• Welcome to Forum discuții Apiardeal. Please login or sign up.
 

Paliurul

Creat de stefan1, Ianuarie 30, 2014, 09:06:58 a.m.

« precedentul - următorul »

stefan1

Februarie 04, 2014, 05:00:54 a.m. #15 Last Edit: Februarie 04, 2014, 05:07:16 a.m. by stefan1
  Paliurul si albinele
Pentru ca nu este o planta foarte raspandita si ocupa in general suprafete reduse, nu am gasit foarte multe date despre potentialul ei melifer. In Italia de ex se spune ca Paliurul nu da decat sporadic productii de miere monoflora. In special in regiunile Latio si Pugia se pot obtine si astfel de productii. Mierea de paliur are o culoare portocalie sau chihlimbarie, cu aroma si gust fine, putin caramelizata.
  In unele clasificari paliurul se mentioneaza doar ca planta nectarifera. Am citit insa niste studii in care se releva ca este o foarte buna specie polenifera.
  Un studiu facut de turci despre o zona din regiunea Bursa, din nord-vestul Turciei da date interesante. Este o zona melifera favorabila, loc cautat si pentru stuparit pastoral. S-a studiat pe o perioada de doua luni, din 1 mai la 30 iunie cantitatile de polen recoltat cu colectoare puse pe o perioada din fiecare zi. S-a separat pe specii sau genuri de plante, s-a cantarit separat in fiecare zi si insumat pe toata perioada. S-au folosit 5 familii situate la o altitudine de 50 m fata de nivelul marii. Polenul intai s-a cernut, luandu-se in studiu doar grauncioarele peste o anumita marime (pentru ca trebuiau separate pe specii, deci nu se putea alege fiecare firicel de polen). S-au stabilit peste 50 de specii sau grupe de specii (genuri) din care albinele au cules polen. S-au facut tabele si grafice cu cantitatile din toate speciile mai semnificative, pe zile. Din pacate nu am putut copia tabelele. Rezultatele au fost interesante. Pe toata aceasta perioada, cel mai mult polen strans a fost de la specii din familia rapitei, anume 13% din tot polenul colectat (se mentioneaza ca erau suprafete mari de rapita). Pe locul doi s-a clasat, surprinzator, papaveraceele (specii din familia macului) cu 12% din tot polenul analizat. Pe locul trei, cu 11% din tot polenul analizat a fost polenul de Paliurus spina-cristi! Pe o perioada de cca 20 zile, intre 20 mai si 10 iunie, de departe aceasta specie a furnizat cea mai mare cantitate de polen fata de speciile concurente. Se pare ca paliurul era foarte atractiv pentru albine, ca alte specii, chiar si rapita au fost neglijate cat timp paliurul a fost inflorit si culesul de la rapita sau mac s-a reluat dupa aceea.
  Un alt studiu l-am citit asupra spectrului polinic la mierea din Croatia. Deci aici s-a studiat polenul din miere. Nu am retinut exact conditiile experimentului nici perioada din an in care s-au prelevat probe. Rezultatele sunt surprinzatoare. Cel mai mult polen gasit era de la Paliurus spina-cristi, urmat apoi de Salvia officinalis in probele din regiunile nordice si Trifolium pretense (trifoiul rosu) in probele din zonele centrale si sudice. S-au identificat 78 feluri de polen, 91% din tot polenul era de la plante care ofereau si nectar si 9% de la plante care nu ofera nectar. Dintre acestea pe primul loc se afla Fraxinus ornus, adica mojdreanul de care a vorbit colegul (desi nu e cel mai raspandit copac). (inca nu am citit site-ul recomandat despre mojdrean, dar cred ca ai putea sa deschizi un topic sa il descrii).

