Radu Andrei Nastase

[D006]

Imediat dupa munca dau fuga la fabrica de faguri de plastic si ma asteapta unu cu 4 cutii cu cate 52 de rame fiecare.
3 au incaput in masina dar a patra ..... statea si ea in portbagaj si eu cu el deschis pe autostrada.
Acasa le las jos in curte si iau un nucleu tinerel si fuga sa scot albinele din peretele unei babe. Are fica o voce de ma fermecat la telefon si nici nu am vazut-o inca. Oricum pun eu palnia de plasa la gaura din perete si cutia mea langa sa se umple de albina si sa mai bag si eu $70 in buzunar.
Acasa fuga ca am un nou proiect de fund de stup cu plasa si lemnul era taiat asa ca dai cu capsatorul si ies 7 funduri super frumoase.
Incep sa ma standardizez pe un fund cu doua pozitii. In una are 3 degete pt aterizare si in cealalta este la nivel cu ...... cutia ca sa pot agata colectorul de polen la fix. Mai tai maine la munca ceva lemne sa fac vreo 13 - 15 si le vopsesc ca trebuie sa mut albinele din nuclee si acuma am si rame destule.
Mai am o extractie din perete dar e cam la 4m de la sol si o sa vad eu cum le pacalesc si pe alea ca sta omul cu banii in mana sa-l scap de albine.
Cate roiuri vrei sa-ti timet Janese?
Nu mai fac regine pana nu lamuresc roiurile astea in cutiile lor si la camp cu ele ca nu mai am loc la servici si acasa de ele.

[D006]

Treaba ciudata dar .... de asteptat.
Am pus acum ceva timp niste betze de salcam in ghivece cu hormon de inradacinare si azi am facut ochii mari cand am vazut unul plin de flori.
E doar un batz de ....30 cm si la doua noduri are ciorchinii de flori.
De fapt prin metoda asta noul "pom" crede ca este mai in varsta si va inflorii anual. Tare sunt curios cum or sa arate la anu astfel crescuti.
Cei 25 cumparati au frunza si arata frumosi dar sunt doar de 1m.

[D006]

Ieri, dupa servici am lucrat la 4 stupi.
Mers la chinez sa vad cum ies albinele din perete si intra la mine in cutie si unele ma pacaleau zburand direct in gaura din plasa asa ca am pus ceva scotch sa fie nevoite sa iasa mergand printr-o gaura mica cat ele si la intoarcere nu o mai gasesc.
Apoi am mers la casa cu albine in contoarul electric unde imi dau bataie de cap albinele tot gasind gauri de intrare. Am astupat cu spuma inca o gaurica si de data asta am pus pe doua carpe mici ceva Bee-Go si le-am indesat langa gaurica de intrare si sa le fi vazut cum zburau tinandu-se de nas. Poate asa intra toate in cutia mea.
De acolo am mers la o batranica cu un roi intrat de curand in peretele casei si acolo is facuse-ra o mica intrare asa ca am astupat-o si am pus carpa cu Bee-Go.
De acolo am mers la stupina de pe rau si am luat o familie pe 10 rame si am dus-o la munca unde am bagat-o in stupul meu de sticla. E pe 10 rame cate doua pe vertical si iesitea printr-o teava lunga de PVC. Le-am tras si perdelele si cum se adapteaza il mut la ..... un fel de muzeu al naturi.
Spre seara a venit Frank, un om in varsta care ma rugat sa-i extrag mierea ca el nu mai poate si mi-a adus 5 caturi pline urmand sa mai aduca 5 pana la sfarsitul saptamani.

