Bio apicultorul, imagini

Creat de bio, Ianuarie 15, 2013, 07:16:34 PM

« precedentul - următorul »

filip

Sa ne intelegem;
Daca in lada se pun 9 foite si un ram cu puiet asta nu inseamna ca se inhiba luarea foitelor in crestere specifica roilor naturali.
Daca se pun doar foite si roiul are pregatita o noua locatie si nu are motivatia de a ramane (puietul)se tot duce.
Acum  va intreb ce e de preferat:
1 Sa existe riscul de a pierde o matca?
2 Sa existe riscul de a pierde roiul cu tot cu matca?
Nu lasa visele sa piara, pentru ca daca visele mor viata nu este decat o pasare cu aripi rupte care nu mai poate sa zboare. (Langston Hughes)

tinumaftei

Roiul nu pleacă din cutia in care a fost scuturat dacă are matca și dacă a fost scuturat în timp util de la momentul roirii. Daca sta mult în copac are toate șansele să plece chiar și de pe puiet.
Însă, dacă roiul are matca neimperecheata, acesta își va trage botci si va omorî matca. în marea majoritate a cazurilor roi primari au mătci neimperecheate fiinda mătcile bătrâne nu au mai fost apte de zbor.
Așa că dacă nu ești sigur că roiul va rămâne în cutie, mai indicat este să îl ții închis la umbra doua zile și să îi dai puțin sirop.
Din experienta mea, roii capturați în maxim 3 ore și puși pe faguri artificiali cu 0,5 l sirop nu pleacă dacă au matca

Closcutz

 La mine majoritatea au avut matci tinere si s-au imperecheat cu succes, desi le-am dat o rama cu ceva puiet larvar. Deci cred ca nu prezinta riscuri...prefer sa nu plece roiul. Oricum dc se pierde matca la imperechere si trage botci de salvare nu le las!

un OM

Sunt situatii exceptionale cand roiul isi omoara propria matca in favoarea larvelor din care sa creasca viitoare matci. Oare roii la care faceti referire d-le Tinu or fi fost dintre cei fara matca deja? Marturisesc ca nu am mai mult de 100 de roi la activ, dar celor carora le-am dat rama de puiet, mai putin de jumatate, masurati din ochi dupa marimea mai mica, nu au tras botci niciunul.
Mai putin de un sfert nu au fost inspectati inaintea de lasarea serii, timpul nu a permis. Multi dintre cei adusi pe vatra au fost controlati, cateodata impartiti in cativa roi dupa numarul de regine gasite. Cativa pierduti chiar daca au avut rama cu larve (gasiti parti fractionate de roi pe mai multe crengi apropiate ce a parut roi separati au fost de fapt unul singur, iar dupa stabilirea matcii, matcilor intr-un roi, albinele cazate in alti roi au dezertat cautand matca).
Prost este altceva, odata cu trecerea timpului gasesc tot mai putini roi.

bmdna

Citat din: filip din Iulie 29, 2016, 02:36:48 PM
Sa ne intelegem;
Daca in lada se pun 9 foite si un ram cu puiet asta nu inseamna ca se inhiba luarea foitelor in crestere specifica roilor naturali.
Daca se pun doar foite si roiul are pregatita o noua locatie si nu are motivatia de a ramane (puietul)se tot duce.
Acum  va intreb ce e de preferat:
1 Sa existe riscul de a pierde o matca?
2 Sa existe riscul de a pierde roiul cu tot cu matca?
Dupa parerea mea este foarte correct rationamentul!!!
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

bmdna

#1745
Citat din: tinumaftei din Iulie 29, 2016, 01:04:00 PM
Nu se da in nici o situație puiet la roi natural. Roiul natural se află într o anumită stare"fiziologică", în momentul în care dă de larve omoară regina în marea majoritate a cazurilor. Începătorii trebuie să știe asta ca una din cele zece legi ale apiculturii!!!!!
Mie nu mi-a omorat regina niciunul dintre roii prinsi, desi majoritatea au primit rama cu puiet. Prin urmare aceasta nu cred ca este o lege pentru ca nu se verifica. Altele sint dezavantajele atunci cand se da rama cu puiet la roi.

Domnule Tinu, va rog sa-mi spuneti care este sursa informatiei ca roii "primari au in majoritate matci neimperecheate fiindca matcile batrane nu au mai fost apte de zbor" imi doresc sa aprofundez acest subiect. Va multumesc anticipat.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

bmdna

Iata inca o metoda de prins roi. Se poate folosi dispozitivul din poza.

