Probleme ale tratamentului antivarroa in prezenta puietului

[tinumaftei]

Folosiți sistematic rama (clăditoare) cu celule te trântor? Folosiți si un tratament de lungă durată (Mavrirol sau similar)?

[tassevasi]

Nu, din tot  ce ai intrebat nu am folosit anul acesta .  Anii trecuti  am folosit  si mavirol fara  rama .

[Closcutz]

Infestare mai mare ca anul asta nu am vazut de cand sunt! Sunt foarte ingrijorat...am si furetto, am tratat mereu cu taktik, varachet, mavrirol, anul asta am luat mavrik... Nu am tratat niciodata primavara...faceam tratamente toamna cu simt de raspundere si treaba era buna... Nu mai merge doar cu ce faceam pana acum...

[stefan1]

  Despre paduchii de pe puietul de trantori

De la inceput trebuie sa spun ca suprafetele de puiet de trantori variaza foarte mult fiind influentate de multi factori:
- perioada din an
- puterea familiei
- varsta reginei
- intensitatea culesurilor sau lipsa de cules
- calitatea fagurilor
- comportamentul stuparului (daca familiile se simt stramtorate, daca n-au suficienta aerisire, daca sunt familii in stare de roire, chiar daca ai faguri noi sau batrani in stupi)
Exista chiar in vara , in lipsa mai indelungata de cules, situatii cand nu mai avem puiet de trantori sau e foarte putin. Daca ai culesuri tarzii se poate ca si in august sa ai mult puiet de trantori, care permite sa fie o parazitare mai redusa a larvelor de albine (cele care vor ierna) dar care vor face ca in septembrie sa fie mai multi paduchi pe albine.

  Ca sa putem aprecia cat de multi paduchi se dezvolta pe puietul de trantori pornim de la cateva date pe care le stim din experienta si din literatura apicola.
  Sa presupunem ca avem intr-o familie 8 faguri de puiet, din care 7 faguri cu puiet de albine si un fagur cu puiet de trantori. Stim ca din pacate puietul de trantori rar este grupat numai pe o rama si mici suprafete se gasesc pe mai multi faguri din stup. Ba e posibil ca chiar acele suprafete de pe fagurii cu puiet de albine sa fie mai tare parazitate, fiind mai aproape de suprafetele de puiet decat fagurul crescator care de obicei e la marginea cuibului.
- Daca avem 7 faguri cu puiet de albine si 1 fagur de trantori, ar insemna ca suprafata de puiet de trantori este 1/7 din suprafata de puiet de albine, sau 14,3%.
- Trebuie sa tinem cont ca o celula de trantori ocupa o suprafata mai mare din fagur fata de una de albine. Daca 1 dm² de puiet de albine are 800 de celule, aceeasi suprafata are 500 celule de trantori, deci pe un fagur se vor afla 5/8=62,5% din numarul de celule de pe un fagur de albine.
- Cartile spun ca puietul de trantori atrage mai multi paduchi decat cel de albine si anume de 7-8 ori mai multi. Adica daca din 100 de celule de puiet de albine gasim una parazitata, din 100 de celule de trantori ar fi 7sau 8 paduchi. Sa socotim media de 7,5
Cu aceste date rezulta:1/7*5/8*7,5=0,6694 sau 66,94%. Adica pe puietul de trantori se gasesc aprox 2/3 din paduchii care se gasesc in fagurii de puiet de albine.
Asta inseamna ca 40,0% din paduchii din celule ar fi pe puietul de trantori, cu mentiunea ca dupa mine aceasta este o proportie maxima, corespunzatoare cu suprafata maxima de puiet de trantori din stup, iar cand suprafetele de puiet de trantori vor fi mai mici, si ponderea paduchilor de pe acest puiet va fi mai mica.