[pistol28]

Ieri, dupa servici am lucrat la 4 stupi.
Mers la chinez sa vad cum ies albinele din perete si intra la mine in cutie si unele ma pacaleau zburand direct in gaura din plasa asa ca am pus ceva scotch sa fie nevoite sa iasa mergand printr-o gaura mica cat ele si la intoarcere nu o mai gasesc.
Apoi am mers la casa cu albine in contoarul electric unde imi dau bataie de cap albinele tot gasind gauri de intrare. Am astupat cu spuma inca o gaurica si de data asta am pus pe doua carpe mici ceva Bee-Go si le-am indesat langa gaurica de intrare si sa le fi vazut cum zburau tinandu-se de nas. Poate asa intra toate in cutia mea.
De acolo am mers la o batranica cu un roi intrat de curand in peretele casei si acolo is facuse-ra o mica intrare asa ca am astupat-o si am pus carpa cu Bee-Go.
De acolo am mers la stupina de pe rau si am luat o familie pe 10 rame si am dus-o la munca unde am bagat-o in stupul meu de sticla. E pe 10 rame cate doua pe vertical si iesitea printr-o teava lunga de PVC. Le-am tras si perdelele si cum se adapteaza il mut la ..... un fel de muzeu al naturi.
Spre seara a venit Frank, un om in varsta care ma rugat sa-i extrag mierea ca el nu mai poate si mi-a adus 5 caturi pline urmand sa mai aduca 5 pana la sfarsitul saptamani.

Se poate mai pe larg, o explicatie cum prindeti roiul din perete?
Multumesc anticipat.
Mai ales ce este Bee-Go?

[D006]

Bee-Go este un lichid aromatic neplacut albinelor si folosit ca izgonitor din caturile cu miere.
La intrarea din perete sau scorbura sau .... se pune o palnie din plasa prin care albina nu poate trece. Cand iese albina merge pe plasa si gaseste gaura de iesire dar la intoarcere se ghideaza dupa miros si incearca sa intre prin plasa dar nu poate si astfel ramane afara incarcata cu nectar sau polen.
Alaturi pui un nucleu cu albine si matca si preferabil rame de construit. Eu am 5 nuclee pt asa ceva si le iau ramele capacite de le donez altor stupi si le adaug 2 rame de construit cand le folosesc la astfel de extractie. Albina din perete va fi acceptata de familia din nucleu si daca totul merge bine in 10 - 15 zile toate ies din perete si ajung in cutie. Am avut cazuri cand aglomeratia din cutie a ajuns fff mare in 7 zile si a trebuit sa mai scot din ele.

[viorel_v2000]

In felul acesta matca familiei din perete se pierde, nu?
Teoretic ar trebuii peste trei saptamani ca TOATE albinele  tinere si mai in varsta sa iasa.

[D006]

Da, matca moare si am avut ocazia sa o aud plangand la intrarea in perete odata. Dar ea nu iese.

[D006]

