SALCIA

[Andy94]

Ma poate ajuta si pe mine cu un sfat.

In locul unde este amplasate stupina(15 stupi) am in apropiere un loc liber unde mereu se strange apa si as dori sa plantez salcii ,dar nu stiu care tip de salcie este indicata si care ofera un cules la polen mai din timp ,pentru a ajuta familiile de albine in perioada de maxima necesitate(primavara la cresterea puietului)

[pistol28]

Salix caprea

[Andy94]

am auzit ca ar mai fi bun si zalogul

[stefan1]

Ma poate ajuta si pe mine cu un sfat.

In locul unde este amplasate stupina(15 stupi) am in apropiere un loc liber unde mereu se strange apa si as dori sa plantez salcii ,dar nu stiu care tip de salcie este indicata si care ofera un cules la polen mai din timp ,pentru a ajuta familiile de albine in perioada de maxima necesitate(primavara la cresterea puietului)

  Salix capreea nu e cea mai indicata in locurile unde balteste apa. Salix cinerea cred ca este o solutie buna sau chiar Salix viminalis de care tocmai am scris. Dar am descris si alte specii de salcii, daca ai rabdare sa citesti poti alege in mai mare cunostinta de cauza.

[andreiu]

Ma poate ajuta si pe mine cu un sfat.

In locul unde este amplasate stupina(15 stupi) am in apropiere un loc liber unde mereu se strange apa si as dori sa plantez salcii ,dar nu stiu care tip de salcie este indicata si care ofera un cules la polen mai din timp ,pentru a ajuta familiile de albine in perioada de maxima necesitate(primavara la cresterea puietului)

Daca locul respectiv este al tau si nu se poate sau nu vrei sa-l cultivi cu altceva, ocupa-l cu salcii din toate "sortimentele". Vei avea o sursa serioasa in special polen, pentru o perioada mai lunga, decat daca plantezi (vorba vine, in fapt infigi in solul umed bete de cca 1m lungime si de grosimea degetului mare) o singura specie. Au perioade de inflorire consecutive.

[stefan1]

  Pentru ca tot am vorbit de pepiniera Eggert, una din ofertele acesteia este un pachet de 10 specii numite 'Bienennährgehölze' (specii lemnoase apropiate de albine):

1 x Grau- oder Aschweide ( Salix cinerea )
1 x Korallenbeere ( Symphoricarpos orbiculatus )
1 x Küblerweide ( Salix smithiana )
1 x einheimischer Liguster ( Ligustrum vulgare )
1 x Weinrose ( Rosa rubiginosa )
1 x Faulbaum ( Rhamnus frangula )
1 x Hanf- oder Korbweide ( Salix viminalis )
1 x Feldahorn ( Acer campestre )
1 x Kornelkirsche ( Cornus mas )
1 x Goldjohannisbeere ( Ribes aureum )

  Speciile sunt astfel alese incat sa furnizeze nectar si polen de la inceputul primaverii pana la inceputul verii. Intre ele sunt si 3 specii de salcii. Ei spun ca se pot planta liniar la 1,2 m sau in zig-zag pe o lungime de doar 7 m dar se pot planta si izolat. Inaltimea finala va fi de 9-12 m dar toate speciile sunt pretabile la taieri, incat se poate regla inaltimea finala. De asemenea speciile nu sunt toxice sau sunt putin toxice, asta pentru cazul cand copiii au acces la plantatie.
Zic ca la dorinta lista poate fi usor modificata.
Costul pachetului este 23 euro.

[Andy94]

De fapt sunt doua locuri unde se stange in perioadele ploioase apa si nu sunt folosite ,sunt terenuri virane(in posesia primariei) in mijlocul satului si m-am gandit sa am un beneficiu de pe urme lor plantand salcii pentru albinute , sa aiba polen in perioada de maxima nevoie.

Nu o sa am nevoie de salcii prea mult timp, fiind plecat cu stupii mai mult  in pastoral .

[stefan1]

  Salciile nici nu au prea mare perioada de inflorire si cand ele infloresc cred ca nu esti inca plecat in pastoral, ba chiar acel aport de polen e cel mai bun stimulent din primavara.
  Salciile mai pot da si ceva cules de mana, o miere foarte rea pentru iernat.