  Daca analizam mai departe, ar rezulta ca daca avem 7 faguri de puiet de albine in stup si matca ar oua constant, inseamna ca la 3 zile va oua un fagur, astfel ca in 21 de zile, cat este ciclul de dezvoltare de la ou la albina, sa se completeze 7 rame. Pentru fagurul de puiet de trantori, daca ar oua uniform, in fiecare zi aceeasi suprafata de puiet de trantori, ar oua pe o jumatate de rama in 12 zile (caci ciclul la puietul de trantori este de 24 de zile). Asa ca s-ar putea ca la fiecare 12 zile sa taiem o jumatate de fagur sau la doua saptamani, ca oricum trebuie sa mai ramana trantori si in stup. Sau sa impartim in 3 rama crescatoare si sa taiem puietul capacit din 8 in 8 zile.

  Aici ar mai incapea o discutie: daca atunci cand s-a socotit ca in puietul de trantori sunt de 7-8 ori mai multi paduchi decat in cel de albine s-a socotit numarul de celule parazitate sau s-au numarat paduchii. Se stie ca pe puietul de trantori ajung la maturitate mai multi paduchi-pui si dintr-o celula de trantori parazitata vor iesi mai multi varroa decat dintr-o celula de albine. Daca s-a tinut cont de numarul de celule parazitate, atunci tinand cont de rata de inmultire mai mare a parazitului pe puietul de trantori si ca 40% din celulele parazitate sunt de trantori, am putea spune ca de pe puietul de trantori ar iesi aproape tot atati paduchi cati ies de pe puietul de albine.

[Closcutz]

Din tot ce s-a discutat pana acum se desprind cateva concluzii clare: 1 Cele mai importante tratamente sunt cele efectuate toamna tarziu in lipsa puietului. 2 Incepand din februarie cand incepe ponta, tratamentele cu fumigatii nu sunt eficiente si riscam sa contaminam mierea. 
  Eu as spune sa ne concentram pe modalitati de combatere a varroa...pe langa tratamentele cu amitraz prin fumigatie poate e cazul sa ne indreptam atentia si spre tratamentele cu benzi imbibate cu amitraz(tactik, mitak,scabatox), tauflavalinat(mavrik/ klartan/mavrirol), spre benzile cu uleiuri esentiale volatile, pudrari cu zahar  pudra, stropiri cu sirop si uleiuri esentiale, folosirea ramei claditoare, tratamentul cu acid formic, tratamentul cu acid oxalic prin stropire si prin fumigatie cu oxalic sublimat...
   Daca in stabilirea locurilor de pastoral se obicei domneste o discretie, in privinta combaterii acarienilor nu ar trebui sa fie asa! Daca eu am stupi "paduchiosi" , maine, poimaine ne intalnim in pastoral si te-ai "paduchizat " imediat!
     E nevoie de observatii precise, scheme de tratament, retete alternative, sfaturi practice...observate din experientele diverse..., deschidere catre metode noi, dar stapanirea minutioasa a metodelor garantate de eliminare a varroa.

[tinumaftei]

  Despre paduchii de pe puietul de trantori

De la inceput trebuie sa spun ca suprafetele de puiet de trantori variaza foarte mult fiind influentate de multi factori:
- perioada din an
- puterea familiei
- varsta reginei
- intensitatea culesurilor sau lipsa de cules
- calitatea fagurilor
- comportamentul stuparului (daca familiile se simt stramtorate, daca n-au suficienta aerisire, daca sunt familii in stare de roire, chiar daca ai faguri noi sau batrani in stupi)
Exista chiar in vara , in lipsa mai indelungata de cules, situatii cand nu mai avem puiet de trantori sau e foarte putin. Daca ai culesuri tarzii se poate ca si in august sa ai mult puiet de trantori, care permite sa fie o parazitare mai redusa a larvelor de albine (cele care vor ierna) dar care vor face ca in septembrie sa fie mai multi paduchi pe albine.