  In poza ramuri de paliur. Se observa cresterea in zig-zag a ramurilor.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

  Inmultirea
Paliurul se poate inmulti prin seminte sau prin butasi.
La inmultirea prin seminte trebuie sa se tina cont de anumite lucruri. O sa descriu niste experiente facute pentru a stabili procedura optima de insamantare. S-au folosit trei loturi de samanta. Primul lot s-a semanat toamna in octombrie-noiembrie la fel cu insamantarea naturala. In al doilea lot s-a luat samanta in noiembrie si s-a asezat in strat multiplu in cutii cu nisip palasate in pivnite reci (5-10 grade C) sau in canale cu nisip. Din aceste locuri s-a luat primavara si s-a semanat in locul definitiv. Al treielea lot a folosit samanta colectata in noiembrie-decembrie, tinuta in camera si semanata in sol in fabruarie-martie. Primavara s-a studiat samanta din cele trei loturi si anume s-a masurat hormonul de incoltire si cei inhibitori din cele trei loturi. Cea mai favorabila proportie pentru incoltire a fost la lotul prim, adica samanta plantata toamna ca in conditii naturale. Cea mai nefavorabila a fost la samanta pastrata in casa peste iarna. S-a tras urmatoarea concluzie: Samanta de Paliur are nevoie pentru o incoltire optima - ca multe alte tipuri de seminte - de a traversa o perioada de temperaturi reci, care produc in seminte procese favorabile incoltirii. Se recomanda totusi al doilea mod de pregatire a semintelor, adica pastrarea peste iarna in santuri cu nisip sau cutii cu nisip umed in pivnite, aceasta pentru ca semanarea directa in toamna prezinta riscul ca acele seminte sa fie mancate de insecte , pasari sau soareci pe timpul iernii. Similar cu samanta de paliur, si cea de evodia incolteste optim daca traverseaza iarna afara in cutii cu nisip umed si plantata primavara in regim de sera in cazul evodiei.
  La paliur se spune ca samanta astfel tratata va rasari in aprilie-mai si, daca am inteles bine, poate chiar inflori in acelasi an toamna in octombrie!
     Inmultirea prin butasi
  Se recomanda folosirea butasilor din radacina. De fapt se stie ca paliurul are capacitatea de regenerare din radacini chiar daca se distruge partea aeriana. Avantajul acestui mod de inmultire este ca planta are o mai buna rezistenta la frig (la inmultirea din seminte, plantele sunt sensibile la frig in primul an si ar trebui protejate in prima iarna in special in zone mai reci).
  Se mai vorbeste dar nu am amanunte despre inmultirea prin butasi din ramuri tinere in iunie-iulie.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Din lanul de fasole

Citat din: stefan1 din Februarie 04, 2014, 05:00:54 a.m.
  Nu am retinut exact conditiile experimentului nici perioada din an in care s-au prelevat probe. Rezultatele sunt surprinzatoare.  Dintre acestea pe primul loc se afla Fraxinus ornus, adica mojdreanul de care a vorbit colegul (desi nu e cel mai raspandit copac). (inca nu am citit site-ul recomandat despre mojdrean, dar cred ca ai putea sa deschizi un topic sa il descrii).


Domnul meu, nu cred că era cazul ca eu să deschid un topic pe tema mojdreanului - l-a deschis deja altcineva, nu l-am citit - subiectul a mai fost discutat  din ceea ce mi-aduc  eu aminte, ceea ce mă interesează pe mine sunt perdelele forestiere de protecţie  a drumurilor - aici se discută de suprafeţe între 2000 şi 9000 de hectare. E o chestie, nu? Vor fi incluse, sper eu, aici, suficiente specii melifere? Salcâmul, arţarul tătăresc se dezvoltă rapid...
În aceeaşi ordine de idei, cum intră în PNA ajutorul european pentru noile plantaţii de arbori meliferi? Va fi ca până acum, toate cheltuielile suportate de mine? Oare numai albinele mele au acces la plantaţiile mele?
Sunt multe de discutat pe acest subiect, propunerea dumneavoastră cu paliurul cred că e una foarte bună, aţi mai propus şi alte specii, normal ar fi ca cei din ACA să se lupte pentru ce ne batem noi gura de pomană aici. Sunt suficienţi specialişti în această ţară care pot confirma că nu scriem prostii.
Asta e una, dar mai am şi alta, vorbim un pic în glumă - eu nu pot scrie serios tot timpul - ceea ce mă interesează pe mine e un arbore melifer de mare valoare care să înflorească după 1 iulie, şi să mai facă şi fructe din care să iasă ţuică! Dacă ar ieşi direct scotch whisky, poate am avea o şansă...    :bzz:
C. Pălămidă - Valea Sării, Buzău

stefan1

Mi-a inflorit pentru prima data paliurul. Poate si din cauza vremii, dar nu am vazut in el decat o albina, desi alte insecte, mai mici sunt destul de multe. Sigur, i-ar fi placut o zona mai calduroasa si, cum salcamul da foarte slab miere in Germania, se poate ca si paliurul sa nu produca in zona mea.
  Dau aici in traducere un articol din Grecia despre mierea de paliur:

