Sa citim printre randuri, si sa luam aminte!

[fiug1970]

CHIABÚR \~i m. înv. Țăran bogat, care poseda pământ și importante mijloace de producție. /<turc. kibar
acum se foloseste cuvântul la moda:patron si marea majoritate nu au inima !!
bunicii mei erau invatatori in sat,aveau doua vaci cu lapte,caruta cu doi cai,oi la stana,peste 50ha de pamant,padure de salcami la Putreda,RmSarat,peste o suta de stupi,o casa normala(nu conac),plug,grapa,rarita,bunicul era si tamplar si/si facea stupi si alte obiecte din lemn,singur si mana de lucru pe care o foloseau o plateau conform intelegerii locului.cei ce nu aveau atat ii priveau cu invidie si/i numeau chiaburi.de aceea când s/a inceput colectivizarea,sef de BOB a fost ales puturosul satului care nu avea nici gard la ograda,dar stia cine si ce avea prin ograzi pentru a fi trecute pe lista confiscarii!.pt.mine,chiabur,inseamna om harnic cu acareturi,pamant,animale,etc
de obicei cei ce exploatau taranii palmasi erau arendasii si/i plateau cu produse mucegaite si roase de soareci ! si tind sa cred ca cei ce vand zaharul sub nume de miere au slugi pe care le trateaza cum iti aduci tu aminte din povestirile bunicului tau.....

[marian sima]

Bunicul meu la virsta de 6 ani nu mai a avut tata si de la varsta de 7 ani nu mai a avut nici mama,pamantul i-a fost luat de niste rude   ghiaburi asa cum le zici.
Le-a muncit pe branci ca sa-si intretina surorile mai mici,a avut ambitie in viata ca material sa se ridice deasupra lor si sa ridicat.

La aia nici astazi nu le scapa nimic ,se taraste prin tribunale cu altii pentru pamant desi dupa revolutie a facut intelegere cu acei oameni sa schimbe niste pamant.

Asa ca ghiaburi sant ghiaburi si in ziua de paste ,nu le scapa nimic si cu asta inchei discutia.

[calmusdaniel]

Toate cartile de apicultura sunt srise dupa ce in prealabil s-au facut zeci si zeci de cercetari,de analize si s-au creat fel de fel de situatii pt a vedea cum e mai bine pt o buna dezvoltare a fam de albine.Atat in editiile mai vechi cat si cele mai noi sunt trase aceleasi concluzii,si anume ca albina e mai sanatoasa daca consuma miere pe timpul iernii.Dar fiecare face legea la stupii sai, si daca stii  vreo carte care zice ca iernatul pe inlocuitori e mai bun sa ne dai si noua titlul.

[pharaonu75]

Tizule, ai dreptate, insa spune-mi cate cercetari s-au mai facut in ultimul timp in apicultura romaneasca... Cam toate cartile care s-au scris la noi dupa revolutie sunt copy/paste din cele vechi!

In urma cu 25 de ani nu se practica apicultura la nivelul asta... intre timp s-au mai facut cercetari, teste, inventii, insa asa cum spuneam, nu la noi.

[dany 1]

Va salut dl Marian,
Am si eu cateva intrebari pt dv:
1 Daca considerati ca e mai bun zaharul , de ce iernati  jumate miere , jumate zahar si nu mergeti numai pe zahar?
2. Pt dv ce este mai sanatos zaharul sau mierea?
3. Diaree ati avut  din cauza mierei de mana si pt ca ati avut ghinionul sa nu aveti zbor de curatire la momentul potrivit. De ce nu ati oprit 5-6 rame cu miere de la FS, pt iernat? Nu mai intreb de ce nu ati oprit de la salcam ca stiu raspunsul.
As mai avea cateva intrebari dar ma opresc aici. Pt ca tot ati zis dv sa facem experimente , va propun si eu unul.
Puneti un vs cu zahar sau sirop de zahar si langa el alt vas cu miere. Verificati ce alege albina si ne spuneti si noua.
In rest..............Sanatate multa!

[marian sima]

Da da gasesti in carti scheme apicole pe care nu le mai foloseste nici popa.
Gasesti in acele carti cutii de stupi pentru pavilioane,cutii gandite aiurea.

Voi nu a-ti raspuns cate vitamine contine mierea,asa ca nu ma complic sa-ti arat documentatia apicola inutila din carti si nu mai spun lucrurile utile  pe care nu le regasesti in carti.

Am aratat destul de clar pe celalalt topic ce spun Canadieni referitor la hranirea albinelor.

