loca americana

[D006]

Stuparii  trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie deoarece loca este o boala infecto-contagioasa :
    Schimbarea la max. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi ;
                              Dezinfectarea anuala a stupilor, ramelor, fagurilor de la rezerva ;                   
Dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor;
 
Prevenirea furtisagului ;
   Realizarea unui efectiv omogen de colonii de albine (cele slabe se unesc sau se distrug);
procurarea de material genetic indemn de boli ;
   Rationalizarea pe cat posibil a pastoralului ;
   Hranirea stimulativa si de completare a rezervelor de hrana se executa uniform  si in perioade optime.
   Diagnosticul bolilor se poate executa periodic  de cel putin doua ori pe an prin actiuni bine organizate si expeditiv.
  Executarea  organizata a tratamentelor in stupini  , se pot respecta cu strictete  prescriptiile  sanitar - veterinare si se pot institui masuri eficiente de carantina.

[D006]

In dezvoltarea acestui subiect trebuie mare atentie deoarece vorbim de o boala carantinabila iar aici suntem pe un forum public.
  La Craiova pentru ca am fost intr-un mediu privat problema s-a discutat cu sinceritate iar concluziile au fost ingrijoratoare .
   Atentie mare , mirositi cu atentie familiile si daca va pare ceva suspect apelati la oameni cu experienta.

[milu56]

Poate nu toti stie cum arata un stup bolnav de loca americana:miros si puiet putred in celule,deoarece nu il poate scoate albina,daca suntem atenti nu confundam loca americana cu cea europeana,mai ales care sunt mai tineri in apicultura nu au avut ocazia sa vada un stup bolnav de loca americana,in ultima vreme a cam disparut.

[D006]

mai spuneți câteva deosebiri între cele 2 și ceva tratament preventiv 

[milu56]

Loca americana:atunci cand vezi ca puietul nu este uniform,capacelele celulelor gaurite,si larva lipita de peretii celulei,de culooare cafeniu inchis si cu un miros de mizerie foarte tare si urat miroase,si aceasta larva trecuta in putrefactie se intinde cand incerci sa o scoti din celula,albinele nu pot sa curete ramele fiind lipite larvele de peretii celulelor.Ori loca europeana e cu totul alceva,e ceva cum e si puietul varos sau in sac, aici nu este pericol pentruca albinele pot curata fagurii.Tratamentul natural este un cules bun de la salcam de exemplu.
Pentru loca americana este o problema cu tratarea,fiind foarte cantagioasa,este ikndicat ca un stup bolnav sa fie scos din stupina,mutate albinele cu matca in alta lada pe faguri noi si se trateaza cu teramicina sau oxitetraciclina pulbere orala pentru uz veterinar.

[D006]

In revista " Romania apicola " pe decembrie apare un articol foarte interesant despre loca americana semnat de  Kirsten Traynor .
   Voi reda cateva pasaje :
   " Apicultorii  sunt adesea foarte confuzi  cand coloniile lor sunt atinse de loca americana pt. ca , in subconstientul lor , se simt vinovati. Este o mare greseala pt. ca , in general, cele mai afectate sunt coloniile cele mai puternice  si mai sanatoase .  Doar ele sunt indeajuns de puternice  pentru a aduce  in stupii lor  milioane de spori  existenti in stupii pe care ele i-au pradat . daca nu vreti sa aveti  LA , pastrati coloniile slabe  ! ele nu sunt destul de puternice  pentru a le prada pe celelalte , dupa cum ii place unui inspector  german sa afirme ."
  Ce sa facem cu o colonie , care in urma analizei s-a constatat ca are un numar de spori ?
   " Daca un esantion arata un numar mic de spori  pentru unul din stupii dumneavoastra puteti sa extrageti mierea  pentru a fi data in consum uman , dar aceasta NU trebuie  data albinelor . ramele de unde aceasta miere a fost extrasa nu trebuie sa fie refolosite in stup ci topite si apoi dezinfectate. Ceara NU trebuie sa fie refolosita pt. ca ea contine spori , dar este perfecta pentru confectionarea lumanarilor . "

