Impachetarea mea

[Muntoiu Radu]

ok , dar ce te face sa crezi ca ele vor adapta ideea ta cu adapatorul ?
in momentul cind vor iesi la zbor dupa polen adapatorul tau ishi va pierde eficacitatea

acum sa nu crezi ca am ceva cu tine ori cu modul tau de lucru   

Nu am nevoie de el decat la temperaturi reci (6-8 grade) cand exista pericolul ca albinele sa amorteasca... Cam astfel de vreme am avut saptamana asta si dupa cum am scris mai sus, o parte s-au golit de apa partial sau total. E prea devreme sa spun daca sunt folositoare sau nu.

P.S. Le-am carat apa de la butalau - sursa lor preferata 

P.P.S. Vor fi folosite si la roiuri vara, deci investitia nu e pierduta oricum ar fi.

[dan sebastian]

Atata timp cat e vreme rece si nu bate soarele in adapatoare sa le inverzeasca iar apa e scimbata des si din sursa buna, eventual cu un pic de sare in ea, eu nu vad nimic gresit. Mi se pare logica ideea. La mine e inutila din cauza condensului. Am apa de pot si exporta 

[Muntoiu Radu]

Se apropie data la care albinele vor iesi la zbor regulat. La acel moment condensul nu va mai putea fi posibil din cauza aerisirii  involuntare facute pe urdinis de zburatoare si acela va fi si momentul in care voi lua catul jos si experimentul va lua sfarsit. Ca sa nu uit, postez acum detaliile referitoare la ce am facut si ce voi face inainte si in timpul iernarii, pentru ca cititorii sa aiba tabloul complet si sa traga concluziile corecte.

-   am stupi Dadant.
-   S-ar putea sa fi uitat cate ceva, dar nimic prea important. Revin daca imi amintesc de ceva.
-   Majoritatea pasilor urmatori au depins / vor depinde  de vreme :