  Ca sa putem aprecia cat de multi paduchi se dezvolta pe puietul de trantori pornim de la cateva date pe care le stim din experienta si din literatura apicola.
  Sa presupunem ca avem intr-o familie 8 faguri de puiet, din care 7 faguri cu puiet de albine si un fagur cu puiet de trantori. Stim ca din pacate puietul de trantori rar este grupat numai pe o rama si mici suprafete se gasesc pe mai multi faguri din stup. Ba e posibil ca chiar acele suprafete de pe fagurii cu puiet de albine sa fie mai tare parazitate, fiind mai aproape de suprafetele de puiet decat fagurul crescator care de obicei e la marginea cuibului.
- Daca avem 7 faguri cu puiet de albine si 1 fagur de trantori, ar insemna ca suprafata de puiet de trantori este 1/7 din suprafata de puiet de albine, sau 14,3%.
- Trebuie sa tinem cont ca o celula de trantori ocupa o suprafata mai mare din fagur fata de una de albine. Daca 1 dm² de puiet de albine are 800 de celule, aceeasi suprafata are 500 celule de trantori, deci pe un fagur se vor afla 5/8=62,5% din numarul de celule de pe un fagur de albine.
- Cartile spun ca puietul de trantori atrage mai multi paduchi decat cel de albine si anume de 7-8 ori mai multi. Adica daca din 100 de celule de puiet de albine gasim una parazitata, din 100 de celule de trantori ar fi 7sau 8 paduchi. Sa socotim media de 7,5
Cu aceste date rezulta:1/7*5/8*7,5=0,6694 sau 66,94%. Adica pe puietul de trantori se gasesc aprox 2/3 din paduchii care se gasesc in fagurii de puiet de albine.
Asta inseamna ca 40,0% din paduchii din celule ar fi pe puietul de trantori, cu mentiunea ca dupa mine aceasta este o proportie maxima, corespunzatoare cu suprafata maxima de puiet de trantori din stup, iar cand suprafetele de puiet de trantori vor fi mai mici, si ponderea paduchilor de pe acest puiet va fi mai mica.

  Daca analizam mai departe, ar rezulta ca daca avem 7 faguri de puiet de albine in stup si matca ar oua constant, inseamna ca la 3 zile va oua un fagur, astfel ca in 21 de zile, cat este ciclul de dezvoltare de la ou la albina, sa se completeze 7 rame. Pentru fagurul de puiet de trantori, daca ar oua uniform, in fiecare zi aceeasi suprafata de puiet de trantori, ar oua pe o jumatate de rama in 12 zile (caci ciclul la puietul de trantori este de 24 de zile). Asa ca s-ar putea ca la fiecare 12 zile sa taiem o jumatate de fagur sau la doua saptamani, ca oricum trebuie sa mai ramana trantori si in stup. Sau sa impartim in 3 rama crescatoare si sa taiem puietul capacit din 8 in 8 zile.

  Aici ar mai incapea o discutie: daca atunci cand s-a socotit ca in puietul de trantori sunt de 7-8 ori mai multi paduchi decat in cel de albine s-a socotit numarul de celule parazitate sau s-au numarat paduchii. Se stie ca pe puietul de trantori ajung la maturitate mai multi paduchi-pui si dintr-o celula de trantori parazitata vor iesi mai multi varroa decat dintr-o celula de albine. Daca s-a tinut cont de numarul de celule parazitate, atunci tinand cont de rata de inmultire mai mare a parazitului pe puietul de trantori si ca 40% din celulele parazitate sunt de trantori, am putea spune ca de pe puietul de trantori ar iesi aproape tot atati paduchi cati ies de pe puietul de albine.

Din observațiile mele în lunile aprilie, mai, iunie varooa se înmulțește 90% pe puietul de trântor. Doar daca puietul de trântor este parazitat peste 60-70% varooa începe să paraziteze în aceste luni și puietul de albină lucrătoare.
Din apreciere mea, extragerea ritmica a ramei (clăditoare sau nu) cu puiet căpăcit de trântor în lunile aprilie-iunie reduce cu 80-90% infestația cu varooa.

