citeva informatii interesante.

[D006]

PRETUL UNEI REGINE .
  In 1937-1938 era de  80 --- 150   lei /buc.
  In 1943          era de  500-- 600  lei / buc
  In 1945          era de  10.000    lei / buc.
  In 2010      ???????????????????????????? lei/ buc.
 
        

Pana la 15 mai 70 lei,dupa ....sigur, stie Valter.

[ioanardelean55]

In anul 1945 revista apicola ,, American-Bee  Journal" scrie cum un sindicat american si-a desfacut toata productia membrilor sai ;
  ,, Sindicatul apicultorilor din Los - Angelos , care vinde o miere delicioasa ,adunata din florile de portocal , a deslegat intr-un chip minunat problema desfacerii . Vinde o cantitate foarte mare de borcanase de 375 de grame miere la pretul de 12,50 franci in California si 25 de franci in alte tari, pret care e surprinzator de mare fata de cel al mierii de trifoiu, care e foarte buna si se vinde cu 3,50- 4 franci Kg. .E drept ca borcanasele aveau forma unei portocale si se vindeau luxos prezentate " .
Iata pentruce Sindicatul a vindut toata cantitatea si cu un pret asa de mare .      

[D006]

Prezentarea produsului are un rol foarte important.
Cateodata mai important decat produsul in sine.
Asa sunt oameni. 

[ioanardelean55]

Nu cred ca aceste informatii mai au nevoie de comentari.

[ioanardelean55]

In anul 1936-1937 pretul unui stup era de 600-700 lei       

[ioanardelean55]

PERRET-MAISONNEUVE, un eminent autor de carti apicole si un mare apicultor ,da doua metode de reusita de 100 % pentru salvarea coloniilor bezmetice .
  1. Albinele ouatoare nu accepta prezenta unei matci si orice introducere este sortita esecului .... cu o exceptie .,,Daca dispunem de o matca nou nascuta ,culeasa de preferinta la iesirea din botca , ii dam drumul in stup fara alta precautie prin gaura hranitorului . ea va fi sigur acceptata si dupa 8-10 zile vom avea bucuria sa constatam o ponta de toata frumusetea . Albinele vor face sa dispara ouale de trantor .
  2. Daca introducem in stupul besmetic o botca ea va fi distrusa oricat de matura ar fi .de aceea botca pe care vrem sa o introducem trebuie neaparat invelita in hartie de aluminiu , lasand liber doar discul pe care tanara matca il va decupa la iesire . Instalam botca intre doua rame fixandu-l de fagure cu un ac s-au un bat de chibrit ,in acest caz albinele nu vor putea distruge botca asa incit matca va iesi si va fi primita . Dupa acceptare va fi bine sa se dea familiei o rama cu puiet ,pentru asigurarea doicilor necesare .       

[bucovineanu]

Cele spuse mai sus sunt valabile la familii orfane in care inca nu au inceput sa oua albinele. Referitor la acceptarea reginei de catre familiile bezmetice din cele citite si din proprie experienta, problema e mai complicata decat se spune mai sus. Dar asta e o alta discutie pe care o putem aprofunda la alt topic.

[ioanardelean55]

Nu va contrazic ,dar cititi cu atentie si vedeti ca e vorba despre stupi in care au inceput albinele sa oua , si eu stiu ca e dificil de redresat un stup besmsetic am probleme in fiecare an cu ei dar va intreb ceva ...A-ti incercat verodata macar una din  cele doua variante ??????? cred ca nu nici eu nu am incercat dar cu prima ocazie o sa incerc ,si doar atunci ma voi pronunta .

[bucovineanu]

Am incercat ambele metode, atat protejarea botcii cat si eliberarea reginei din botca la urdinis. Mie nu mi-au reusit. In ambele situatii au prins regina in ghem si au sufocat-o. Am incercat si multe alte metode si de putine ori am reusit sa redresez o familie bezmetica.

