Andreiu Oprea

[andreiu]

       Se pot mai multi dar mi-am propus sa altoiesc in jurul a 100 de bucati.

[stefan1]

 Am scris undeva dar nu mai stiu unde despre alun. Cred ca stiti ca acum Turcia produce cca 80% din productia mondiala de alune, cca 600.000 t de pe aproape 600.000 hectare si castiga din asta cca 800.000.000 $. Asta inseamna peste 1000$/hectar!!! Oare soiurile lor cresc si la noi? Plinius spunea ca patria alunului ar fi undeva pe langa Damasc, in Siria, unde ar fi fost adevarate paduri de aluni.

[pistol28]

"Oare soiurile lor cresc si la noi? "

Da,  aluna este mare dar miezul este mic si sec.

Posibil ca in zonele cu un climat mai cald sa fructifice bine.

[andreiu]

       Alunul este specia pomicola care merge bine la noi, in toate zonele tarii. Mie imi pare rau ca aceasta idee de a inmulti prin altoire aluni de valoare comerciala ridicata mi-a venit cam tarziu, puteam sa am demult fizic pe teren cele ce le am acum deabia in tartacuta. De aceea expun mai pe larg subiectul, poate mai tinerii colegi de forum sa invete cate putin din experienta mea si sa se apuce mai din timp de o asemenea afacere rentabila si comoda, care se interconecteaza la modul fericit cu  apicultura.

[andreiu]

      An dupa an asteptam cu emotia caracteristica zborurile de curatire de la inceputul primaverii. Poate fi la sfarsitul lui februarie, inceputul lui martie sau uneori si mai tarziu. Ne bucuram cand tot efectivul se pune in miscare si in zborul lor aparent dezordonat, spiralat, albinutele ne mai improasca cu mici pete cafenii. Apoi pe masura ce se incalzeste atmosfera, zborul devine mai asezat mai sigur, mai  précis si apar primele albine cu saculeti mici de polen. Ne uitam in jur si nu vedem nici o floare. Stam si ne minunam. De la minut la minut creste numarul albinelor care aduc polen galben auriu si cresc si saculetii. Este o forfota incantatoare si ne intrebam in sinea noastra : De unde culeg albinele mele atata polen? Raspunsul ni-l dau ele daca le urmarim traseul de zbor : DE LA ALUN !!

[andreiu]

        Daca sursa (alunii) este aproape de stupina si bogata ( multi aluni), situatia este in regula, albinele in ferestrele mai caldute aduc polen mult cu efort mic si consum de miere relativ redus. Daca dimpotriva, aceasta sursa este la departare, lucrurile se complica pe mai multe paliere. In primul rand, cantitatea de polen in rastimpul scurt de vreme calda este mult mai mica datorita curselor mai lungi, prin urmare mai rare. De asemenea, albinele isi regleaza si marimea saculetilor, in acest din urma caz fiind evidemt mai mici. La o departare mare ( peste 2 km sa zicem) exista riscul ca albinele plecate din stup mai spre seara sau la limita cand temperatura scade sub 8-9 grade sa nu se mai poata intoarce in stup, amortind pe amentul de alun. De asemenea, cu cat distanta este mai mare creste riscul de a fi surprinse in zborul de intoarcere de o ploaie rece de primavara, care pentru o albina incarcata cu polen higroscopic este fatala. Nu in ultimul rand, albina cand pleaca in cursa isi umple gusa cu miere care constitiue combustibilul necesar zborului, deci la zboruri departate apare un consum suplimentar de miere.
  In poza, unul dintre alunii maturi de la Dupapiatra, anul trecut in 9 martie, situat la 50 m de stupina.

[bucovineanu]

In acest an datorita iernii calde albinele nu prea o sa beneficieze de inflorirea arinului alunului si salciei. Vor inflori prea timpuriu in zilele calde, dupa care vor urma zile reci si albinele nu vor reusi sa adune mai nimic . In anii cand iarna e uniforma, cu temperaturi scazute, primavara vine mai tarziu si sursele timpurii de  polen si nectar  pot fi valorificate din plin de catre albine.