Cand ve-ti cunoaste mai multe despre compozitia mieri si cand aveti sa vorbiti din experienta poate atunci  va voi asculta .

Pana atunci mai curge multa apa pe Dunare.

[fiug1970]

Vitamine
.Mierea este relativ saraca in vitamine in atie cu alte alimente si in special cu fructele. Nu contine nici o vitamina liposolubila (vitamina A si D) ; contine putine vitamine din grupa B si uneori putina vitamina C. Vitaminele din miere isi au aproape intotdeauna originea in grauncioarele de polen pe care aceasta le contine in suspensie. Nu este cazul vitaminei C, care provine din nectar, dar numai din cel de menta, dupa cunostintele noastre in stadiul actual. Vitaminele din grupul B prezentate in miere, aceleasi care se gasesc in polenuri sunt tiamina, riboflavina, piridoxina, acidul pantotenic, acidul nicotinic, biotina si acidul folic. Aceleasi vitamine se regasesc, in doze mult mai mari, in laptisorul de matca.

[Cris]

*noi astia care ne-am luat stupi de vreo doua zile si am mai citit si cate o carte, mai intram pe forumu asta ca sa ne impartasiti si noua din experienta voastra
*daca mai avem si noi opinii este pentru ca ne intrereseaza cu ce argumente veniti in sprijinul celor despre care spuneti ca le-ati experimentat, daca nu aveti argumente inseamna ca experienta dvs. este influentata de practici comerciale
*noi astia mai noi in apicultura apreciem eforturile facute de Gavrila, Calmus, Margarit chiar si de profesoru online, persoane care prin filmuletele postate i-au facut probabil pe multi sa se apuce de apicultura
*noi astia mai noi in apicultura "citind printre randuri" am aflat ca exista doua curente privitoare la iernat:
-uni care ierneaza pe miere infierand folosirea siropului de zahar sau porumb
-uni care storc si ultima picatura de miere din stup si o inlocuiesc cu sirop de porumb

scuzatima ca va spun dar ambele situatii mi se par aberante, si mult prea radicale
eu nu am de gand sa le iau mierea din cuib, am facut si voi mai face stimulari cu sirop de zahar 1/1 dupa reteta lui Ecobici pt ca albine il ia mai usor si oricum au nevoie de apa pt puiet, iar la stupi mai slabi voi incerca sa fac ceva completari cu sirop de porumb

oricum ma asteptam sa veniti cu mai multe argumente in sustinere experientei sau experimentelor dvs. despre completarea rezervelor stupului
totusi sunteti niste formatori de opinie

[D006]

  In urma cu vreo doi ani o delegatie ICDA a fost in China in vizita de lucru. printre altele au vizitat si o stupina unde se produce laptisor de matca in cantitati impresionante . respectivele colinii erau hranite cu un anumit maclavais . Cum era si normal romanii au intrebat ce contine respectiva hrana , chinezii au zambit si le-a spus ca formula este un secret strict . Astfel romanii s-au intors in tara asa cum au plecat.
Cat priveste disputa zahar vs. miere , de cand cu nosemoza se prefera zaharul pentru iernat. Asta veti gasi in toate tratatele moderne de apicultura.

[fiug1970]

In urma cu 25 de ani nu se practica apicultura la nivelul asta... intre timp s-au mai facut cercetari, teste, inventii, insa asa cum spuneam, nu la noi.

in urma cu 25 de ani era un singur procesador:STATUL!Si cei ce locuiau in partea rurala trebuiau sa predea la contract produse ca sa primeasca bonuri de paine,sa cumpere de la sare la lumanari de la magazinul satului.De la ACA nu cumparai nimic fara sa predai produse apicole si basca bani pe deasupra.Apicultorii nu erau crescatori de albine cum sant unii azi...Nu se multiplicau familiile de albine ca azi,fiindca cu cat aveai mai multe familii,cu atat t/i se umfla contractul cu produse apicole pe care trebuia sa le predai anual si atunci nu era indicat sa le tii cu motoarele turate si pregatite de start in primavara,ci mai amortite si mai in hibernare.La magazinul universal se gasea zahar sau melasa,dar costa oua,gaini.etc plus bani si nimanui nu/i convenea sa le umfle cu sirop când in toata tara pretul mierii era stabilita prin MERCURIAL si doar statul o achizitiona.Inclusiv pe taraba trebuia sa o vinzi cu pretul impus de stat.Nimeni nu o sa/si faca reclama proasta si sa recunoasca ca umbla cu butoiul de sirop intre culesuri sau ca stoarce si doaga de stup.fiecare isi aplica propria politica in stupina lui proprietate personala.Si inca ceva:acum 25 de ani exista ICA Baneasa(nu doar pe harta..)si unde multi cercetatori se cocosau privind prin microscop,dar nu au ajuns la concluzia ca e bine sa se scoata mierea din cuib si sa se ierneze pe zahar.Poate a venit revolutia prea repede pt.ei si n/au mai apucat...