Cum poate fi folosit dispozitivul?
- Daca apicultorul a observat ca a inceput sa iasa un roi dintr-un stup, ataseaza rapid dispozitivul la urdinis.
- Daca apicultorul a facut control si o familie vrea sa roiasca, ii poate pune acest dispozitiv incepand cu ziua in care crede el ca ar putea sa iasa roiul
- dispozitivul este oarecum similar cu asezarea unei gratii haneman pe urdinis. Deosebirea consta in faptul ca se captureaza matca. In cazul in care se pune gratie pe urdinis, albinele pana la urma vor omora matca batrana pentru ca aceasta nu va putea iesi.

Cum este alcatuit?
In desen este o sectiune prin dispozitiv, cu rosu este reprezentat peretele stupului. In stanga peretelui se afla ramele din stup. 6 este urdinisul, 7 este o placuta in care sint practicate doua gauri care sint acoperite fiecare cu cate un con -4, preferabil din plasa foarte fina, dar pot fi si din plastic, staniol, etc. (in desen este reprezentat doar unul din conuri).  5 si 2 sint fasii din gratie haneman. 1 este o bucatica de sticla sau plexiglas. Lipseste din poza o placa ce trebuie montata deasupra sticlei, pentru umbrire (daca nu se umbreste, din cauza efectului de sera matca si trantorii adunati in camera 3 se pot praji). Se recomanda ca dimensiunile camerei 3 sa fie generoase, avand in vedere ca aici se vor aduna trantorii si matca (sau matci in cazul roiurilor secundare)

Cum functioneaza?
Cand roiul iese, albinele vor iesi in majoritate prin placa haneman 5. O parte din albine vor trece prin cele doua orificii 7, vor trece in camera 3 dupa care vor iesi prin placa haneman 2. Matca va cauta o iesire, singura posibila pentru ea fiind prin gaurile din placa 7, apoi cele doua conuri care au la varf circa 10 mm si va ajunge in camera 3. Ea va fi ghidata pe acest drum de lumina ce va trece prin sticla 1.  De aici singura iesire va fi numai inapoi, dar ii va fi foarte greu sa gaseasca aceasta iesire. Chiar de o va gasi, va fi greu sa se indoaie si sa intre inapoi in con. Sigur, vor fi si cazuri cand ea va gasi aceasta iesire, dar nu e nimic, nu va putea iesi afara din stup, va trebui sa se intoarca in camera 3. In cele mai multe cazuri matca si trantorii se vor regasi in camera 3, dupa ce toate albinele roiului au plecat.

Acum, daca roiul se aseaza la o inaltime convenabila, se poate scutura, se uneste cu matca prinsa in dispozitiv si se cazeaza cum vrea fiecare, cu rama cu puiet sau fara, numai cu faguri artificiali sau si faguri artificiali si faguri crescuti, etc. Ce se intampla daca roiul ajunge undeva de unde nu poate fi scuturat? Dupa un timp isi va da seama ca este fara matca si se va intoarce in stup. Ce putem face? Cat roiul inca se afla pe creanga, se scoate matca din dispozitiv, se pune intr-o cusca (eventual de transport), se ia o roinita in care se pune cusca cu matca si se aseaza cat mai aproape de urdinisul stupului din carea a plecat roiul. Cand se va intoarce roiul, albinele vor descoperi matca si vor intra in roinita. Sigur, nu toate, o parte nu o vor simti si vor intra inapoi in stup. Dar vof fi destule cele care vor intra in roinita. Apoi se ia roinita si se scutura intr-un stup dupa dorinta stuparului.

In cazul in care roiul a avut mai multe matci, acestea vor fi in dispozitiv. Exista posibilitatea totusi ca una dintre ele sa se fi intors in stup si sa roiasca mai tarziu. Dispozitivul mi se pare interesant si poate va fi cuiva de folos. Daca cineva vrea sa-l incerce, atentie, sa nu fie prajita matca din cauza efectului de sera. Si mai e ceva. Gratia haneman din care se fac placile 2 si 5 ar putea sa aiba defect si matca sa poata totusi iesi. Sau in roi ar putea sa existe o matca cu toracele mic (desi se [pate intampla mai rar la matcile de roire) si aceasta matca sa poata iesi. In aceste cazuri, roiul nu se va mai intoarce.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