[ioanardelean55]

Cum se cunoaste ponta de albine ?
Ceea ce atrage in primul rind atentia este puietul mascul depus in celule mici ,alungite si bombate .Acesta poate avea doua aspecte ; compact sau razlet .
Daca este compact, el provine - foarte probabil - de la o matca devenita trintorita ( din lipsa de fecundare sau prin imbatrinire  -  epuizarea proviziei de samanta ) In acest caz ,o cautam si o inlocuim ,prin metode cunoscute , cu o matca fecundata sau , daca nu avem ,printr-o matca recent nascuta ( ca in cazul albinelor ouatoare ) intarind apoi fam. cu puiet in eclozionare .
Daca puietul mascul din celule mici este razlet ,el provine aproape sigur de le albine ouatoare . Examinind ponta vom vedea ;
   - Adeseori mai multe oua in celula
   - Unele oua filiforme si altele normale ,
   - Ponta este depus printre larve si ninfe capacite ,fara nici o ordine ,
   - Ouala sint orientete in toate directiile .
   - Oua depuse pe peretii celulei care este semnul absolut al albinelor ouatoare ,care au abdomenul prea scurt ca sa ajunga in fundul celulelor .Niciodata o matca ,chiar besmetica fiind nu deoune oua pe peretii celulei .

   -       

[ioanardelean55]

ION IONESCU de la Brad   - 1850- Pretul unui stup in Dobrogea era de un galben, ceea ce echivala cu valoarea unui porc sau cu o cincime din valoarea unei vite cornute mari. Peste citiva ani ,autoritatile vamale ale Tarii Romanesti stabileau valoarea stupilor trecuti in Dobrogea la 17,20 lei si , in cele mai multe cazuri, la 20 lei bucata.      

[ioanardelean55]

Dictionar,
acaricide - substante din familia mare a pesticidelor , destinate combaterii acarienilor propriu - zise  ( Ex; ,,Folbex " ) si al varoozei incepind cu camfor , fenotiazina ,, OKEMB " , ,
Varroatin ",Varostan ", ,,Kelthane " si ,,Sineacar " - produs romanesc .      

[ioanardelean55]

PRELUCRAREA POLENULUI IN PASTURA
  Prelucrarea polenului in pastura incepe chiar in timpul culesului acestuia. Polenul foarte multor plante , mai ales anemofile ,se distinge prin uscaciune si capacitatea de pulverizare , de dispersare . In timpul formarii ghemotoacelor albinele uda polenul cu saliva si nectar . Albinele culegatoare depoziteaza ghemotoacele in celule de albine lucratoare si le TASEAZA BINE CU CAPUL .Albinele NU umplu complect celulele cu pastura SI O ACOPERA DEASUPRA CU MIERE. In acest chip pastura se poate pastra pina in primavara .      

[ioanardelean55]

VENINUL - De unde provine ,????..
   Organismul albinei ia din alimentatie,prin distilatie , doua elemente ALCALINE si ACIDE , in proportii diferite , deasupra besicii cu venin sint doua glande ; una care produce elementul alcalin si cealalta, elementul acid, alimentind astfel besica cu venin . Pentru ca veninul sa-si faca efectul , trebuie ca atit acidul formic , cit si alcalinul sa se combine in besica , caci daca numai unul din ele ar fi fabricat si celelalt ar lipsi , nu s-ar intimpla nimic deosebit , atunci cind e pompat in rana .      

[ioanardelean55]

DE CE INTEPATURILE DIN TIMPUL IERNI SINT MAI PUTIN DUREROASE DECIT CELE DIN TIMPUL VERII......
   Glanda care produce acidul formic da in amestecul din besica cea mai mare cantitate . Dupa anotimp , aceasta glanda mareste sau micsoreaza portia de acid formic din amestec si atunci va fi o SCARA GRADATA DE DURERE ,INTR-O RANA INJECTATA CU VENIN ,dupa cum acidul e in mai mica sau mai mare cantitate .
Asa se explica DE CE INTEPATURILE DIN TIMPUL IERNII SINT MAI PUTIN DUREROASE DECIT CELE DIN TIMPUL VERII , cind glanda aceasta produce acid formic din plin ; in acelasi timp ,albina are nevoie de o cantitate mai mare de acid formic ,pe care il foloseste in combinatia mierii . Acest acid formic e incorporat de-a-dreptul in miere chiar din gusa .