M-am intors de la intalnirea cu Randy Oliver
"http://www.scientificbeekeeping.com/" si pot spune ca am fost placut impresionat.
Am invatat cateva lucruri noi dar in acelasi timp s-au cimentat anumite observatii apicole care ma vor ajuta in viitor.
Un om simplu, de la tara, care a avut si are o pasiune deosebite pt albine si stiinta. Un matematician bun si in special un statistician care ma impresionat.
Vineri ne-am intalnit la Sheraton Hotel pt o cina impreuna si discutii libere. Majoritatea am comnadat o friptura serioasa de beef si cartof copt cu salata si unt si asparagus ($10.99) si fiecare a baut ce si-a dorit.
Intrebari libere si discutii despre genetica albinei si factorii care o influenteaza. Interesant e ca de fiecare data cand noi, oameni, avem o gripa serioasa ne ramane intiparit in codul nostru genetic oarecum ca o cicatrice si noi, cei prezenti de azi suntem produsi de supravietuitori Gripei Spaniole din 1918 care a ucis un procentaj ff ridicat din populatia globului.
La fel si albinele sufera mutatii genetice de fiecare data cand se confrunta cu .... efectele unui virus dormant care este in majoritatea stupilor.
De aceea generatiile produse din supravietuitori au un avantaj net fatza de alte familii. Transformarea virusilor este un process continuu si deci niciodata nu o sa mai avem albine ca cele de acum 10 ani sau 50 de ani. Genomul albinelor se transforma odata cu schimbarile virusilor care le afecteaza. Ce ma surprins mult este ideea ca prin laptisor de matca se poate transmite rezistenta genetica la anumiti virusi si asta nu mi-a fost ff clara.
Mi-a placut cand a zis ca mai degraba o sa dispara omul si albina va supravietui unei extincti decat invers.
Metodele lui mi se par extrem de stintific facute si documentate si in grupuri de 25 de familii izolate a reusit sa creeze fenomenul de CCD prin influenta virala creata de el. Acuma definitia de CCD data de el este ceva mai rafinata. In 48 de ore dispare albina matura si in urma ramane matca cu cateva albine si puiet capacit si miere si pastura din belshug.
Un amestec viral multiplicat la caldura intr-o salata de larve la stropit in toti 25 de stupi si a privit cum albinele au disparut.
A repetat metoda in diferite perioade ale sezonului cu rezultate similare.
Testele lui l-au convins ca pesticidele chiar daca afecteaza sanatatea albinelor nu sunt factorul responsabil pt CCD si a facut teste sa se convinga.
Multe "mituri" apicole noi le considera doar mituri fara un rezultat stiintific.
A fost foarte interesat sa discute cu mine despre apiranil si am facut schimb de adrese pt a continua discutia si ma invitat la el acasa in nordul Californiei.
Lucreaza cu aprox 700 de familii producand regine, nuclee, polen, propolis si studii stiintifice. Mi-a spus ca acuma departamentul militar virologic a primit sarcina de gasire a cauzei CCD si a fost la laboratoare unde 100 de microbiologi si experti in virologie au sarcina de a rezolva misterul. Si asta doar ca un exercitiu de rezolvara a unei probleme medicale de care vom avea nevoie candva.
Am discutat cu el problema calitati unei regine de schimbare linistita sau urgenta sau roire si e o vede ca un mit nu o realitate. Calitatea unei regine este definita in primul rand de materialul genetic si apoi de calitatea si cantitatea alimentatiei la stadiul de larva si el in practica muta fagurele cu oua intr-un stup orfanizat foarte populat timp de 4 zile in care fiecare ou este inundat de laptisor de matca. Cu o noua scula de transvasare muta larva in a 4 zi cu tot cu laptisorul de matca in cupe transparente port botci. Foloseste plastic transparent pt a urmari cantitatea de laptisor de matca pe care o are larva si acceptand doar pe cele cu un surplus.
Sambata dimineata ne-am intalnit devreme la un resort de calarie superb. Grajduri in care mi-ar place sa locuiesc eu nu caii si sa nu mai vb de calitatea si ingrijirea cailor. Oricum am avut acolo micul dejun si au aparut mai multi interesati si ne-a prezentat un .... documentar produs de el despre genetica, virusi, varroa si producerea unei regine de calitate. Intrebari libere si raspunsuri foarte ..... la un nivel usor de inteles. O pauza pt masa de prans dupa care am mers in stupina la Clyde unde am inspecta cativa stupi de unde am luat esaloane de 300 de albine si ne-a aratat doua metode de verificat infestatia de varroa cu alcool pe loc. Simplu si interesant. A treia metoda a fost cu furca de descapacit la trantori capaciti si au ramas uimiti cand a luat o gura de larve de trantori de pe furca si ia mancat. Oricum in unul din stupi am gasit 3% varroa si am discutat metodele cu insecticide si cele naturale de combatere si pe care le foloseste el.
Albinele moarte in alcool le-am luat cu noi inapoi in cladire pt a le testa Nosema ceranae cu un microscop adus. 60 de albine si 60ml de apa puse intr-un blender de bucatarie si facute un ameste omogen. O picatura pe placa microscopului si apoi am numarat sporii observati la o magnificare de 1000X. Dupa care discutii despre tratamente medicale sau naturale.
Am fost placut surprins cand mi-a spus ca nu isi vopseste stupii si lemnul este fiert in 75% parafina si 25% Pine resin care inca nu stiu ce este. Astfel are cuti in folosinta de 30 de ani.
Mi-a facut o mare impresie atat prin cunostinte cat si prin atitudinea simpla si modesta tinand cont ca tine seminare in Argentina, Chile, Australia, Spania si SUA. Onorariul lui este de $250 pe zi plus transport si cazare si mi sa parut destul de mic.
Am discutat despre albinele africanizate si el le admira genetic si e de opinie ca se poate face selectie pt blandete si intre acest hibrid cu rezultate ff bune.
Am discutat despre albine care genetic lupta impotriva la varroa prin 10 metode si cum desfac singure larvele in are observa ca este si larva varroa consumand larva si eliminand varroa din stup. A facut teste multiple in care a infestat familii cu 25 - 30% varroa si apoi a inlocuit regina. In 60 de zile infestatia a coborat la 2%.
Interesanta discutia despre "aerisirea" fagurilor claditi si efectul asupra sanatati albinelor ce ma convins sa fac si eu un sistem rotativ de aerisire a fagurilor goi.
Cu oacia asta am cunoscut pe cineva cu 20 de acrii de livada de avocado si portocali care ar dori albine si sa invete.

