Jurnal apicol

[marius_vfp]

acu nus ce da el da iti arat ce dadea :

Turta proteica pt. albine

oscareeee  termin-o, eu cu fratemiu am bagat la 30 cat am, in maxim 20 minute , unu taie turta si o pune , unu desface capacu ,pune la loc capacu mai mult de 20 secunde stupu nu sta deschis. hai ca nare rost sa fac ce ziceai tu mai sus.

[oscar]

eu cred ca asa da http://apiardeal.ro/forum-discutii/index.php?topic=6717.0
poate ceva inbunatatit nu la pasta ci la metoda
nu e vorba de bagat in stupi ci de facut turtele,de pus in pungi
dar las-o balta ca nu ne intelegem si ocupam spatiu degeaba

[Stefan Madalin]

 sa ridici un capac , cu folie sau ce are fiecare , nu trebui sa dureze decat 10 secunde maxim .
Cum a fost iarna asta in sudul tarii ... , toti au nevoie de turte .
Daca vad larva pe urdinis , sunt idiot si mor de oftica ca nu am putut tine pasul cu ele

[D006]

Am un prieten care detine peste 400 colonii de albine , dupa 15 februarie e zilnic in stupina si le stimuleaza . Sa facem un calcul , un minut de familie  x 400 inseamna cam 7 ore de munca pe zi . Cat este o norma de munca zilnica stabilita prin codul muncii ?
  Fara munca castigi bani doar daca esti escroc . Cum noi nu stim sa-i fraierim pe altii suntem condamnati la munca.

[mircea_tm_gt]

domnu` dragos, daca zaharul costa peste 7 lei kg-ul , plus contine amidon, nu ar fi mai indicat sa dati miere si cu restul ingredientelor, mierea o dam la en-gros cu 9 lei pe kg...deci, decat zahar mai bine miere!!!

[D006]

  Zaharul respectiv NU contine amidon , plus ca are si el rolul sau bine stabilit.

[D006]

Se poate o reclamă mai bună la miere ?

http://www.gandul.info/magazin/experimentul-lui-gheorghe-hagi-a-dat-rezultate-incredibile-ce-se-intampla-daca-mananci-o-lingurita-de-miere-in-fiecare-zi-pe-stomacul-gol-video-12030703

[D006]

  Am dat si eu cu copy-paste ca mi se pare interesant :

Lucrul pe care trebuie sa il inteleaga fiecare apicultor este ca nutritia adevarata pentru colonie vine de la polen.
In mod specific, un amestec de polenuri de la plante variate si corespunzatoare, adunate de culegatoare, si carate inapoi in stup in cosuletele specializate pentru polen de pe picioarele din spate. Polenul este sinonim cu "mancare pentru albine" – el ofera proteine, lipide (grasimi), vitamine, steroli, minerale si micronutrienti de care albinele au nevoie pentru crestere si sanatate. Coloniile albinelor melifere au un necesar mare de polen – 15-45kg / an! Stimulul pentru adunat polen este in mare parte prezenta feromonilor produsi de larvele tinere – de aceea, apicultorii care vad cantitati mari de polen venind pe urdinis, in general presupun ca familia are regina din cauza puietului depus.