[bmdna]

Vin si eu cu niste concluzii.
1. Am incercat in primavara sa tratez cu apilifevar (care este facut pe baza de uleiuri esentiale. Din experienta pe care am facut-o a rezultat ca, desi am pus pastilele respective cu mai mult de o luna inainte de inflorirea rapitei, mierea a avut un usor gust de timol. Si a mirosit a timol in stup mult timp si dupa ce am extras mierea de primavara. Ceara este un bun absorbant, absoarbe uleiurile respective, dupa care din ceara acestea trec in miere. Prin urmare, pentru cei care fac miere si nu vor ca mierea sa aiba gust de cimbru, nu este indicata utilizarea acestui tip de substante. Totusi, familiile tratate in primavara cu acest medicament, au avut foarte putini varroa la tratamentul de toamna, deci, desi este o combinatie de substante naturale, are efect.

2. Anul asta am incercat KAS81 in toamna. Am ales o familie pe care nu am tratat-o cu varachet si i-am aplicat kas81. Asa cum banuiam, nu este un tratament la care sa cada varroa masiv. Sincer sa fiu, eu nici nu am crezut ca or sa cada. Totusi, din ziua urmatoare aplicarii tratamentului, am gasit pe fundul stupului cate 5-6 varroa in fiecare zi, 1-2 dintre ei mai miscau. Asta in conditiile in care eu nu am hranitoare si am aplicat numai 2 litri de miere cu ceaiul rspectiv (in loc de pana la 6 litri cum se recomanda) si am dat in 2 etape, in loc de 3-4. Eu cred ca aceasta ar putea fi o solutie si pentru primavara, dar ar fi de modificat concentratia si modul de aplicare. In sensul ca ar trebui aplicat numai cu miere si in cantitati mici (de circa 100 ml) pentru a nu fi depozitat in faguri. Cred ca daca am gasi o posibilitate primavara sa le dam in fiecare zi cate 100 de ml, sa fie si o sursa de apa, nu ar mai fi necesar niciun alt tratament de primavara. Dupa 3 sau 4 saptamani am aplicat si varachet la stupul respctiv si au mai cazut varroa, dar nu multi. Fiind vorba doar de un stup observatiile nu sint relevante. Totusi, consider ca faptul ca au cazut demonstreaza ca solutia are efect si merita sa fie luata in considerare.

3. Am analizat de ce anul asta eu am avut, in medie, gradul de infestare cu varroa mai mare decat in 2015. Infestarea mai mare s-a manifestat in special la familiile care au roit. Roiurile, inclusiv cele facute dupa metoda Taranov, nu au avut infestare mare. Din cauza ca:
- in zona mea  am avut primavara vreme foarte proasta (in aprilie am avut perioada si mai mari de o saptamana cu temperaturi nocturne sub 0 grade (floarea de prun a inghetat complet) iar eu nu am avut faguri crescuti suficienti (pana acum am fost in expandare) si daca as fi pus faguri la crescut pe asa o vreme nu mi-ar fi crescut nimic;
- familiile, majoritatea, au fost neobisnuit de puternice si corobarat cu ce am spus mai sus, au intrat in friguri foarte devreme (unele la sfarsit de aprilie). La familiile intrate in friguri, adio crestere de trantori.
- mai a fost foarte capricios si eu am fost ocupat si cu serviciul, nu am reusit sa fiu riguros in gestionarea ramelor claditoare (si iunie a fost foarte ploios)
- nu am avut rame crescute cu celule de trantor

am ajuns ca in loc de 2-3 faguri cu puiet de trantor capacit sa extrag intre niciunul si maxim 2 (majoritatea au fost cu un singur fagure si numai cativa au fost cu 2). Primavara eu nu fac tratamente si toate cele de mai sus au contribuit la o infestare mare. Spuneam pe un alt topic ca am fost martor la depopularea unei familii pana la un numar de circa 50 de albine in luna septembrie. Daca depopularea a avut loc urmare infestarii (si cel mai probabil asa este) atunci ea s-a produc ca urmare a faptului ca nu am putut gestiona ramele claditoare.