[stefan1]

    Salcia energetica
  In ultimii 30 de ani in special, mai intai in Suedia, apoi si in alte tari, s-a inceput cultivarea unei varietati de salcie in scopuri energetice. S-a ales o varietate de Salix viminalis, adica de rachita. Alegerea s-a bazat pe mai multe considerente:
-   o crestere rapida
-   infiintarea facila a plantatiilor (soiuri care se multiplica facil)
-   sa fie nepretentioasa fata de sol  si conditiile de crestere
-   sa fie cu capacitate mare energetica
-   sa reziste la daunatori
-   sa se regenereze plantatia dupa taieri
Se considera ca aceasta cultura este chiar mai rentabila decat cultivarea cerealelor, mai cu seama ca multe tari dau si subventii de stat pentru aceasta cultura. Subventiile sunt fie la infiintarea culturii, fie o subventie anuala pe toata perioada exploatatiei.
  Costul infiintarii unei asemenea plantatii este de 1000-2000euro/ha, functie de materialul saditor, de locul culturii si de modul manual sau automat al lucrarilor.
  Pe scurt, o asemenea cultura odata infiintata are o durata de exploatare de 25-30 de ani, fara alte cheltuieli decat cele de recoltare si eventual ceva tratamente fitosanitare. Productia la hectar poate ajunge la 40t masa uscata, cu o capacitate calorica de 4900 kcal/kg. Recoltarea se face toamna dupa caderea frunzelor si se face annual. In primul an productia este mai mica, pana la 10t/ha, dar apoi se ajungre la productiile amintite, in functie si de calitatea solului, cantitatea de apa din sol, eventuale aplicari de ingrasaminte.
Venitul anual se preconizeaza la 1000-1800 euro/ha in strainatate, la noi intre 4-8000lei.
In ultima vreme in Ungaria dar si in Polonia, a inceput sa se extinda astfel de culturi, care s-au adaptat bine la conditiile de aicolo, ba productiile au fost chiar mai mari decat in Suedia, ajungand la 45-60 t/ha.
Si la noi s-a inceput timid cu unele suprafete cultivate in secuime in special.
Dau aici un link despre o asemenea plantatie in jud. Arad, unde se dau mai multe amaunte despre cultura:
  http://gazetadeagricultura.info/eco-bio/565-energie-regenerabila/3195-salcia-energetica-o-afacere-de-succes.html
Despre rentabilitatea la noi nu pot sa ma pronunt. Ca sa fie rentabila trebuie sa cultivam suprafete mai mari, ca sa renteze aducerea sau procurarea masinilor de recoltat si tocat a masei lemnoase. De asemenea ar trebui sa existe in zona un utilizator al produsului obtinut sau o fabrica de brichetat. Ca sa se primeasca subventia trebuiesc indeplinite anumite conditii, printer care aceea ca materialul saditor (burasii de salcie) sa fie procurati de la o pepiniera autorizata sis a ai contracte de desfacere a productiei.

[Mihail Hanzu]

Vă salut. Sunt curios dacă există undeva culturi intensive de salcie pentru biomasă care să fi fost exploatate continuu 40 de ani, fără îngrăşăminte. Vă întreb asta, pentru că la fiecare exploatare a culturii - chiar dacă exploatarea se face fără frunze - o bună parte din microelementele (As, Co, Cu, Mo, Cd, Mn, V, etc.) vitale sau potenţial vitale sunt "îndepărtate" din solul respectiv odată cu biomasa. Această "extragere" a microelementelor din sol se face într-un ritm rapid ca urmare a faptului că microelementele fiziologic active sunt concentrate în părţile active fiziologic ale plantelor, deci şi în ramurile tinere. Oare chiar este durabilă o aşa cultură sau este mai mult o modă? Din câte ştiu eu, nici o cultură cu scop energetic la care se folosesc diverse produse chimice - a căror producere a necesitat un cosum intens de energie - nu mai este rentabilă din punct de vedere energetic. Adică energia consumată ca să produci chimicalele este mai mare dacât energia pe care o scoţi din exploatarea culturii. Dacă mai iei în calcul poluarea solului....din câte am citit eu...nu prea merită.