 " Una din sorturile de miere de înaltă calitate nutritivă, care este produsă în Grecia, este cea obținută din florile Paliurus. Această miere specială despre care am scris multe articole în trecut, provine de la florile plantei Paliurus spina-christi, care este cunoscută și cu multe nume. Îl cunoaștem și sub numele de Paliurus, Thorn, Thorn of Jerusalem și Thorn of Jesus. Este un arbust sau un copac mic, care poate crește până la cinci metri. Se găsește în sudul Europei și în Asia de Est. În Grecia, locul care are cel mai mult Paliurus este considerat a fi regiunea Pella și, în special, Edessa și Aridea.

 ,,Mierea Paliurus este excelentă pentru organismul uman, la fel de mult pentru albinele care o colectează. Când înflorește, albinele sunt mai sănătoase, mai productive și mai calme. "

 Denumirea ,,Thorn of Jesus" provine de la legenda conform căreia soldații romani au făcut o coroană cu spinii Paliurus și au pus-o pe capul lui Isus. Poate acesta este motivul pentru care multe alte legende urmăresc această plantă și în rândul apicultorilor. De exemplu, datorită fiziologiei florilor sale, albinele pot absorbi nectarul din el numai cu vremea ploilor și a vânturilor. Ceva care nu se întâmplă foarte des pe timp de primăvară. Deci apicultorii tind să spună că vor colecta miere de Paliurus, numai dacă Dumnezeu o va dori.

Miere ,,Tsali" așa cum este spusă și de grecii din Tracia (turc cali = tufiș), împreună cu forma de monedă a fructelor au multe și foarte unice proprietăți. În bibliografia internațională, această miere este menționată ca stimulent al sistemului imunitar, regulator al nivelului de colesterol, chiar îmbunătățitor al capacității sexuale masculine. În multe site-uri italiene, există referințe pentru consumul de 70 de grame zilnic, care poate avea rezultate atât de grozave din prima lună.

 Un mit despre numele de Paliurus, este mitul lui Paliuras. Potrivit acestuia, Paliuras a fost un negustor de îmbrăcăminte crunt, care nu i-a ajutat niciodată pe săraci și pe cei slabi. De fiecare dată când cineva mergea la el pentru caritate, îl izgonea din magazinul său, înjurandu-l. Banii câștigați înșelând oamenii, obișnuia să-i atârne de hainele sale. După ce a murit, Dumnezeu l-a transformat in această plantă. Așa că de fiecare dată când cineva trece pe lângă el, îl apucă de haine folosindu-și spinii cum ar spune: este al meu! Monedele sale (fructele in forma de banuti) sunt văzute mai bine în octombrie, când cad frunzele."
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

De la croati dau cateva date despre mierea monoflora de paliur.
Este o miere galbena, mediu de dulce si usor amaruie, care cristalizeaza repede si cu cristale mari.
Analiza polinica arata ca mierea monoflora contine in proportie intre 46 si 92% polen de paliur. Polenul continut din oricare alta specie nu depaseste 5-16% din totalul continutului de polen.
 
- continut mediu de apa - 16,6%
- conductivitatea electrica [mS/cm] - 0,68
- pH - 4,8
- acizi liberi [mmol/kg] - 17,1
- lactone       - " -    -  7,5
- tital aciditate - " -  -24,0
- indice diastazic - 42,08
- invertaza [U/kg] - 245,5
- HMF [mg/kg] - 1,3
- prolne [mg/kg] - 518,6
- rotatie specifica - -6,71
- fructoza [g/100g] - 38,1
- glucoza   - " -   - 33,8
- zaharoza  - " -   -  2,2
- maltoza   - " -   -  2,4
- melezitoza- " -   -  0.6
- rafinoza  - " -   -  0,1
- total zaharuri [g/100g] -77,3
- fructoza + glucoza [g/100g] - 71,9
- fructoza/glucoza - 1,1
- glucoza/apa - 2,0
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)