In sezonul care vine am sa folosesc o rama claditoare modificata. Pana acum am folosit rame ca cea din poza. In partea de sus i-am pus o fasie de fagure artificial, ca sa nu creasca celule de trantor. Avantajul unei astfel de rame este ca in partea de sus, cum se vede din poza, se face coronita si dupa decupare, daca introduc la loc rama cu coronita, golul este crescut foarte repede si ouat de albine. Am facut si rame cu partea de sus goala, dar m-am trezit ca si sus au facut tot celule de trantor si matca a ouat in ele. Dezavantajul este ca fagurele este mare si daca ai o matca buna, oua totul intr-un timp scurt si perioada de capacire - cand se capteaza varroa, este destul de scurta, dupa care nu mai raman decat celule de albina si celulele de trantori razletite pe ramele de cuib. Pentru sezonul urmator am sa fac trei rame mici, care sa se potriveasca exact in partea de jos a ramei din poza. Primavara cand pun rama in cuib, am sa pun in prima faza o rama mica si 2 bucati de scandura, dupa un timp mai scot una din scanduri si pun inca o rama, apoi, in ultima faza, am sa scot si a treia scandura si am sa pun a treia rama. Astfel, o sa lungesc perioada de capacire, deci voi avea o absorbtie mai buna. Daca ma uit la rama din atasament, ea chiar a fost crescuta din trei tronsoane, parca albinele au incercat sa sugereze. Ramele astea mici pot fi descapacite, larvele ies usor din ele prin lovire de ceva tare si pot fi puse la loc. Nu am inventat asta, am vazut la italieni. Cu ocazia scoaterii larvelor, daca se identifica d unde sint ramele, se poate face si o estimare a gradului de parazitare la fiecare familie. O alta metoda rapida de curatat faguri de trantori este cu instalatia de spalat sub presiune, eu nu am probat-o, dar am vazut un film pe youtube. De ce toate astea? Pentru ca eu am constatat ca este bine sa ai, in special pentru primavara, rame construite cu celule de trantor. Refolosindu-le eu zic ca ai inca o arma in lupta cu varroa. Inca ceva, sint recomandari ca pe post de rama claditoare sa se foloseasca rama de cat de 1/2. Am incercat si asa. La majoritatea a fost bine, totusi, la familile puternice, au lipit fagurele construit de peretele stupului. Va dati seama ce placut a fost sa scot un astfel de fagure, mai ales pe o vreme neprielnica. Deci, eu nu recomand rama de jumatate.

[corneliuhrom]

multumiri pt postrile  de azi [sunt eficiente ].

[stefan1]

  Au trecut sarbatorile de iarna si putem sa ne intoarcem sa incheiem acest subiect.
S-au mai spus lucruri foarte interesante de catre colegii mei. Sunt unele cifre mai diferite de cele la care am ajuns eu prin calcule, e adevarat ca plecand de la ipoteze simplificatoare, care nu tin cont de toti factorii implicati. Am putea sa complicam lucrurile si sa mai introducem si alte variabile, dar eu zic ca diferentele fata de ce am expus nu ar fi foarte mari.

  Acum despre tratamente in prezenta puietului. Si despre astea au mai vorbit colegii. Un impediment al acestor tratamente ar fi poluarea mierii cu substantele de tratament. De aceea eu o sa vorbesc doar doua feluri de tratamente care se pot aplica. 

