a culesurilor (daca intrarea in vegetatie a inceput mai tarziu)

[Ignatov Andrei]

Pun asta pe seama micsorarii numarului de daunatori pentru pomi si culturi (daunatori care nu au supravietuit iernii prelungite) sau chiar reducerea concurentei de albine sau alte insecte culegatoare de nectar,

Da, este si asta!
Cand iarna este friguroasa, seva "sta la locul ei", iar substantele acumulate din iarna "se macereaza" fiind "numai bune" de folosit in primavara !
Dar cand observam ca mugurii pomilor fructiferi isi schimba dimensiunile (se maresc) si stau gata-gata sa plesneasca, este clar ca si la celelalte specii nu este "liniste in casa" !!!
Din aceasta cauza rezervele, depuse cu grija in fiecare creanga, "se amesteca", isi "schimba locul", iar la reluarea ciclului biologic... "ia-le de unde nu-s" !!!

Dezechilibrele sunt foarte mari, mai ales in cazul salcamului, stiut fiind faptul ca "domnia Sa" sta negru mult timp si dintr-odata il vezi ca a si inflorit !!!

[yb]

Sarbatori fericite si la multi ani tuturor !

[Alutus]

As fi preferat zapada. Cand era zapada si salcamul dadea bine. Nici gerul din feb nu e bun. Acu era vremea de ger.

Batranii apicultori, spun ca salcamul este ,,un copac de zapada.''

[oroles]

Veterane oroles,nu dau cu pietre dar te suspectez ca intr-un coltisor al sufletului te visezi un pic genial...Ia-o ca o gluma si un joc de cuvinte de pe linga avatarul tau.

Apicultura in niciun caz nu e un domeniu care mi-ar oferi cine stie ce satisfactii de geniu. Eu impartasesc tuturor din opiniile si putinele mele cunostinte. Imi pare rau daca am suparat pe cineva.

La mine in zona a fost un an foarte bun la salcam. Nu o zic numai eu. Tineti cont ca iarna trecuta am avut o vreme secetoasa.

[bucovineanu]

Batranii apicultori, spun ca salcamul este ,,un copac de zapada.''

Eu stiu ca in general dupa o iarna cu multa zapada urmeaza o vara in care plantele secreta mult nectar.

[virgiliu]

Despre salcâm: este originar din America de Nord, fiind introdus în Europa în 1601; la noi s-a introdus în 1750 ca arbore de parc. Prima cultură forestieră a fost creată la Băileşti, Oltenia în 1852, cu scopul de a fixa nisipurile purtate de vânturi. După 1880 s-au împădurit suprafeţe întinse în sud-estul Olteniei, nord-estul Munteniei, nord-estul Transilvaniei și sudul Moldovei. România s-a dovedit a fi o a doua patrie pentru salcâm. În perioada 1985-1989 existau 120.000 ha împădurite cu salcâm. Salcâmul se dovedeşte a fi o specie pretenţioasă faţă de sol şi climă. În patria de origine reclamă climate umede, suficient de calde, staţiuni cu
multă căldură estivală, sezon lung de vegetaţie, ferite de îngheţuri târzii. La o temperatură medie anuală de 8-9°C starea de vegetaţie a salcâmului este slabă. Vântul rece şi chiciura constituie factori limitativi.
Temperamentul este de lumină. Se dezvoltă bine pe soluri nisipoase cu textură grosieră, afânate,
aerisite, permeabile, necarbonatice. Vegetează slab pe soluri compacte, argiloase și calcaroase. Salcâmul are un consum ridicat de substanţe nutritive, astfel încât cultura repetată epuizează solul. Faţă de regimul hidric, salcâmul este nepretenţios, pe dunele nisipoase aprovizionându-se din orizontul freatic. Nefavorabile sunt solurile excesiv de uscate, cele prea umede, reci expuse inundaţiilor. Pe ansamblu, salcâmul are o largă amplitudine ecologică, fapt ce determină o acomodare relativ rapidă, cumulată cu modificări morfologice evidente (ritidom gros timpuriu, lujeri spinoşi, înrădăcinare profundă). Nu creează un fitoclimat intern, astfel încât salcâmul nu se asociază cu alte specii.

[Ignatov Andrei]

Salcâmul are un consum ridicat de substanţe nutritive, astfel încât cultura repetată epuizează solul. Faţă de regimul hidric, salcâmul este nepretenţios,

Cum "epuizeaza"... ?!?
"Traducerea in romaneste" era mai buna !!! 
Salcamul face parte din familia LEGUMONOSAE, adica... printre altele, traieste in simbioza cu niste bacterii (rhizobium leguminosarum) care asimileaza azotul atmosferic, adica... ca si mazarea, fasolea, sparceta, gladita, lucerna etc. !!!

Ce se intampla in cazul padurii de salcam ?!? Cum e solul ?!?

[virgiliu]

Corect este: salcâmul face parte din familia Fabaceae, genul Robinia.
Majoritatea plantelor fac simbioze cu o bacterie, sau ciupercă, unele cu mai multe. E adevărat Leguminoasele înbogățesc solul în azot, dar numai în cazul în care respectiva cultură de plante este cosită în perioada înfloririi și apoi este băgată sub brazdă (este valabil pentru plantele anuale); la salcâm nu se practică așa ceva, iar substanțele de rezervă care trebuie să îmbogățească solul sunt consumate în formare fructului.

[Ignatov Andrei]

Corect este: salcâmul face parte din familia Fabaceae, genul Robinia.

Corect este:
-..., pentru ca familia este... Leguminosae !
- Robinia vine de la cei doi Robin care au adus (aclimatizat) salcamul in Europa, la inceputul sec. XVII.

BOTANICA este pentru intreg globul, nu doar pentru ALMANAHELE europene !!!

La chestia cu imbogatirea solului nu adaug nimic, pentru ca ai scris incomplet (ca sa nu spun ca ai scris doar prostii de pe GOAGAL) !!!

[Ignatov Andrei]

In Botanica exista denumiri ale familiilor unanim acceptate si nu se pune problema care denumire este "mai corecta"!
Leguminosae sau Fabaceae !
Exemple:
- Labiatae sau Lamiaceae;
- Cruciferae sau Brassicaceae etc.