[marian sima]

Cris ce am relaltat am relatat din experiente apicole ,chestia cu siroul de porumb e probata si testata.

Acum doi ani cand a fost seceta in toamna stupi erau uscati,am administrat sirop de porumb si stupi au iernat mai bine ca pe miere.

Cineva ma intrebat de ce iernez acum jumatate miere jumatate zahar.

Pentru ca nu scot mierea din cuib,eu avand orizontali ramele din cuib au coronite de miere insa in toamna eu scot diafragma ca matca sa aibe loc de pontat .
Fata de alte dati albina sa pregatit din timp cu mierea pentru iernat asa ca a ingrosat coronitele insa la mierea adusa de albina am contribuit si eu cu partea de sirop ca sa nu mai am probleme la iernat.
Nu e vorba sa scoti toata mierea din cuib asa cum ganditi voi insa la stupi ME si MER mierea se poate gasi in cantitate mai mica in cuib,binenteles acolo unde e matca buna si familia puternica.

Miere in cea mai mare parte e formata din apa,zaharoza,fructoza si maltoza.
Substantele zaharoase reprezinta 95-96%din substanta uscata a mieri,ele fiind in principal reprezentate de glucoza si fructoza.

Glucoza si fructoza iau nastere din invertirea zaharozei sub influienta enzimei inverteza.

Cateva vitamine care sant in cantitate foarte mica si care se datoreaza particulelor de polen.

Acizi si enzime ,o parte din acesti acizi si enzime sant capatate de prelucrarea nectarului de catre albine,sinteza lor are loc in organismul albinei.

In miere se mai gasesc si minerale,k,cl,s,ca,na,p,mg,,si,fe,mn,cu, sint diferite tipuri de miere care au mai multe tipuri de minerale decat am relatat eu aici.

Insa in miere se pot gasi minerale si de la isecticidele de la rapita si de la un ierbicidat.

Daca 96 % din substanta uscata din miere se gaseste in elementele derivate din zaharoza aia 4%nu pot sa imbunatatesc calitatea siropului cu o vitamina C de la citrice cum face nea Janese ?
Cu diferite minerale din ceaiuri ,protofil si alte substituiente.


E vorba de cunoastere,cine vrea sa falsifice mierea o falsifica si fara sa aibe hranitor in stup.

E deajuns sa puna pe-nmurgite vase cu sirop la o oarecare distant de stupi.

Asa ca ala care nu are picior de hranitor in stup dar face matrapaslacuri e corect si asta care are hranitor folosit in apicultura moderna si procedeaza dupa standarde din vest e hot.

Din cauza ca unii dintre voi au anumite rautati pe un apicultor de pe acest forum deformati realitatea apicola.

Nu e frumos.

[fiug1970]

Hranirea de completare.

Hranirea de completare se face în trei cazuri, când familiile nu si-au asigurat rezervele de hrana necesare pentru iernare din cauza conditiilor neprielnice de cules; când nu exista miere de rezerva în faguri pentru înlocuirea mierii de mana constatate în cuib, când se face completarea partiala cu zahar a rezervelor insuficiente de hrana.

Hranirea trebuie facuta imediat dupa ultimul cules de vara. în felul acesta se va intensifica dezvoltarea în continuare a familiilor în vederea iernarii, iar la disparitia albinelor batrâne va aparea generatia ce va ierna si care a fost scutita de uzura pe care ar fi prilejuit-o prelucrarea zaharului.

Dupa A.l. Melniciuc (1964), durata vietii albinelor este influentata, în mod direct, de cantitatea de zahar prelucrata. Astfel, fata de albinele care nu au prelucrat zahar în toamna si a caror durata de viata este considerata 100%, durata vietii albinelor care au prelucrat 3,3 kg sirop/kg albina a fost de numai 75%.