[milu56]

In revista " Romania apicola " pe decembrie apare un articol foarte interesant despre loca americana semnat de  Kirsten Traynor .
   Voi reda cateva pasaje :
   " Apicultorii  sunt adesea foarte confuzi  cand coloniile lor sunt atinse de loca americana pt. ca , in subconstientul lor , se simt vinovati. Este o mare greseala pt. ca , in general, cele mai afectate sunt coloniile cele mai puternice  si mai sanatoase .  Doar ele sunt indeajuns de puternice  pentru a aduce  in stupii lor  milioane de spori  existenti in stupii pe care ele i-au pradat . daca nu vreti sa aveti  LA , pastrati coloniile slabe  ! ele nu sunt destul de puternice  pentru a le prada pe celelalte , dupa cum ii place unui inspector  german sa afirme ."
  Ce sa facem cu o colonie , care in urma analizei s-a constatat ca are un numar de spori ?
   " Daca un esantion arata un numar mic de spori  pentru unul din stupii dumneavoastra puteti sa extrageti mierea  pentru a fi data in consum uman , dar aceasta NU trebuie  data albinelor . ramele de unde aceasta miere a fost extrasa nu trebuie sa fie refolosite in stup ci topite si apoi dezinfectate. Ceara NU trebuie sa fie refolosita pt. ca ea contine spori , dar este perfecta pentru confectionarea
lumanarilor . "

Foarte bine spune.Dar o familie puternica intotdeauna invinge,mai putin loca americana.

[D006]

Bine...
A si eu o intrebare...
Daca o familie de albine intra peste iarna cu loca mai are sanse sa traiasca pana la primavara????
nu stiu pt ca sunt incepator....

[bucovineanu]

Locca este o boala a puietului. Se manifesta  in timpul sezonului activ, cat timp familia de albine are puiet in crestere. Familiile afectate de aceasta boala slabesc datorita faptului ca puietl crescut nu mai ajunge la maturitate si moare inainte de a ajunge in faza de adult. Boala poate fi observata foarte bine spre sfarsitul sezonului activ, in lunile iulie august. Diagnosticarea se face prin urmatoarele:
-la deschiderea stupului se simte un miros specific asemanator cu mirosul cleiului de tamplarie.
-familia este slabita,are mai putine albine care nu pot acoperi bine ramele cu puiet.
-puietul are aspect imprastiat, se observa celule cu puiet capacit amestecate cu celule in stare larvara si cu celule din care puietul a fost eliminat.
-se observa celule de puiet capacit care nu are forma normala bombata si au capacelul gaurit.
- daca intr-o asemenea celula se introduce un betisor de chibrit se observa ca in acea celula se afla un continut vascos care se intinde sub forma de filament.
Acum sa revenim la intrebarea de mai sus:
De obicei familiile afectate de aceasta boala mor inainte de a intra in iarna. Daca insa au fost indopate cu antibiotice e posibil ca in aparenta sa dea impresia ca s-au vindecat, dar boala va reveni odata cu un nou sezon activ. Deci  daca au avut boala si au fost tratate numai cu antibiotice, fara sa se ia si celelalte masuri impotriva bolii familiile respective vor trece iarna, dar boala poate sa se reactiveze in vara urmatoare.

[stefan1]