-   Cam pe la 1 August am luat caturile jos. Acest pas a fost urmat de 2 tratamente anti-Varroa (nu prea eficiente datorita puietului capacit) pe parcursul lunii August.
-   August e luna in care majoritatea albinelor de iarna sunt crescute si deci am stimulat regulat cu sirop si am deblocat cum am putut pentru a mentine ponta. Nu am restrans cuiburi si nu am facut hraniri de completare acum pentru a nu restrictiona ponta reginei.
-   Nu a fost nevoie sa fac unificari de colonii slabe sau inlocuiri de regina in Septembrie.
-   Septembrie e cea mai importanta luna in lupta contra Varroa – asta e luna in care ultimele rame cu puiet eclozeaza si paianjenii nu mai au celule in care sa intre si se urca cu miile pe albine, muscandu-le, imbolnavindu-le si slabindu-le pentru iarna. E important sa ii omori imediat ce ies din celule, asa ca am facut tratamente anti-Varroa toata luna, la distanta de 5-6 zile.
-   Am incercat sa jonglez cu ramele cu pastura, dar m-am lasat pagubas, pentru ca mai mult stresam albinele si pastura de pe o rama oricum nu ajunge decat cateva zile cand reincepe ponta. Tot corpul gras e de baza.
-   Septembrie e de asemenea luna in care am inceput hranirile de completare. Le-am facut in mod agresiv, incercand sa umplu ramele cu miere capacita. Astfel, ma asiguram ca regina nu mai are spatiu pentru ponta, de vreme ce puietul eclozionat in Octombrie trage in spate colonia  (mananca resurse multe fara sa contribuie mai nimic), si de asemenea ma asiguram ca mierea va ajunge pana in Martie/Aprilie.
-   In acelasi timp, am scos ramele cu puiet de indata ce acesta ecloziona. Asa, mierea a fost concentrata pe ramele de iernare si reginele care inca vroiau sa ponteze nu mai aveau unde. Am mutat de asemenea ramele vechi inspre centru. Am extras toata mierea de pe ramele scoase la restrangerea cuiburilor si voi folosi mierea aceea (cam 5 kg pe familie) ca sa hranesc coloniile primavara, acolo unde e nevoie. Nu am hranit si nu voi hrani albinele iarna cu zahar de nici un fel. Daca o colonie a avut nevoie de zahar, l-am dat in Septembrie in loc sa dau acelasi zahar in Ianuarie.
-   In Octombrie am mai facut 2 tratamente anti-Varroa, din care in cel mai rau caz unul singur a fost in absenta puietului. Am scos inainte de asta ultimele rame cu puiet acolo unde reginele inca se incapatanau sa ponteze – aceste 1-200 de albine nu ar fi avut nici o valoare la iernare. De fapt chiar ar fi fost un pericol pentru colonie, pentru ca doicile isi foloseau corpul gras pentru cresterea lor, se folosea miere pentru asigurarea caldurii si ar fi ramas rame pe jumatate goale in mijlocul cuibului. Tot puietul a disparut din colonii in Octombrie si familiile au fost restranse drastic (maxim 6 rame). Toate ramele au fost pline de miere (minim doua treimi din rama capacita) si nu mai era spatiu de ponta. In acelasi timp, ultimii paianjeni Varroa care se ascundeau in acele ultime celule capacite au fost scosi din acei stupi.
-   Dupa asta am impachetat familiile asa cum am descris la inceputul acestui subiect.
-   Am pus gratii de soareci.
-   Din Septembrie pana in Noiembrie le-am asigurat apa curata, pentru ca nu mai zburau departe dupa apa (sursa lor preferata e la 100-150m distanta).
-   Am pus parasolarele pe care le-am facut din papura pe garduri, pentru a proteja de vant iarna.
-   Nu am mai facut nimic 2 luni decat sa le ascult din cand in cand, sa ma asigur ca nu moare vreo regina.
-   In Ianuarie am ridicat paturicile sa vad consumul de miere. Chiar daca am facut tot ce trebuia toamna, tot putea fi criza de miere din diferte cauze – matci moarte, puiet crescut continuu in lunile precedente, ghemuri formate gresit, etc.
-   De atunci si pana in Mai voi hrani cu miere familiile care vor avea nevoie, pentru ca albinele sa nu fie stresate de lipsa mierii din rame.
-   Am adaugat adapatoarele de urdinis pentru ca albinele sa nu mai zboare pe vreme rece si sa moara incercand sa aduca apa.
-   Cum am spus mai sus, voi lua jos catul cand zborul pe urdinis se va face regulat si voi izola bine cuibul.
-   In Martie voi scoate 1-2 rame. Dupa aceea voi largi cuibul cand va fi nevoie.
-   La aparitia in abundenta a polenului natural voi stimula (probabil) cu miere.
-   Daca va fi nevoie, voi egaliza colonii.


Cam atat imi amintesc acum...

[Muntoiu Radu]

15 Februarie 2015

-   vreme rece (foto 1), dar cel putin nu mai e ceata si umezeala.

-   Am gasit 2 albine proaspat eclozionate cu Virusul Aripilor Deformate scoase la un urdinis, ceea ce inseamna ca Varroa este prezent si colonia are nevoie de un tratament. Dar lucrul important de notat este ca majoritatea coloniilor au crescut puiet de ceva vreme chiar daca eu nu am banuit-o (aceste 2 albine au fost ouate de cel putin 3 saptamani si nu am vazut nici un semn la acea colonie ca ar fi crescut puiet) si deci temperatura in cuib a fost de 35 de grade in timp ce temperaturile nocturne au coborat saptamana asta pana la -15 grade. O diferenta de 50 de grade este mai mult decat suficienta pentru a trage concluziile finale pentru experimentul meu, de vreme ce de acum vremea nu se va mai inrautati.