[pistol28]

AndreiRN
"si 25% Pine resin care inca nu stiu ce este."
Raspuns:
Rasina de pin sau mai pe romaneste "TAMAIE"

[stefan1]

Interesant ce ne-ai relatat, Andrei! Se pare ca 'microbul' apiculturii te-a prins tot mai mult.
  Interesant si cu studiile despre CCD, despre lupta contra la Varroa, despre vopsirea lazilor si multe altele.

[D006]

AndreiRN
Rasina de pin sau mai pe romaneste "TAMAIE"

Frumos trebuie sa mai miroasa cutiile alea.
El cam locuieste in padure la poalele muntilor dar pe undeva trebuie sa se gaseasca si pe aici.

[D006]

Se pare ca 'microbul' apiculturii te-a prins tot mai mult.
  Interesant si cu studiile despre CCD, despre lupta contra la Varroa, despre vopsirea lazilor si multe altele.

Da, era cat pe ace sa cumpar un teren de un acru pe la tara si sa-l plantez pt o supina mai mare.
Dar mai bine mai astept.
Interesant cum noile specii de albine isi manaca larvele daca gasesc varroa la ele.

[stefan1]

Eram postat un articticol amplu despre apis Cerana, care a fost din pacate sters si nu mai pot sa il recreez. Acolo aratam printre eltele ca aceasta specie (de la care a trecut Varroa la albinele europene si care pot convietui cu parazitul) practica in unele celule de puiet o gaura in capac, iar autorul spunea ca nu stie de ce acest obicei. Eu cred ca este tocmai un md de lupta contra la paduche. Din obiceiurile la Varroa se stie ca femela cauta pe peretele sau capacul celulei un loc unde depune si excrementele si ouale. Acest loc trebuie sa fie mai retras, unde sa nu fie deranjat de miscarile pe care le are pupa in celula. Daca celulele sunt mai stramte, paduchele nu mai poate sa 'amenajeze' cuibul decat sub capacel. Probabil aceasta specie are capacitatea sa sesizeze prezenta parazitului in celula si practicand acea gaura are acces la cuibul paduchelui, pe care il poate distruge. Probabil un comportament cat de cat similar se gaseste si la anumite rase de Apis Mellifera, de altfel inrudita cu Apis cerana.

[D006]

Din observatiile Randy Oliver si Tom Glenn acest hibrid de albina ca si cea africanizata dscapaceste larva in care se afla varroa si o elimina si mananca si larva complect. De asemenea mai au o metoda de a se scapa de varroa in zbor si din testele lui doar pe albinele doici gaseste varroa nu si pe cele carause. El foloseste 4 - 5 metode biologice si astea prin rotatie.

[D006]

Eram postat un articticol amplu despre apis Cerana, care a fost din pacate sters si nu mai pot sa il recreez.

De aceea eu am un fisier si articolele care imi fura ochiul le adaug acolo.
Intr-o zi pica bine.