De asemenea, apicultorul trebuie sa tina seama si de faptul ca administrarea unor cantitati mari de sirop de zahar, care trebuie depozitate în scurt timp, duce la depasirea capacitatii de activitate glandulara a albinelor si, ca atare, adaosul de enzime va fi necorespunzator, în aceasta situatie rezervele respective vor fi depozitate fara ca procesul de invertire sa fie realizat la nivel corespunzator, fapt ce va duce la cristalizarea hranei în celule, cu o dubla influenta negativa. Pe de o parte albinele vor arunca cristalele din celule, ceea ce reprezinta consumarea inutila a zaharului; pe de alta parte, prin hranirea cu lichidul intercristalin albinele se îmbolnavesc de diaree, putându-se înregistra din acest motiv chiar si pierderea familiilor. Este de aceea indicat ca administrarea hranei pentru completarea rezervelor sa se faca într-un timp mai îndelungat si în cantitati ponderate, asigurându-se astfel o foarte buna prelucrare.

La completarea hranei trebuie luate în considerare câteva aspecte importante.

Pentru ca hrana administrata sa nu fie împrastiata de albine pe un numar mare de faguri ci concentrata doar pe câtiva, adica pe fagurii pe care familia va ierna, sunt necesare urmatoarele masuri:
- înainte de administrarea hranei, cuibul familiei sa fie redus la numarul de faguri pe care urmeaza sa se faca iernarea;
- reducerea se face în functie de puterea familiei;
- puterea se apreciaza în functie de intervalele bine ocupate cu albina.

O metoda mai exacta care poate fi aplicata când timpul este cald este aprecierea cantitatii de albina de pe fiecare fagure si, în final, aprecierea cantitatii totale de albina. Un fagure de stup orizontal 435/300 mm în perioada de toamna, când cuibul este restrâns contine 270 g albina pe ambele fete, în timp ce rama de ME 435/230 mm contine 200 g albina pe ambele fete. în perioada activa, un fagure de stup orizontal 435/300 mm contine 200 g albina pe ambele fete, iar rama de ME 435/230 contine 150 g albina.

O apreciere mai exacta se obtine cu rama retea sau Netz (împartita în dm2) în care 1 dm2 contine 30 g albina pe ambele fete sau 15 g pe o singura fata. Totalul de dm2 gasiti, înmultit cu 15 da totalul de albine dintr-o familie.

Pentru a se aprecia pe câte rame va ierna familia se împarte totalul de albine la 270 g sau 200 g, în functie de tipul de stup.

Prepararea siropului pentru hranirea de completare.

Când hrana se administreaza timpuriu, imediat dupa terminarea culesului de vara si albinele dispun de timp suficient pentru transportarea, depozitarea si prelucrarea proviziilor, concentratia siropului poate fi de 1/1.
Pornind de la regula ca în fiecare fagure de iernare trebuie sa se gaseasca minimum 1,5-2 kg miere, ca sa se stabileasca necesarul din cuib. Un fagure plin pe ambele fete are 3,6-4 kg miere la rama se stup orizontal (435/300 mm) si 2,8-3 kg miere la rama de multietajat (435/230 mm). O apreciere mult mai exacta se poate face tot cu ajutorul ramei retea (Netz), unde 1 dm2 are 350 g miere pe ambele fete sau 175 g miere pe o singura fata.

În cazul hranirii cu sirop de zahar se va avea în vedere ca dintr-un kilogram de zahar rezulta, prin transformare, un kilogram de miere. Diferenta de circa 25% zahar (1 kg miere contine numai circa 0,750 kg zahar) este consumata de albine în procesul de transformare a zaharului în miere.

Pentru a obtine un kilogram de sirop, la o concentratie de 1/1 se pun laolalta 650 g zahar si 650 ml apa. Practic, întâi se fierbe apa apoi se adauga zaharul, amestecând pâna la completa dizolvare a acestuia. Se administreaza când temperatura siropului este de 35-40°C

Administrarea hranei se face în hranitoare de capacitate mare. în portii de 2-5 kg la 2-3 zile, dupa puterea familiei. Familiilor care nu ridica cantitatea de hrana data în totalitate, la a doua hranire li se reduce portia dupa capacitatea de depozitare a hranei în faguri.

Siropul poate fi administrat si în faguri care se pun dupa diafragma.

Se recomanda hranirea de completare timpurie, deoarece albinele dispun în acest caz de timp suficient pentru prelucrarea corespunzatoare a proviziilor si pentru ca, în general, activitatea este desfasurata de albinele mai vârstnice, prevenindu-se astfel uzura celor tinere care vor ierna. Daca timpul este însa înaintat, concentratia siropului va fi 2/1 (2 parti zahar si 1 parte apa), acesta fiind mai dens, suprafata pe care îl împrastie albinele pentru evaporare va fi mai mica si implicit timpul necesar prelucrarii va fi mai mic.