-   In ciuda acestor diferente mari de temperatura, tot nu au fost schimbari in ceea ce priveste umiditatea si mucegaiul : majoritatea stupilor erau uscati si curati atat in corpul de jos cat si in cat (foto 5). Cei ale caror paturici de peste rame si/sau polistiren extrudat din podisor au fost prea mici aveau acelasi mucegai (numai in cat) pe care l-au avut si dupa gerul de la Anul Nou (foto 2). Acolo unde spatiile lasate de paturica sau polistiren au fost mai mari am avut mai mult mucegai (format tot la Anul Nou). Foto 3 arata podisorul unui astfel de stup, unde mucegaiul este mai mare. Foto 3 arata si singurul stup unde mucegaiul a aparut in interiorul corpului principal (de jos). Aici, spatele ramelor (unde era gaura dintre paturica si perete) s-a umezit de Anul Nou si desi am acoperit acea deschizatura mai tarziu cu ziare cocolosite, a fost prea tarziu pentru a opri formarea de mucegai pe acea portiune. Albinele le vor curata cand vremea se va imbunatati.

-   La ultima vizita am pus ziare in interiorul catului unde am gasit mai multa umezeala (vezi update-urile precedente) si am vazut ca ziarele absorb umiditate mult mai bine ca paiele. Catul era acum uscat, asa ca am pus ziare in toate caturile – foto 4. Aceeasi fotografie arata inca un motiv pentru care umiditatea s-a condensat pe peretii unor caturi  - stupi prost facuti (poate ar trebui sa deschidem un subiect unde sa ne informam reciproc si sa ne ferim de astfel de fabricanti ???). Lemnul s-a deformat si a lasat o despartitura destul de mare pe unde mici curenti de aer treceau si astfel permiteau umiditatii sa condenseze pe pereti.


-   Adapatoarele de urdinis le-am umplut de jumatate (250ml) ultima data (ca sa nu se sparga datorita dilatarii apei inghetate in timpul gerurilor de saptamana asta). Azi ele erau goale intre 50% si 100%, ceea ce inseamna ca albinele chiar le folosesc. Le-am umplut deci complet si le voi folosi in fiecare iarna/primavara de acum inainte, nu numai pentru roiuri artificiale – foto 6.

-   Toate coloniile erau in viata si mortalitatea e minima pana acum. Daca o colonie normala are 10.000 de albine la aceasta data, presupun ca ale mele au pierdut pana la 3% (300 de albine). Unele (mai ales cele care au oprit ponta devreme azi-toamna) nu cred ca au pierdut mai mult de 100 de albine (1%).

Din moment ce performanta sistemului nu se mai poate inrautati de acum incolo, voi alcatui in scurt timp o lista de concluzii si recomandari.

[Muntoiu Radu]

Foto 5 & 6

[Muntoiu Radu]

Referitor la cele 2 albinute cu aripi deformate – 2 albine nu-i mare lucru deocamdata. Coloniile nu mor din cauza Virusului Aripilor Deformate, care exista dinainte de aparitia Varroa (si nu are legatura cu marimea coloniei), dar combinat cu o infestare puternica cu Varroa poate duce la o colonie slabita sau chiar desfiintata, pentru ca acest virus se propaga mult mai repede cand in stup exista Varroa. De asemenea, pentru ca virusul se propaga prin contactul dintre albine, inclusive hraniri reciproce, doicile care ingrijesc matca se vor imbolnavi si ele la un moment dat si deci si matca. Din acel moment virusul nu mai poate disparea din stup decat daca se schimba matca. Aceasta schimbare trebuie insa cuplata cu tratamente anti-Varroa, altfel are valoare nula. Deci pasii urmatori pentru stupul respective sunt tratamente - Mavrirol in prima instanta (pe care nu l-am facut azi toamna) urmat de Varachet cand se incalzeste si o schimbare de matca cu prima ocazie.
De asemenea am citit studii care spun ca in prezenta proteinei acest virus este mult mai bine tinut sub control de colonie si deci voi hrani acel stup cu ceva drojdie inactivata. Apropo, drojdia care ramane (cam 1.5kg)o voi da celorlalte colonii si asta se poate reflecta in puterea coloniilor la inceput de Mai (asta este criteriul suprem in analiza impachetarii).
Stupul respectiva a fost cel care a avut nevoie de cele mai multe hraniri (cu sirop si glucoza) in toamna, mi s-a parut permanent mai molesit si fara vlaga, albinele sunt parca mai mici, colonia e pe 6 rame dar trebuia stransa pe 5, este unul din stupii care aveau acele buburuze de roua pe care le descriam dupa Anul Nou (deci probabil a inceput ponta inca din Decembrie), etse stupul la care am vazut cele mai multe albine moarte scoase afara la singurul zbor cat-de-cat pe care l-am vazut personal din Noiembrie incoace (cam 50 de albine), nu s-a atins de pungile de miere date.
Desi am facut destule tratamente si sunt convins ca era curat in Octombrie, se poate sa fi  ajuns Varroa din nou in stup in perioada Octombrie-Noiembrie de la alte albine din sat (am inca 3 apicultori in sat, inclusiv un "greu al apiculturii" care la experienta sa de jumatate de secol nu are nevoie sa se atinga de stupi decat toamna cand le ia mierea).