Albinele care colecteaza polen il cara direct in cuib si isi folosesc capul pentru a-l depune in celulele adiacente larvelor. Acest polen este consumat de regula rapid de catre albinele doici. Dinamica stocarii si consumului polenului duce in mod normal la coronite de polen in jurul puietului. Polenul care ramane stocat pentru perioade mai mari de timp, poate suferi fermentatie acida lactica in celula – acest proces duce la pastrarea polenului, asa cum se intampla cu varza murata sau iaurtul. Celulele cu polen pot fi acoperite cu miere in toamna, pentru a fi folosite in primavara urmatoare in timp ce colonia isi mareste volumul in lipsa polenului natural. Acest punct este unul important! Albinele melifere sunt insecte tropicale care au nevoie de un mediu cald, si mancare constanta (similar oamenilor). La fel ca oamenii, cand au migrat de la tropice spre climat temperat, au "invatat" sa isi ceeze adaposturi uscate ( stranse ghem intr-o scorbura/cavitate) pe care le pot incalzi la temperaturi comfortabile. In timpul iernii si sa isi pastreze mancarea in camari pentru vremuri grele (eg: orice perioada in care plantele nu infloresc).
Vitellogenin
OK, in incursiunea mea, ajung intr-un final la punctul dorit. Albinele nu stocheaza polen si miere numai in faguri, ele aduna rezerve de mancare si in corpurile lor. Aceasta este facuta in principal in forma unui compus numit : "Vitellogenin". Acesta este clasat ca "glicolipoproteina" insemnand ca are proprietatile zaharului (glico 2%), grasimi (lipo, 7%) si proteina (91%) (Wheeler & Kawooya 2005). Vitellogenin este folosit de alte animale ca un precursor al gproteinei din albenusul de ou, dar albinele l-au facut mult mai important in psihologia si comportamentul lor, ca o "fantana a tineretii" pentru a prelungi viata matcii si a lucratoarelor, de asemenea functionand ca un hormon care afecteaza comportamentul viitoarelor lucratoare!

Acesta este un exemplu minunat de conservatorism al evolutiei. Asa cum anumite gene se gasesc in aripioara pestelui, laba cainelui, mana omului sau in aripa unei pasari sau liliac, asa albinele au extins rolul vitellogenin-ului de a avea multiple functii in sistemele lor. Ele pot face aceasta din cauza ca majoritatea albinelor dintr-o colonie sunt femele sterile care depunoua foarte rar. De aceea ele detin mecanismul de a produce acest precursor de galbenus de ou dar nu il folosesc. In schimb, ele il depun in corpul gras din abdomen si cap.

Acum, corpul gras nu este numai grasime. Putnam & Stanley (2007) explica bine:" Pe langa rolul important ca si camera de depozitare, corpul gras al insectelor functioneaza ca un element cheie al metabolismului si biochimiei.... corpul gras biosintetizeaza si acumuleaza nu numai rezervele de lipide, ci si carbohidratii, amino acizii, proteinele si alti metaboliti. Corpul gras raspunde la nevoile psihologice si biochimice in mai multe moduri, incluzand cantitati mari de biosinteza a proteinei, formarea si eliberarea trehalozei, eliberarea lipidelor, detoxifierea de resturi nitrogenoase, si biosinteza hormonilor. Multe dinproteinele care sunt deosebit de importante pentru viata insectelor sunt biosintetizate in corpul gras" (incluzand vitellogenin)

Acesta este momentul in care Dr. Gro Amdam intra in tablou. In timp de studia pentru teza de la Norwegian University of Life Science in 2002, s-a intrebat ce rol are vitellogeninul sintetizat de albine. Ea a descoperit ca in loc de a fi folosit ca/pentru proteina din galbenus de ou, a fost hranit reginelor, larvelor si lucratoarelor mai batrane (Amdam, et al 2003). "Intuitia/intelegerea ca vitellogeninul era important in timpul fazei larvare, si deci pentru diviziunea muncii la lucratoare, a condus-o pe Adam sa speculeze ca proteina ar putea – direct sau indirect – sa modifice tranzitia muncii de la munca in cuib la culegatoare. "Varsta la care o culegatoare iese din cuib, este cunoscuta de multi, dar nu exista un tipar fiziologic pentru a explica acest lucru. O posibilitate ar putea fi ca probabilitatea de a iesi la cules este legata de rezervele dinamice de vitellogenin. Aceasta ar asigura ca albinele bogate in vitellogenin raman in cuib ca doici folositoare puietului si altor larve, in timp ce albinele epuizate de vitellogenin devin culegatoare (Anon 2007)

In studii ulterioare Amdam a demonstrat ca suprimarea vitellogeninului duce la concentratii mari de feromon juvenil – un hormon sistemic asociat cu cresterea insectei si activitatea de cules a albinelor. Spre deosebire de alte insecte, vitellogenin si hormonul juvenil actioneaza antagonic la albina reglementand dezvoltarea si comportamentul (Nelson, et al. 2007)