LOCA AMERICANA
Citez dint-un articol interesant din ,,Romania Apicola" nr 2/2010, preluat dupa o revista franceza.
  Desi lucrurile sunt in general cunoscute, e bine o subliniere a unor aspecte peste care se trece usor.
  Boala este produsa de o bacterie Paenibacillus larvae sp. larvae (prescurtat PII). Sunt atacate larvele foarte tinere, dar puietul ajunge in general sa fie capacit. Boala se detecteaza tocmai in clulele capacite, spre deosebire de Loca europeana, care afecteaza larvele necapacite. Nu mai insist asupra semnalmentelor bolii, ci a modului ei de instalare.
  Sporii constituie forma infectioasa. La scurt timp dupa ingerare, sporii germineaza in intestinul mijlociu al larvei, transformandu-se in bacili vegetativi care se multiplica. Acesti bacili migreaza apoi in hemolimfa, unde se inmultesc mereu, producand septicemie si moartea larvei. SPORII REZISTA LA RADIATII, LA TEMPERATURI RIDICATE SI LA DEZINFECTANTI. Deci NUMAI STADIUL VEGETATIV AL BOLII POATE FI TRATAT CU ANTIBIOTICE.
  Cele mai expuse la infestare sunt larvele foarte tinere, sub 24 de ore, care se spune ca se imbolnavesc daca ingereaza mai mult de 12 spori de loca. Larvele mai in varsta capata o rezistenta la infectie pe care o poate incetinii sau chiar oprii.
  Dupa ce larva a murit, bacteria sporuleaza in cadavrul in descompunere, care se innegreste si capata o consistenta cleioasa. In final, daca nu este curatata de albine, larva se usuca, formand un solz intunecat pe fundul celulei. In larva filanta si in acel solz sunt milioane de spori care vor fi raspanditi de albinele care curata celulele, ajungand si la doice si apoi la alte larve, dar si pe toate suprafetele stupului, cat si in miere. In stare de spori, boala se poate mentine zeci de ani, sporii germinand imediat ce conditiile devin favorabile.
   Pentru a induce boala trebuie sa fie o anumita concentratie de spori. Sunt familii in care este o destul de mare concentratie de spori ani de zile, fara a fi vre-o forma de manifestare clinica.
  Raspandirea sporilor pe albinele adulte.
  Nu toate albinele sunt cu aceeasi concentratie de spori nici in interior (intestin, punga rectala), nici pe corp, pe perisori sau picioare. Din ce numarul de celule din stup afectate de boala este mai mare, si concentratia de spori de pe albine este mai mare si numarul de albine puternic infestate cu spori este mai mare.
  Sensibilitatea  comparata la boala a reginelor, lucratoarelor sau trantorilor.
Alimentarea cu hrana contaminata a larvelor din cale 3 caste au relevat ca larvele de regine au fost cele mai sensibile, cu o mortalitate de 93 %, urmate de cele de lucratoare cu o mortalitate de 82 % si la urma de cele de trantori, cu mortalitate de 68 %. Deci matcile sunt cele mai sensibile si trebuie avut grija in crescatoriile de matci.

[stefan1]

Rezistenta la infestare
  Cercetatorii au observat ca albinele adulte care intretin larve chiar bolnave, nu sunt afectate de boala. De asemanea nu toate larvele care au primit spori au dobandit boala. S-au gasit substante care inhiba dezvoltarea sporilor de loca in cantitate mare la larvele de 4 zile, mai mica la cele de o zi, dar nu se mai gaseau in larvele de 6 zile (la capacire). In intestinul albinelor au gasit in general o mai mare cantitate de inhibitori de dezvoltare a stadiului vegetativ al locii decat la larve. Cea mai mare cantitate de inhibitor s-a gasit la albinele de 8 zile, dar mai putin la cele de o zi sau la culegatoare.  Aceiasi autori au studiat puterea inhibitorie a intestinului de albine de varsta medie (care curateau celulele afectate de boala) sau ale albinelor de iernare si au constatat ca ambele aveau acest inhibitor care impiedica aproape complet sporii sa treaca in stadiul vegetativ. Puterea inhibitorie s-a pastrat 65 % si dupa ce aceste substante s-au tinut 15 minute la 125 grade.
   Si cercetari mai vechi aratau acelasi lucru, ca la albinele adulte se gaseau in tubul digestiv multi spori de loca, dar nici un bacil nici in tubul digestiv nici in hemolimfa.
  S-a studiat ca la albinele care au ingerat spori de loca, acestia au ajuns cam in 40 de minute in intestinul mijlociu, stand in acesta cam 7 ore. Dupa 2,8 zile, majoritatea sporilor se gaseau in punga rectala. Acestia insa aveau intacta capacitatea de germinare pentru cel putin inca o luna. De aici se pot trage o seama de concluzii, la care voi revenii.
  S-a testat si influienta introducerii de spori in hemolimfa albinelor. S-a constatat ca albinele injectate cu spori mureau in medie la 2,54 zile, fata de lotul martor la care li s-a injectat doar apa, care au trait in medie 5,92 zile. Deci daca sporii patrund in hemolimfa , declanseaza boala. Se trage concluzia ca este posibil ca ranile produse in cuticula albinelor de Varroa ar putea fi cai de infestare a hemolimfei cu spori de loca.