Concluzii finale.

Scopul experimentului a fost sa gasesc un tip de impachetare care sa mimeze cat mai bine  iernarea in natura, fara stresul cauzat de un fund anti-varroa deschis sau de curentii de aer caracteristici sistemului "horn". Asta inseamna ca telul final nu este supravietuirea coloniei peste iarna, ci minimalizarea stresuli cauzat albinelor de iernarea intre faguri dreptunghiulari paraleli si deci a mortalitatii premature. Nu am urmarit eradicarea totala a condensului pentru ca ea nu e posibila decat daca expunem ghemul curentilor de aer, ci controlul condensului fara a cauza probleme albinelor din cauza unor eventuali curenti. Omul in general se sperie de mucegai pentru ca in subconstient stie ca mucegaiul e daunator pentru el, dar pentru albine curentul de aer este mult mai daunator decat condensul (cu exceptia cazurilor in care aerisirea e atat de slaba incat condensul are loc direct pe albine sip e rame). Colonia de albine are iarna condens si mucegai in scorbura, dar curenti de aer are doar daca nu a gasit un loc bun atunci cand a roit.

Elementele principale ale impachetarii au fost urmatoarele :
1.   urdinis deschis la maxim pentru o aerisire buna
2.   rame asezate pe mijlocul stupului pentru aerisirea intregului spatiu
3.   diafragme din polistiren extrudat pentru protectia intervalelor marginase ale ghemului
4.   o paturica asezata pe rame, nici atat de groasa ca sa nu permita trecerea aerului, nici subtire ca sa lase toata caldura sa treaca imediat prin ea.
5.   Catul gol asezat deasupra, pentru a permite o evacuare partiala a umiditatii din cuib si o condensare a acesteia pe peretii catului in loc de cei ai cuibului sau pe rame.
6.   Etansare perfecta zonei superioare, asa incat schimbul de aer sa se faca numai pe la urdinis.