  Folosirea fagurelui crescator
Pe langa alte beneficii ale utilizarii lui, fagurele crescator poate fi folosit si pentru reducerea numarului de paduchi in perioada cat familiile de albine cresc puiet. Am mai spus, pentru a colecta cat mai multi paduchi, ar trebui ca permanent sa avem in familii puiet de trantori la capacire, care sa colecteze Varroa. In conditiile in care avem un singur fagur crescator, ar trebui ca in el sa avem puiet de toate vastele, adica de la zero la 24 zile. Asta inseamna ca in 12 zile sa fie ouat jumatate din fagur. Pentru a fi eficienta recoltarea, ar trebui ca sa taiem periodic partea capacita din puietul de trantori. Am putea face operatiunea de doua ori pe luna. Daca verificam prin descapacire si scuturare larvele de trantori, am putea obtine indicii despre gradul de infestare a acelei familii. Ca efect al acestei metode, daca sunt adevarate cifrele pe care intr-o postare anterioara le-am calculat, atunci putem face urmatorul rationament:
  - din totalul paduchilor dintr-o familie, eu stiam ca numai 10-15% sunt pe albine, restul in celule. Asta ar corespunde la o perioada medie de doua zile cat ar trebui paduchii sa stea liberi, pana intra iar in celulele de puiet. Colegul @bmdna a gasit studii care sustin ca paduchii stau mai mult pe albine. Atunci inseamna ca procentul de paduchi liberi este mai mare decat stiam eu, sa zicem ca 20%
   - inseamna ca 80% din paduchi sunt in puietul capacit
   - am stabilit ca in puietul de trantori ar fi cca 40% din totalul paduchilor din celule
   - trebuie sa tinem cont ca sunt celule si pe alti faguri decat fagurul crescator. Sa presupun ca pe acest fagur este 80% din totalul puietului de trantori.
   - atunci, daca eliminam tot puietul capacit din fagurul crescator, vom elimina 0,4*0,8*0,8=0,256 sau 25,6% din paduchii din familie
Asta ar insemna ca prin fagurul crescator putem elimina la o interventie 1/4 din paduchii din stup, deci cat la doua tratamente cu Varachet facute in prezenta puietului. Eu cred ca totusi procentul paduchilor eliminati este mai mic, in primul rand pentru motivul ca matca oua in salturi pe fagurul crescator si nu avem permanent puiet de trantori la capacire, asa ca in acele perioade paduchii intra in puietul de albine.
  Un alt lucru pe care l-am citit dar eu nu l-am remarcat, ar fi ca Varroa prefera fagurii mai vechi (atat de albine cat si de trantori), unde pot fi chiar de 3-4 ori mai multi paduchi decat in fagurii noi (cred ca e exagerat). In aceste conditii ar fi de preferat refolosirea fagurului crescator, ceea ce ar scuti si efortul albinelor de a creste un nou fagur (dar reduce si productia de ceara). Problema este cum se scot larvele din celule. Daca se decupeaza fagurul, se reteaza capacelele si apoi se scutura, uneori ies usor larvele. Care nu ies, se pot scoate individual cu o sarma groasa de 1-1,5mm. Unii le scot cu furculita apicola, iar altii le scot cu jet de apa. Cu furculita s-ar putea scoate si din fagurii de albine care au portiuni de trantori. Dar in acest mod totusi parte din paduchi raman pe fundul sau peretii celulelor.

O sa continui

[ciucur]

Citisem undeva (despre VSH) ca varroa care nu este pe deplin matura si este scoasa din celula inainte de eclozionarea normal a puietului si implicit a ei, moare. Ca se deshidrateaza fiind foarte sensibila la diferenta de umiditate din celula capacita si cea din stup si asta ar fi motivul pentru care comportamentul VSH imputineaza din varroa. E adevarat? Eu am descapacit tot anul puiet de trantor de pe toate ramele din cuib si nu am gasit decat foarte putini varroa. Apoi la tratamentul fara puiet m-am speriat...

[tinumaftei]

Citisem undeva (despre VSH) ca varroa care nu este pe deplin matura si este scoasa din celula inainte de eclozionarea normal a puietului si implicit a ei, moare. Ca se deshidrateaza fiind foarte sensibila la diferenta de umiditate din celula capacita si cea din stup si asta ar fi motivul pentru care comportamentul VSH imputineaza din varroa. E adevarat? Eu am descapacit tot anul puiet de trantor de pe toate ramele din cuib si nu am gasit decat foarte putini varroa. Apoi la tratamentul fara puiet m-am speriat...

