Bubericul

[stefan1]

Bubericul (Scrophularia nodosa) este o planta intalnita mai in toata Europa, dar fara a fi in numar foarte mare si nu este foarte cunoscuta.
  Aici se dau anumite date despre ea si despre utilizarile medicale:

  http://www.sfatulmedicului.ro/plante-medicinale/buberic-scrophularia-nodosa_14525

  Pentru albine sunt interesante florile, asa ca ma opresc putin asupra lor.
  Florile individuale sunt mici, globulare și cu buze duble (buza superioară este brună
sau violet, iar cea inferioară este verde) cu cinci sepale și petale. Cea superioară este destul de lungă și se întinde peste deschiderea florii ca un acoperiș, adăpostind staminele și nectarul de ploaie. În interior, staminele sunt de culoare deschisă și arată ca o limbă mare în interiorul unei guri deschise.
Nectarul este secretat în două picături mari la baza ovarului. După ce sunt îndepărtate de insecte, picăturile reapar în câteva momente.
  Florile sunt aranjate în cime adica un fel de panicule la capătul fiecărei ramuri. Tija centrala a fiecărei ramuri se termina cu o floare care infloreste prima, se dezvoltă și moare, în timp ce celelalte flori din aceeași ramură (pe tije secundare) se vor dezvolta în continuare. Prin urmare, pe aceeași ramură, putem găsi flori în diferite stadii de creștere, de la un mugure nedeschis până la un fruct aproape matur.
  Fiecare floare are un pistil si doua stamine. Dezvoltarea pistilului si a staminelor nu are loc in acelasi timp: doua zile pistilul este receptiv si alte doua zile staminele pot elibera polenul. Floarea produce mult nectar, insa este vizitata de multe insecte, de la gandacei la albine salbatice, albine melifere, bondari, fluturi dar in special viespi. Este una din putinele specii care sunt polenizate de viespi.
  Inflorirea are loc de prin iunie pana in august sau chiar mai tarziu, dupa regiune.
  Inmultirea se poate face prin rizomii pe care ii face in pamant, dar are si radacini de fuga care se indeparteaza de planta si pot da nastere altor plante, sau prin samanta.
 
  Conform Xerces Society book: "100 de plante pentru hrănirea albinelor", ,,Bubericul este printre cei mai prolifici producători de nectar din lumea plantelor." Este o declarație îndrăzneață pentru o plantă pe care nu o vedem foarte des. Dar în anii 1800, mulți apicultori au plantat-o special pentru o recoltă de miere și au fost răsplătiți frumos. Xerces adaugă: ,,Apicultorii au susținut că un singur acru ar putea produce 400 până la 800 de kilograme de miere, prețuită pentru că este ușoară, limpede și fără arome."Pe vremuri, bubericul era de obicei denumit 'planta de miere a lui Simpson'. James A. Simpson a fost un apicultor care a scris o scrisoare către A.I. Root care descrie experiența sa cu o minunată plantă producătoare de miere. Descrierea a fost publicată ulterior în ,,ABC of Bee Culture", o publicație Root. Un pasaj din ediția din 1888 a lăudat planta generos:,,Este o buruiană înaltă, care crește pe câmpuri și păduri și poartă căni mici pline de miere. A produs atâta miere în cultivare în ferma noastră apicola în ultimii doi ani, încât sunt mult înclinat să o așez în fruntea listei plantelor melifere. "
  O lista cu plante melifere de la italieni da pentru aceasta specie o productie de 2350kg/ha, aproape de evodia la care se da 2500kg/ha.
 

[stefan1]

  Am cautat sa vedem cum arata mierea de buberic, insa nu am gasit pe net, oarecum suspect pentru o planta care se spune ca este asa de melifera. Poate faptul ca este rara, este cauza.
  Se spune ca mierea de buberic contine 32% glucoza si 51% fructoza. Nu stiu daca diferenta pana la 100% este zaharoza si zaharuri superioare sau daca cele 17% ramase este continutul de apa al mierii. Faptul ca totusi cristalizeaza dupa o vreme ar duce la ideea ca are totusi si zaharuri superioare.
  Polenul este de culoare galbena.

  O specie cu care se poate confunda este una inrudita, Scrophularia scopolii numita popular 'branca porcului' si intalnita in special in zone mai inalte, de padure (poate creste si la semiumbra ca si bubericul) si despre care nu stiu ce potential apicol are, dar infloreste la fel pe o perioada destul de lunga.