Mai mult decat atat, Dr. Adam a aratat ca vitellogeninul elimina radicalii liberi din sistemul albinelor, prin aceasta permitand matcilor si albinelor de iernare sa traiasca mai mult, prin eliminarea daunelor produse de oxidanti (Seehuus, et al 2006)Vitellogenin este cu adevarat fantana tineretii pentru albina melifera" Poate ca sanatatea se datoreaza laptisorului de matca – daca e sa mananci in cantitati indestulatoare. In mod direct din moment ce hormonul juvenil creste la albinele stresate, vitellogenin ar putea avea rol in lupta cu stresul (Li & Huang 2004)

Schmickl si Crailsheim (2004) au trecut in revista dinamica nutrientilor in coloniile albinelor melifere – aceasta este o lectura importanta pentru orice apicultor serios! Poate fi downloadata gratuit, si am inclus-o la referinte. Ca un sumar al scrierii lor cuprinzatoare, proteina din polen, si zaharul din nectar, sunt intr-o continua miscare in colonie depinzand de disponibilitatea materiei prime din cules, si cerintele nutritionale ale reginei, larvelor, doicilor, culegatoarelor si trantorilor. Exista reactii complexe si mecanisme comportamentale pentru a se asigura ca rezervele sunt impartite si distribuite optim in timpuri bune si mai putin bune.

Nectarul venit este rapid distribuit in colonie albinelor de toate varstele si larvelor. Dar elementul deosebit de important de inteles este dinamica transferului de proteine in colonie. In mod special gradul in care doicile hranesc in continuu lucratoarele. In experimente, pana la 25% din aminoacizi marcati radioactiv si hraniti doicilor, au fost transferati culegatoarelor peste noapte! Doicile nu numai ca hranesc puietul, dar hranesc cu proteina si culegatoarele

[ionel07196555]

  Am dat si eu cu copy-paste ca mi se pare interesant :


Nectarul venit este rapid distribuit in colonie albinelor de toate varstele si larvelor. Dar elementul deosebit de important de inteles este dinamica transferului de proteine in colonie. In mod special gradul in care doicile hranesc in continuu lucratoarele. In experimente, pana la 25% din aminoacizi marcati radioactiv si hraniti doicilor, au fost transferati culegatoarelor peste noapte! Doicile nu numai ca hranesc puietul, dar hranesc cu proteina si culegatoarele

[/color]

Aceasta parte a studiului ar trebui sa ne schimbe optica
in ce priveste  ''furajarea ,,  albinelor

Credeti ca vom gasi si in alte studii ce se afirma mai sus
Te cam pune pe ginduri cind vin tot mai des verile secetoase si
noi furam tot mai mult din polen

[D006]

  In mai multe tări a devenit o practică a avea PERMANENT in stupină o sursa de proteina . Cat timp este polen in natură albinele nu va vizita tava cu proteină dar in clipa in care din natură dispare polenul imediat albinele vor căra proteină din tavă.
  Să tinem cont ca primăvara e suficient să avem 5 zile cu vreme rea că deja albinele raman fară rezervă de proteină in stup și implicit apar dezechilibre metabolice care se refac foarte greu. Atunci apicultorul intervine cu hrană direct in stup.

[ionel07196555]

Foarte adevarat in ce ati dezvoltat
Cum sar putea rezolva asta la noi cind noi din cauza hotilor ne
ingramadim cite 2 ....3 stupine la un loc
In stup apare furtisagu

[D006]

De azi intram in forta la treaba !


http://www.youtube.com/watch?v=eQaY0GxnDnk#

[mmacreanu]

De azi intram in forta la treaba !


http://www.youtube.com/watch?v=eQaY0GxnDnk#

Hrana pe care o administrati pare a fi mai moale decat in filmele lui daniel calmus, folositi cumva miere de salcam?

[D006]

Mierea poliflora era cristalizata asa ca am folosit miere de salcam . Dar la urmatoarele hraniri voi folosi miere poliflora.

[mmacreanu]

Mierea poliflora era cristalizata asa ca am folosit miere de salcam . Dar la urmatoarele hraniri voi folosi miere poliflora.

Se incalzeste si pe la Braila, maine o sa pun si eu niste miere de f.s. la aburi