stefan1

#1747
  Dupa parerea mea, contestata cand am mai spus-o, unul din motivele pentru care familiile roiesc este si de a se apropia de sursele de cules. Spun asta ca eu ma aflu la poale de munte, spre sud-est incepand sa se urce spre padure si apoi munte iar spre vest se trece Oltul (unde se gata Depresiunea Fagarasului) si e un pinten de deal exact unde Oltul coteste sa-si faca loc prin munti spre sud. Aceasta expunere geografica face ca toata vegetatia sa infloreasca intai in zona de jos si cea cu expunere spre sud-est si cu o intarziere de cateva zile apoi in zona mai inalta si cu expunere nordica. Deci albinel la salcam sau tei zboara intai intr-o directie apoi spre sfarsitul culesului in directie opusa. Am constata ca roii fugiti se indreapta aproape fara exceptie pe directia in care este culesul in momentul respectiv.
  Tinand cont de ce am prezentat, e posibil ca in stupinele amplasate in locuri favorabile, aproape de sursele de cules, roii asezati in lazi sa nu mai fie tentati sa plece in alte zone, deci sa fie rare cazurile cand pleaca din lazi. Din contra, unde culesurile sunt departate, roii ar putea fi mai tentati sa paraseasca lazile si sa se duca in locurile alese de ei. Am avut destule cazuri de roi fugiti. Niste puiet dat la formare fixeaza roiul. N-am avut nici un caz sa plece parasind puietul, doar o data cand puietul l-am dat doar atunci cand l-am vazut nelinistit (nu fara matca) si ma temeam ca pleaca. Daca nu are matca, roiul paraseste lada in alt fel, pe rand si nu pleaca la o alta locatie ci isi cerseste intrarea in familia-mama sau se imprastie la mai multe familii daca pierderea matcii se intampla cu oarecare intarziere (se poate de ex ca matca sa se raneasca cand luam roiul sau cand il asezam in lada si sa moara la 2-3 zile dupa instalare sau daca nu sa se piarda la imperechere).
  Ma mira afirmatia ca mai multi roi primari sunt cu matci tinere. La mine sunt doar exceptii. Am avut roi cu matca batrana si daca asta avea 4 ani. Poate doar la cei care reteaza aripele la regine sa fie valabila afirmatia.
  Si eu am constata o rata ceva mai mare de esec cu matcile cand dau roiului fagur cu puiet. Eu pun acest fapt pe seama la o grija ceva mai redusa acordata reginei in perioada imperecherii. Grija mai redusa s-ar explica prin faptul ca roiul stie ca mai are o alternativa de a creste o noua regina din puietul avut. De asemenea am constata o oarecare pierdere din energia stiuta a roilor naturali daca li se da puiet. Teoria mea in acest caz este ca odata cu puietul introducem in roi o vegetatie care se dezvolta in timp pe puiet si care afecteaza dezvoltarea puietului, fara a fi o boala propriuzisa. Este ca infectiile nosocomiale care se dezvolta pe parcurs in spitalele vechi, care nu omoara decat indivizii cu imunitate scazuta, dar care necesita eforturi tot mai mari de a fi tinute sub control si uneori e mai rentabil sa construiesti un spital nou.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

bmdna

Citat din: stefan1 din Iulie 30, 2016, 04:45:15 AM
   Teoria mea in acest caz este ca odata cu puietul introducem in roi o vegetatie care se dezvolta in timp pe puiet si care afecteaza dezvoltarea puietului, fara a fi o boala propriuzisa. Este ca infectiile nosocomiale care se dezvolta pe parcurs in spitalele vechi, care nu omoara decat indivizii cu imunitate scazuta, dar care necesita eforturi tot mai mari de a fi tinute sub control si uneori e mai rentabil sa construiesti un spital nou.
Dupa parerea mea acesta este cel mai mare dezavantaj cand se introduce rama cu puiet intr-un roi. Roiul nu pleaca pe curat.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

filip

Anul acesta nu a fost respectate regulile privind roirea.
Roi primari au iesit pe seara,roi secundari a doua zi.........
Asta datorita vremii capricioase.........
Nu lasa visele sa piara, pentru ca daca visele mor viata nu este decat o pasare cu aripi rupte care nu mai poate sa zboare. (Langston Hughes)

dinupaltinis

Citat din: stefan1 din Iulie 30, 2016, 04:45:15 AM
  Ma mira afirmatia ca mai multi roi primari sunt cu matci tinere. La mine sunt doar exceptii. Am avut roi cu matca batrana si daca asta avea 4 ani. Poate doar la cei care reteaza aripele la regine sa fie valabila afirmatia.
 