Cum s-au comportat :
1.   urdinisul deschis la maxim e poate cea mai buna idée. Dupa cum s-a vazut in pozele facute dupa Anul nou, desi zapada era de 40 de cm, urdinisurile erau perfect curate, deci majoritatea aerului a iesit pe urdinis.
2.   Am deschis un singur stup - roiul care se retrasese pe 3 rame si lasase 2 goale, pentru a muta o rama cu miere din stanga in dreapta, ca sa nu ramana fara miere intervalul exterior. Nu am vazut condens sau mucegai deloc. Nu am vazut condens pe rame decat cateva mici picaturi la unii din ei dupa gerurile de la Anul nou, precum si cateva mici pete de mucegai la unul din ei, care asa cum am scris mai inainte avea o paturica prea scurta si permitea un schimb de aer cu catul prea mare. Deci asezarea cuibului pe mijloc a fost benefica.
3.   Cam jumatate din stupi mai au si acum intervale exterioare populate bine. Altii (probabil cei care nu au fost restransi sufficient in toamna) au parasit acel interval (am vazut si mici mortalitati – cateva zeci de albine surprinse de ger). Deci diafragmele de polistiren au avut effect neglijabil si nu au ajutat decat stupii bine stransi.
4.   Paturicile au acut grosimea perfecta (asta se poate testa incarcand sa sufli prin ele) si au permis trecerea umiditatii. Unele din cele care au fost prea scurte s-au umezit in zona unde exista un interval descoperit. Deci daca sunt de dimensiunea potrivita, sunt bune.
5.   si 6. Umiditatea s-a condensate rapid in caturi atunci cand au fost geruri. In rest, ea a ramas in cat fara sa condenseze sufficient de mult pentru ca eu sa ridic podisorul sis a permit schimbul de aer. Faptul ca majoritatea sunt perfect curate desi ponta a inceput deja de cateva saptamani la unii (cum e cel cu cele 2 albinute tinere scoase la urdinis) arata ca teoria initiala a fost corecta. Sincer ma asteptam ca toate caturile sa aiba condens in ele cand incepe ponta si am fost placut surprin ieri sa vad ca asta nu s-a intamplat. Sincurele probleme au aparut acolo unde polistirenul din podisor nu era taiat perfect si albinele nu reusisera sa propolizeze toate deschizaturile in toamna, si acolo unde lemnul s-a deformat si au aparut orificii la imbinarea dintre corpuri. Deci caturile goale isi fac treaba atata timp cat nu exsta comunicare cu exteriorul.

Pana acum, lasand la o parte problemele cauzate de calitatea proasta a stupilor si de erorile facute la taierea paturicilor si a polistirenului, nu am de ce sa ma plang. Totusi, principalul obiectiv a fost scoaterea de familii sanatoase din iarna (mai sanatoase decat in cazul impachetarilor clasice), nu eliminarea condensului. Voi putea spune daca asta a fost cazul doar dup ace voi vedea cat de repede mor albinele in Martie-Aprilie. Voi reveni cu informatii peste 2 luni.

Recomandari pentru cei care vor sa copieze sistemul :

-   puneti cuibul pe mijloc.
-   Strangeti familia la maxim – 5 rame pt o familie normala.
-   Folositi diafragme de polistiren perfect etanse – sa nu existe spatii prin care se pot forma curenti sau prin care albina sa treaca dincolo si sa moara blocata acolo. Acel tampon de aer dintre diafragme si peretii stupului e cea mai buna izolare.
-   Nu folositi o paturica prea groasa sau prea subtire – testate-o sufland prin ea. Taiati-le astfel incat sa acopere perfect cuibul – cu 1cm mai mult decat lungimea necesara (se vor bomba daca uneti turte/pungi sub ele). Inveliti-le in panza, mai larg, pentru siguranta.
-   Asigurati-va ca nu exista absolut nici o crapatura/orificiu la imbinarea dintre lada si cat si dintre cat si podisor, precum si in constructia podisorului.
-   Daca toate astea sunt bifate, nu va exista condens deloc in cuib si putin sau deloc in cat, nu vor exista curenti de aer daunatori, aerisirea va fi OK. Daca nu puteti bifa toate cerintele astea, incercati alt sistem.
-   Recititi tot ce am scris la acest subiect, s-ar putea sa fi uitat ceva...


Albinele vor supravietui majoritatii stilurilor de impachetare, dar o impachetare mai eficienta se poate traduce in cateva borcane bune de miere la primele culesuri din an. Personal voi pastra acest stil de acum incolo (daca dezvoltarea din Martie-Aprilie e satisfacatoare) dar voi rezolva defectele peturicilor, polistirenului si a imbinarii dintre cuiburi, pentru etanseitate perfecta sus asa cum si albinele incearca sa faca toamna. Pentru cei care au probleme la imbinarea stupilor asa cum am eu (vedeti poza de mai sus)  recomand folie PPE (4-5mm), de care se pune sub parchet – costa doar 1 leu pe metru si o puteti taia fasii subtiri si prinde de corpuri cu pioneze/cuisoare, in 1-2-3 straturi, in functie de marimea deschizaturii.