Pe puietul de trântor varooa inițială scoate doua generatii de puiet. Asta înseamnă că la momentul la care ați descapacita in celulele cu trântor era un număr suficient de varooa maturi.
Rama trebuie înlăturată cu totul sau congelata înainte de a fi reintrodusa in stup. Trebuie adoptată o metodă de a elimina efectiv parazitii din ea.
Rama de trântori este eficienta daca este poziționată marginal pentru că varooa caută zonele mai "racoroase" din stup.

[Eugen B]

La tratamentele acutuale de pe piata nu vom scapa 100% de varroa. Nici cu rama de trantori. Putem doar sa ii tinem sub control.
Cu cat avem albinele mai sanatoase va fi mai bine pentru noi

[bucovineanu]

Eu am descapacit tot anul puiet de trantor de pe toate ramele din cuib si nu am gasit decat foarte putini varroa. Apoi la tratamentul fara puiet m-am speriat...

Am mai spus si o repet inca odata: Rama claditoare este un slab ajutor in combaterea varoa. Nu trebuie sa credem ca daca folosim rama claditoare am rezolvat problema varoa. Acest lucru il credea Ursu atunci cand ne indemna sa cumparam stupul minune.
Rama claditoare contribuie la obtinerea ramelor fara celule de trantori atunci cand dam foi la crescut, face sa creasca productia de ceara si contribuie in mica masura la combaterea varoa.

[tinumaftei]

Am mai spus si o repet inca odata: Rama claditoare este un slab ajutor in combaterea varoa. Nu trebuie sa credem ca daca folosim rama claditoare am rezolvat problema varoa.

Am înțeles că prof. Ursu este un negustor controversat, dar fiindcă acesta folosea rama clăditoare in ecuațiile lui apicole asta nu îndreptățește afirmația dumneavoastră despre combaterea varooa cu rama clăditoare, decât dacă puteți prezenta un experimentul științific.
1.Pe aici nimeni nu a afirmat că rama cu trântori clăditoare sau nu este eficienta 100%.
2. Amplasată corect și ridicată ritmic între aprilie/mai-iunie, reduce foarte mult nucleul de start a varooa, astfel încât infestarea din iulie-septembrie (atunci când suprafețele cu puiet sunt în declin) este mult mai mică.
3. Evident că este multă muncă la folosirea ramei cu trântori. Tot la 8-12 zile sa iei toți stupii la mâna,  mai ales că în sezon sun multe alte lucruri de făcut.
4. Însă rama clăditoare mai are însă și un alt avantaj: crează in stup in timpul folosirii ei "senzația" de roi natural. Am folosit o bună perioadă, atunci când eram la bio și când aveam și timp mai mult, și am observat că familiile care creșteau permanent rama (multe până la sfârșitul lui august) erau mult peste medie. Eu am asemănat această observație cu roiul la pachet, care se dezvoltă excelent, deși face eforturi mari pentru a clădi multi faguri.
În timpul in care foloseam masiv RC nu exista acid oxalic, nici aparate de sublimare. Tratamentele se făceau preponderent primăvara ( acid formic) iar rezultatele nu erau mulțumitoare in ansamblu. Acum cu posibilitatea unui tratament eficient în lipsa puietului, importanță RC revine in actualitate
Dacă dinamica varooa este întârziată și efectivul inițial este diminuat astfel că numărul de varooa este in luna iunie de doar 75% din total, este evident că infestarea din toamnă este mult redusă.