[stefan1]

CONTAMINAREA
    In interiorul coloniei:
S-a pornit in studierea raspandirii sporilor in stup fie de la o rama cu miere infestata, fie de la introducerea unei rame cu 100 de larve moarte de loca. Concluziile, pe scurt, au fost: propagarea sporilor in masa de albine s-a produs rapid in cazul fagurelui cu larve moarte, si mai lent, pe masura consumarii mierii, in cazul administrarii de miere infestata. De retinut insa ca si mierea poate fi sursa de infestare cu loca.
   In interiorul stupinei:
-Prin roi. Roiul poate transporta prin albine un numar mare de spori, care se regasesc apoi in noua familie cat si in familia de baza. Daca insa boala nu se manifesta in faza vegetativa, concentratia de spori scade atat in roi cat si in familia-mama. Deci grija la roii veniti.
-Furtisagul este un factor foarte serios in raspandirea bolii. Familiile slabe slabesc si pot cadea victima hoatelor, care duc apoi pe corp sau prin mierea furata, spori in propria familie.
- Schimbul de rame sau corpuri de la un stup la altul. Fagurii cu puiet bolnav sunt cei mai periculosi, dar si fagurii cu miere. Chiar si caturile pot fi sursa de infestare, mai cu seama daca nu a existat gratie Hanneman si matca a avut puiet si in cat. Si fagurii dati la lins sau descapacitura poate fi sursa de raspandire a bolii.
   Prin regine sau albine:
Unele cercetari au aratat ca prin aport de albine contaminate se poate induce boala in fasmilii sanatoase. Se apreciaza la 6 saptamani intervalul de la introducerea albinelor bolnave pana la primele semne clinice de boala..
In cazul unei matci infestate cu spori, se constata propagarea acestora la albine intr-un interval de 1-19 zile. Explicatia este ca albinele preiau excrementele reginei, care contin sporii .
   In timpul iernii sau perioadelor fara zbor, albinele pastreaza reziduurile in punga rectala, unde se acumuleaza o cantitate tot mai mare de spori (provenind din mierea infestata). Daca aceste reziduri sunt eliminate in stup, contaminarea este mare, dar si in afara stupului se poate contamina zona cu spori de boala.
   TRATAMENTE
  Antibioticele sunt metoda clasica de tratare a locii, cu mentiunea ca nu pot actiona decat asupra formei vegetative a bolii.
  Cercetari genetice recente arata ca albinele au un sistem de aparare imunitara impotriva formei vegetative a locii. Acest caracter este mostenit pe linie materna si consta in producerea unei proteine numita ABACINA, prezenta in diferite proportii in larve si in albinele adulte.
  Cum se tinde ca antibioticele sa nu mai fie deloc folosite la albine, s-au cautat unele solutii alternative. In articol se mentioneaza uleiuri esentiale cu potential antimicrobian, cum ar fi cel de cimbru, lamaita sau de scortisoara.

[milu56]

Bine...
A si eu o intrebare...
Daca o familie de albine intra peste iarna cu loca mai are sanse sa traiasca pana la primavara????
nu stiu pt ca sunt incepator....

Are sanse sa traiasca daca se schimba fagurii din toamna si se trateaza albinele prin pulverizare cu teramicina.

[D006]

Riscurile mi se par mult mai mari decat beneficiul salvari unei familii bolnave.

[Kiwi Bee]

Riscurile mi se par mult mai mari decat beneficiul salvari unei familii bolnave.

Corect!