Pînă acum vreo 10 ani şi la mine era regulă ca roiul primar să iasă cu matca bătrînă,cel secundar să iasă la 8 zile cu matcă tînără.
Dar acuma nu se mai respectă regula şi de la an la an albinele mele se comportă tot mai ciudat ca de exemplu:
Înainte de a roi cu cîteva zile omoară mătcile bătrîne(le găsesc moarte în faţa stupului) şi primul roi pleacă cu mai multe matci tinere.Anul acesta din aproape 60 de roi doar 2 au ieşit cu matca bătrînă, restul cu mai multe tinere,iar din aia 2 unul a schimbat-o liniştit şi acum aştept să se împerecheze.Alt caz ciudat am avut acum 2 ani cu un stup care a roit în 3 zile consecutiv,deci cum ar fi astăzi,mîine şi poimîine după care i-am rupt botcile.
Anul trecut am avut altul care a roit prima dată un roi frumos ,la vreo 4 zile a roit din nou unul mai mic,iar după 2 zile a roit de 3 ori într-o zi,dimineaţa la ora 10,la amiază la 14 şi după masa la ora 17 cîte o mînă de albine cu mai multe mătci.
Anul acesta am avut doar cîţiva care au roit dupa masa la ora 17-18 ,în rest nu am avut ciudătenii.
Nu tai aripile la mătci,doar le marchez.
În ce priveşte rama cu puiet dată la roilor cu matci tinere,fiecare face cum vrea şi cum crede că e bine. Eu am păţit-o dînd la roi faguri din rama clăditoare să-i cureţe de miere dar care aveau ouă şi puiet de trîntor ,unii şi de lucrătoare,au omorît matca tînără şi au tras botci din puietul din acei faguraşi.Am şi citit undeva despre asta dar nu mai ştiu pe unde,şi se încerca acolo şi o explicaţie cum că albinele percep o matcă nefecundată ca şi cum nu ar fi bună şi instinctul de conservare le face să tragă botci de salvare.Acuma ştim cu toţii că o matcă tînără nu are parte de onorurile de care se bucură una care depune ouă,nu-i dă nimeni de mîncare,o mai calcă în picioare,nu o bagă nimeni în seamă,nu are gardă personală, ba mai ia şi cîte un ghiont cînd o scot afară la zborul de împerechere.Mai ştim că un stup orfan primeşte mai repede o matcă fecundată faţă de una nefecundată.
Cuvintele prietenoase sint ca un fagur de miere..(Prov.16.24)

tinumaftei

Ați confirmat observațiile si afirmațiile mele despre roiul natural. Nu sunt specialist în roi. Chiar în condițiile anului acesta am avut sub 3% roi naturali. În principiu roirea este o catastrofă pentru apicultor afara de faptul că acesta  trăiește din vânzarea de roiuri. Iar cei care cumpără familii/roiuri din roire naturala au viață grea pentru că instinctul acestora este deplasat spre roire în detrimentul culesului de miere.

ioanardelean55


Problema roitului e discutabila , stupii care fac pastoral roiesc mai greu s-au chiar deloc fata de cei lasati pe vatra si care au aceeasi origine ,cind este an de roit ( stupi buni ,lipsa cules , lipsa spatiu etc ) si esti pe stationar exista tendinta de roire.Am observat insa ca stupii care fac pastoral chiar in asemenea conditii nu mai au chef de duca ,cred si datorita stresului din deplasare , Ex . Anul trecut am cumparat 30 buc. matci selectionate si imperecheate (conform reclamei de la un bun crescator ) cu care am facut 30 de roi ,au iernat foarte bine iar in primavara i-am pregatit de pastoral , nu am facut deplasarea deoarece nu am terminat modulele , TOTI au pornit sa roiasca ,iar la tei dupa transport ,(au avut si de lucru) toti au renuntat .

tinumaftei

Până la urmă stupii la care faceți referire au roit sau nu? Ca nu am înțeles.

ioanardelean55


Nu. De doua ori le-am rupt botcile pina la plecare iar dupa unii au renuntat iar altii au ros botcile existente , am avut o stupina unde nu am putut ajunge doua saptamini acolo am avut probleme .