În tabelul 3 si în tabelul 4 sunt redate cantitatile de zahar si apa necesare pentru pregatirea siropului de diferite concentratii, precum si cantitatea de miere care rezulta din prelucrarea acestui sirop.

Se recomanda sa se dea albinelor un sirop invertit cu acid citric (1 g la litrul de sirop). Daca se da o cantitate mai mare de 1 g la litrul de sirop, efectul este invers si anume are loc o cristalizare puternica în timpul iernii. De asemenea, se mai recomanda ca în siropul destinat hranirii de completare sa se adauge Protofil care este un preparat destinat atât stimularii dezvoltarii familiilor de albine, cât si combaterii nosemozei. Protofilul se administreaza în special familiilor de albine afectate de nosemoza, de intoxicatii cronice, celor slabite de intemperii, precum si roiurilor. Cantitatea de Protofil care se administreaza este de 17 ml (1 lingura de supa) la un litru de sirop, în totalitate într-un anotimp se administreaza unei familii de albine între 50 si 80 ml Protofil, în functie de marimea si starea acesteia.

[fiug1970]

http://www.skydiverdavid.ro/apicultura/iernarea/capitolul_2.htm

[calmusdaniel]

Wolfgang Ritter
Intretinerea coloniilor de albine in cursul anului
- Intretinerea coloniilor de albine depinde de modul de productie respectiv. Ea ar trebui sa corespunda climei, rasei de albine
si sistemului de stupi. Dar aici nu pot si nu vor fi date linii indicatoare pentru intretinere ci vom aminti doar aspecte importante in legatura cu sanatatea albinelor.
In ceea ce priveste hranirea coloniilor in vederea iernarii, se pune intrebarea asupra cantitatii necesare de hrana. Aceasta depinde in primul rand de puterea coloniei, de tipul de stupi si de modul de asezare al stupinei dar si de situarea geografica al locului de amplasare, deci durata iernii. Primavara, cand cresterea de puiet se va mari nu trebuie sa intervina lipsa hranei deoarece acest lucru are urmari nefaste asupra intregii dezvoltari viitoare a coloniei. Pe de alta parte, hranirea nu trebuie sa fie excesiva pentru ca primavara sa nu ajunga resturi de hrana in miere.
La fel de importanta ca si cantitatea de hrana este si calitatea hranei din timpul iernii. Unele suplimente duc la cristalizarea hranei care in timpul iernarii nu poate fi preluata de loc sau cu greu de albine. nu are mare importanta daca este folosit zahar invertit sau zahar de trestie. In hranirea de mai tarziu a albinelor , hrana gata preparata, foarte concentrata are avantajul ca albinele o prelucreaza repede si fara prea mari eforturi. Ar fi bineinteles si mai simplu, aprovizionarea coloniei cu numarul necesar de faguri de miere. Aceasta posibilitate devine din ce in ce mai interesanta din perspectiva scaderii preturilor mierii florale. In cazul mierii de floarea soarelui s-au obtinut, in strainatate, importante succese, dar nu toate sorturile de miere sunt potrivite, majoritatea mierilor de mana duc la scurtarea vietii albinelor din cauza inaltului lor continut de substante minerale. Izolat, se poate totusi intampla ca tarziu in cursul anului sa apara un cules de brad. In acest caz este recomandabil sa se schimbe fagurii de miere cu faguri cu rezerve de hrana.
Apicultorul acorda o mare atentie cantitatii si compozitiei hranei de iernare, nu si momentului hranirii. Aprovizionarea cu hrana ar trebui terminata pana la sfarsitul lui August, cel mai tarziu inceputul Septembrie, caci alminte albinele ar depozita hrana in cuibul de puiet, inrautatindu-si prin aceasta iernarea. daca aprovizionarea este prea tarzie, in cazul unui frig brusc albinele nu mai pot prelua hrana. Cu aceste probleme se confrunta in special apicultorii ale caror albine au efectuat culesul de padure.

[TDI]

Problema este ca nici un achizitor nu o sa cumpere vreodată miere cu sirop. Mierea produsa in conditiile respective pleacă probabil pe rafturile din Romania, si asa scade încrederea cumpărătorului.
Ai stiti ce e mai rau? Aceleasi cantitati de sirop, date in timpul culesului - administrate la momentul oportun ar fi ajutat respectivii apicultori sa obtina productii de miere curata, cu aceeasi manopera.
Dar, noi suntem romani - devenim experti in a ne fura singuri caciula.