[stefan1]

 Vad si ma bucur ca si aici sunt controverse. Sustinandu-ne cu argumente parerile, poate mai clarificam unele lucruri. In ce ma priveste eu folosesc fagurul crescator si pentru a nu strica la constructie fagurii de albine si pentru a mai scapa de unii paduchi. Cifrele la care am ajuns sunt deductii din ce se admite in general despre biologia parazitului Varroa. Daca se admite ca celulele de trantori atrag de 7-8 ori mai mult paduchii decat cele de albine, nu vad unde am gresit in rationament. S-ar putea ca aceasta ipoteza de plecare sa nu fie tocmai exacta si de aceea sa dea un rezultat gresit. Daca in f.c. gasesc mai multi paduchi decat la alte familii, e clar ca acea familie trebuie urmarita mai atent sau tratata. Daca in toti se gasesc multi paduchi, e iarasi un semn ca in acel an avem multi paduchi. Se observa de asemenea clar ca inspre toamna numarul de paduchi din puietul de trantori creste, odata cu cresterea generala a numarului de paduchi din familii. Unul din avantajele acestei metode cu f.c. este ca prin ea nu creem rezistenta a paduchilor  desi s-ar putea chiar si aici sa se creeze o linie rezistenta de paduchi, daca fortam putin rationamentul. S-ar putea ca genetic sa fie unii paduchi care sa prefere celulele de trantori si altii care sa paraziteze fara alegere celulele de albine ca si pe cele de trantori. Daca eliminam mereu parazitii din f.c., va creste proportia parazitilor care genetic cauta sa paraziteze puietul de albine, fara sa mai prefere pe cel de trantori.

  Am spus ca mai dau o metoda de tratament.
       Tratamentul cu zahar pudra
  E iarasi o metoda folosita in unele tari de unii stupari si poate diminua in anumite procente infestarea cu Varroa.
  Metoda este simpla. Se cerne peste rame o cana de zahar pudra, astfel ca sa fie pudrate cat mai multe albine. Zaharul care ramane pe speteze se perie sa intre pe intervale. Daca avem si caturi, se pot pudra si albinele de acolo, marind cantitatea de zahar.
  Avantajele metodei sunt ca nu se introduc substante toxice in stupi, nu polueaza ceara si s-a constatat ca nici mierea. Se zice ca se poate folosi si zahar de cofetarie, care are si ceva amidon, fara a influenta negativ albinele. Important este ca zaharul sa fie foarte fin, ca sa se imprastie la cat mai multe albine. S-a analizat si daca zaharul patrunde prin stigme in sistemul respirator al albinei, dar nu s-a constatat asa ceva.
  Ca mod de actiune, zaharul pudra actioneaza pe doua cai: afecteaza paduchii, mai bine sistemul lor de fixare cu ventuzele de pe picioare. Al doilea mod de actiune este prin stimularea instinctului de curatire reciproca si de autocuratire la albine. In acest proces de curatire sunt detectati si paduchii si unii din ei eliminati.
  Ca reactii adverse se vorbeste de distrugerea unei parti din ouale existente in faguri si chiar a unor larve, dar totusi familia se reface rapid.

  Nu am date despre efectele acestui tratament, dar cred ca stiti metoda de testare a infestarii prin introducerea unui numar cunoscut de albine intr-un boracan cu zahar pudra, astfel incat paduchii sa se desprinda de pe albine. Apoi se cerne zaharul printr-o sita potrivita si raman paduchii pe care ii numaram si stabilim astfel infestarea. Iarasi nu stiu cum influenteaza faptul ca avem sau nu fund cu sita.  In tot cazul, tratamentul nu afecteaza decat paduchii liberi, de pe albine, deci nu poate fi mai eficient decat un tratament cu Varachet, dar are avantajul ca poate afecta si paduchii care au dobandit oarecare rezistenta la Varachet.  Eu am citit cu mult timp in urma o lucrare despre acest tratament (un link din SUA, dat undeva pe acest forum) si parca se recomanda un astfel de tratament o data sau de doua ori pe luna in tot sezonul de cules, cand nu sunt indicate tratamente chimice. Daca tinem cont de ciclul de dezvoltare a paduchelui, tratamentul ar trebui sa fie ca si cel cu Varachet, de 3 ori la interval de 6-7 zile.
  Poate colegii care au facut astfel de tratamente pot veni cu completari.