[marius_vfp]

domnule mihail , nu a spus nimeni ca trebuie sa cumparam acele chimicale , fose septice si balegar de animale este din belsug , chef de treaba sa fie , poate no sa mearga 40 de ani , da 20 ,merge la sigur .

spor .

[Mihail Hanzu]

Mersi Marius, dar eu nu vreau să fac aşa ceva. Eram pur şi simplu curios dacă cineva de pe forum, şi mă gândeam mai ales la dl. Ştefan, ştie undeva în Europa sau într-un climat asemănător astfel de culturi exploatate şi studiate un timp mai îndelungat. Mă interesează dinamica producţiei şi efectul lor asupra solului; repet, din pură curiozitate. Mă gândeam că la cât de bine documentat este cu privire la arborii meliferi forestieri, poate lucrează sau a lucrat în domeniul ăsta şi poate să-mi recomande un studiu, un cercetător, sau un institut care a cercetat problema asta nouă şi puţin cercetată datorită noutăţii modei. Deşi dacă-i vorba de Salix viminalis L. mă gândesc că ar seamăna cu ce se întâmplă în răchitării, caz în care şi 20 de ani îmi pare mult supraestimat. Dacă mai pui riscul de a transforma un pământ fertil într-un teren degradat... De aia zic, ar fi interesant de citit mai multe studii ştiinţifice ale problemei ăsteia.

[stefan1]

  Nu sunt specialist in silvicultura. In domeniul salciei energetice suedezii sunt pionieri in Europa. Acolo multi fermieri au renuntat sa cultive grau sau alte cereale si cultiva astfel de salcii, considerand afacerea mai rentabila. Inca de pe vremea lui Ceausescu am citit, cred ca intr-o revista apicola romaneasca despre aceste culturi. Ungurii si polonezii au extins si ei in ultimi ani asemenea culturi si chiar si la noi prin Harghita sunt inceputuri. Nu am citit despre fertilizari dar se spune ca este bine daca se planteaza in locuri umede si chiar inundabile, inundatii care aduc multe substante hranitoare. Mai vorbeau despre cultivarea in zonele statiilor de epurare urbane. Se puteau lasa apele uzate sa circule peste aceste culturi cu minime amenajari si spuneau ca realizeaza o epurare mult mai buna decat cea din statii. De fapt am scris undeva, salcia este una din cele mai bune specii in ce priveste curatirea solului de diferite metale grele, altfel foarte greu de inlaturat.

[stefan1]

  In primavara nu am mai apucat sa scriu despre o posibila utilizare a salciei si anume pentru producerea hormonilor de inradacinare.
  Asanumita apa de salcie a fost multa vreme, de fapt pana dupa 1900, cand s-au inventat hormoni sintetici de inradacinare, a fost hormonul natural de inradacinare folosit pe scara larga.
  Sunt mai multe retete de producere a acestei apa de salcie si o sa du aici cateva.
  Factorul de inradacinare care se gaseste de fapt in coaja salciei, este acidul acetilsalicilic. Mecanismul prin care actioneaza se pare ca este prin blocarea unui hormon de stres care apare la plantele in suferinta, cum sunt de fapt si butasii sau plantele sadite, dar nu numai. Acest hormon de stres inchide stomatele de pe frunze si capilarele ducand de fapt la infometarea plantei. Aceasta aspirina naturala deschide aceste stomate si permite plantei sa se hraneasca si sa se dezvolte.
  Cateva retete de preparare:
  1. O modalitate simpla este introducerea intr-un vas cu apa a cateva ramuri de salcie sau bucati de ramuri concasate. Se lasa 24-48 de ore, dupa care apa se foloseste la plantarea unor butasi sau rasaduri, indiferent de ce specie.
 
  Alte retete mai tarziu.

[marius_vfp]

domnule stefan o aspirina in apa aia nu ar fi buna ca de , aspirina tot acel acid il contine .

spor .