[andreiu]

       Sunt bulversat si marcat de cumplita veste ca inca un tanar apicultor destoinic s-a prapadit fulgerator. Se pare ca si Dumnezeu are nevoie de valori ... Atentie mare cei mai tineri, incercati sa fiti mai ponderati, nu mai puneti la inima totul, evitati pe cat posibil certurile si neintelegerile, contrele si ripostele care ar putea rani sufleteste. Sa incercam a deveni mai buni, mai umani .... Daca se poate.

[stefan1]

In acest an datorita iernii calde albinele nu prea o sa beneficieze de inflorirea arinului alunului si salciei. Vor inflori prea timpuriu in zilele calde, dupa care vor urma zile reci si albinele nu vor reusi sa adune mai nimic . In anii cand iarna e uniforma, cu temperaturi scazute, primavara vine mai tarziu si sursele timpurii de  polen si nectar  pot fi valorificate din plin de catre albine.

  Sa nu zicem deja 'hop'! S-ar putea sa vina de acum incolo inca multa vreme friguroasa si primavara poate fi la timp sau chiar intarziata. Daca se va grabi, intr-adevar nu vom putea valorifica primele culesuri de intretinere si dezvoltare.

[andreiu]

    Vasile, Stefane, sunt legaturi logice si de cauzalitate. Daca infloresc prea devreme inseamna ca la temperaturile de inflorire albinele vor putea iesi sa culeaga polenul pe care-l vor depozita in faguri. Aceasta va da un impuls serios matcilor sa depuna ponta si chiar daca va urma o vreme mai rece noi suntem langa ele si vom face ce trebuie, dupa caz : stramtorare cuib, impachetare suplimentara, turta de completare hrana, etc.

[stefan1]

 Cu cat aceste prime culesuri sunt mai timpurii, cu atat sunt mai slab folosite de albine. Asta pentru ca de obicei temperaturile sunt mai mici, de asemenea zilele mai scurte si orele bune de cules mai putine. Odata suprafetele de puiet crescand, albinele simt nevoia sa alimenteze puietul cu nectar si mai cu seama polen si APA, astfel ca vor iesi si la temperaturi mai scazute si se pierd multe albine.
  La mine cel putin - si Bucovineanu a spus acelasi lucru - in primaverile tarzii s-au fructificat cel mai bine culesurile de primavara.
  Cum ai mai spus in discutia despre alun, o sursa de polen aproape de stupina in aceasta prima perioada este foarte favorabila pentru dezvoltare.

[andreiu]

   De acord cu prima parte a postarii tale Stefane. Scopul deschiderii discutiei despre alun este insa cea din ultima fraza. Cum facem daca nu avem aluni in apropierea stupinei de iernare ? Pur si simplu, ii cautam unde au crescut in mod natural si-i plantam in stupina, in livada sau gradina noastra si chiar in gradinile sau livezile vecinilor. Si pentru ca si noi sa beneficiem de roada lor, nu numai prin albine, ii altoim. Vom avea in acelasi timp si sursa de polen dar si o sursa excelenta de proteina vegetala.

[andreiu]

      Inainte de a a deschide aceasta discutie despre alun m-am documentat pe google si am observat ca italienii au inceput sa dezvolte masiv cultura alunului in Romania, ajungand deja cum este cazul in Banat la cea mai mare ferma de alun din Europa. M-am enervat in sinea mea si m-am gandit : De ce trebuie sa vina strainii sa ne cultive terenurile ?  Noi suntem mai prosti ca ei ? Si mi-am propus ca pe domeniul de la Dupapiatra sa incep plantarea sistematica a alunului, in cultura asociata cu prun, cires si zmeur.