Scuze pentru eventualele greseli de ortografie.

[tassevasi]

 Raduculeeee , cine sta sa citeasca cat ai sris tu acolooo????? 
   Scoate  esentialul , pune intrebari  si rezuma totul la citeva randuri , poate tu spui probleme  serioase dar credema  nu stiu  pe cineva sa aiba rabdare sa citeasca atata cu atentie .
  Apoi si tu ai  facut un efort  f  mare  sa scri.
  Numai bine .

[MirceaCalin]

...-   Folositi diafragme de polistiren perfect etanse – sa nu existe spatii prin care se pot forma curenti sau prin care albina sa treaca dincolo si sa moara blocata acolo. Acel tampon de aer dintre diafragme si peretii stupului e cea mai buna izolare...

Diafragmă etanşă = Fără găuri transversale ? sau Diafragmă etanşă = Diafragmă totală (până la fund)

[Cubby]

Raduculeeee , cine sta sa citeasca cat ai sris tu acolooo????? 

Ma scuzati, ca ... am citit tot.
Promit ca ... se va mai intampla!

[cipik]

Cam acelasi mod de impachetare am executat si eu dar cu unele diferente si anume: fara cat si cu urdinisul cat mai mic. Dar pot sa zic ca ramele pe mijloc intre doua diafragme de polistiren si cu panza peste rame mi-au asigurat o iernare fara mucegai, pana acum.
Pe viitor cam asta va fi impachetajul meu.

[Muntoiu Radu]

...-   Folositi diafragme de polistiren perfect etanse – sa nu existe spatii prin care se pot forma curenti sau prin care albina sa treaca dincolo si sa moara blocata acolo. Acel tampon de aer dintre diafragme si peretii stupului e cea mai buna izolare...

Diafragmă etanşă = Fără găuri transversale ? sau Diafragmă etanşă = Diafragmă totală (până la fund)

Totala, la milimetru...

[Muntoiu Radu]

Nu i-am deschis, dar de zburat au zburat azi ca-n vremurile bune Polen en-gros, curatire si la ultimii care nu iesisera, daca mai prind o zi ca asta si am timp ii deschid...

Am pus si drojdia aia dar mai mult albinele vecinului o carau... Nu-mi place cum se obosesc albinele incercand sa o ia. Asta-i toata stimularea proteica pe anul asta. Nu era planificata, dar daca tot am avut 2kg de drojdie le-am dat-o.

[dan sebastian]

 Vreme buna sa fie ca polen isi aduc ele si singure.

[Muntoiu Radu]

Azi am prins iar o zi faina, dar tot nu i-am deschis, nu ma lasa inima sa-i deranjez degeaba...  Am ridicat totusi o rama din mijlocul unui stup care trasese o punga goala in jos (unul din cei care zburau dupa apa inca de la inceputul lui Ianuarie) si in cele 2-3 secunde cat m-am uitat la ea am vazut puiet de 3 saptamani (la eclozare) de 2-3 palme si mierea capacita de deaspura zonei cu puiet aproape terminata (2-4cm ramasi). Daca mai vine vreun ger trebuie sa stau cu ochii pe ei...

[MOTANUL]

Elementele principale ale impachetarii au fost urmatoarele :
1.   urdinis deschis la maxim pentru o aerisire buna

Ce inseamna asta in practica? Ai scos scandurica de urdinis si ai lasat doar gratia sau cum?
Eu nu as renunta la fundul antivarroa. Sa-l las inchis as mai lua in discutie.
Dar avantajul la tratamente e major (usurinta cu care poti administra tratamentul si numara parazitii cazuti).