[fiug1970]

as vrea sa vad:alun in Baragan!Poate ,ca arbore, va creste dar alune....canci!Ramane de incercat.Ii prieste mai mult in zona colinara,pe langa ape,unde nu este asa pretentios dar in roza vanturilor(Baragan),e mai greu.Nici solul nu trebuie neglijat ,asa cum se intampla adesea.Cele mai bune soluri s/au dovedit cele cu textura medie de tipul:lutoase,lutoase/nisipoase,nisipo/lutoase si luto/argiloase.
Alunul nu suporta panza freatica la o adancime mai mica de 1,5/2,0 m,dar nu sant recomandate solurile cu panza freatica mai mare de 4,0/5,0 m.Solicita terenuri cu PH intre 6,0/7,8.La PH mai scazut se impune amendarea solului cu calcar.Suporta o concentratie de calcar de pana la 10/12%.Alunul reuseste numai in acele zone unde suma precipitatiilor anuale se situeaza intre 700/1200mm.Cultura alunului in zone cu regim hidric sub 600/700mm anual depinde de posibilitatile de irigare.Precipitatiile in exces,pot influenta negativ cresterea si dezvoltarea pomilor.Indirect excesul de apa poate duce la boli criptogamice.Culturile de aluni,rentabile sant amplasate in zone cu umiditatea relativa intre 30 si 80 %.Cu toate acestea zonele cele mai bune sant acolo unde in perioada de vegetatie umiditatea este cuprinsa intre 70/80%!!!
Cultura alunului s-a dezvoltat cu precadere in zonele cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 12o si 16° C. In ultimii ani arealul s-a extins si la zone cu temperaturi medii de 9-10° C, aceasta pentru ca temperatura actioneaza ca un factor limitativ nu prin temperatura medie anuala, ci prin valorile temperaturilor negative din cursul iernii si primaverii. Evolutia temperaturii in aer are un rol determinant in desfasurarea fenofazelor si in special asupra infloritului si fecundarii.Pentru parcurgerea repausului biologic din timpul iernii alunul are nevoie de temperaturi mai scazute. In cazul soiului "Tonda gentile delle Langhe" simt necesare 350-600 ore cu temperaturi sub 7°C pentru inflorirea amentilor si 600-800 ore pentru inflorirea florilor femeiesti. In conditiile tarii noastre cerintele pentru frig sunt satisfacute si nu ridica probleme in evolutia infloritului.Organele de reproducere sunt mai sensibile la temperaturi scazute. Amentii in stare de repaus rezista destul de bine la temperaturi de -16°, -18° C dar in cursul evolutiei lor rezistenta scade, astfel ca pot fi afectati chiar la -7° C, -8°C.Dupa inflorire, florile femeiesti rezista la -13° C, -16° C dar in plina inflorire pot fi distruse chiar si la -8°C. Exista mari diferente intre soiuri, privind rezistenta organelor florale. "Tonda gentile delle Langhe" si "Imperial trebizonda" sunt cele mai sensibile la temperaturi scazute, in timp ce soiurile "Merveille de Bolwieller", "Cosford" si "Imparateasa Eugenia" s-au dovedit foarte rezistente. Cresterea si fructificarea alunului sunt direct influentate de lumina. Densitatea prea mare a plantelor la unitatea de suprafata, modul defectuos de dirijare a coroanelor sau umbrirea, determina o slaba fructificare pe partile slab luminate. Formarea frunzelor, ca si inductia florala este in corelatie directa cu existenta in optim a luminii.Pentru zonele cu posibilitati de extindere a culturii alunului din tara noastra, durata normala de stralucire a soarelui este de la 1945 ore (Baia Mare) la 2294 ore (Constanta) si ea asigura conditii favorabile pentru o fotosinteza activa si suficienta, respectiv conditii de reusita a cresterii si rodirii alunului.

[andreiu]

     Multumesc pentru completarile tale foarte bine documentate, Florine. Solul de la Dupapiatra se incadreaza in mare in conditiile descrise de tine, la fel si regimul pluviometric si de habitat. Te invit la vara daca vi in tara sa petreci cateva zile  acolo. Iti asigur cazare si masa gratuit, plus ceva practica apicola, daca vrei.