Caracteristici tehnice ale lemnului pentru apicultura

Creat de flavius, Februarie 15, 2011, 09:13:25 AM

« precedentul - următorul »

bucovineanu

Marius, daca cheresteaua va fi stivuita in aer liber bineinteles acoperita, se va usca mai repede si va fi mai rezistenta.

skypi_0040

In Germania , bustenii sunt taiati si depozitati in stive imense , care sunt stropite continu cu niste aspersoare  pana le vine randul la gater. In felul asta lemnul isi pastreaza calitatile, nu este atacat de viermisori si nu crapa . Am ramas impresionat pentru ca desi era iarna si ger , iar stivele aratau ca un bloc de gheata, ei tot udau cu aspersoarele. O alta varianta este pastrarea busteanului in apa. Lemnul ramane proaspat ca si cum ar fi fost taiat cu o zi inainte.
Treaba asta este valabila pentru cei ce au gater si depozit mare de lemn. 

POSTASUL

Citat din: skypi_0040 din Ianuarie 06, 2012, 08:12:07 PM
O alta varianta este pastrarea busteanului in apa. Lemnul ramane proaspat ca si cum ar fi fost taiat cu o zi inainte.
Treaba asta este valabila pentru cei ce au gater si depozit mare de lemn.
Da exact asa au depozitat rusii lemnul platit de noi ca datorie de razboi
A fi domn e o-ntamplare , a fi om e lucru mare.

marius_vfp

Citat din: bucovineanu din Ianuarie 06, 2012, 05:45:23 PM
Marius, daca cheresteaua va fi stivuita in aer liber bineinteles acoperita, se va usca mai repede si va fi mai rezistenta.
total deacord cu dumneavoastra , dar in aer liber , adica afara nu pot so las , mie frica sa nu fuga sau sa faca pasi , am multi prieteni prin zona , si casa nu e pazita momentan.
multumesc de sfaturi, o zi buna.
stiu cate ceva din tot nu totul din ceva

skypi_0040

Am inteles, afara s-ar putea sa se usuce de tot. Traim in Romania. :uimit:

bucovineanu

Udarea e necesara la foioase si mai ales la fag. Bustenii de rasinoase, daca sunt cojiti, rezista foarte bine cateva luni fara sa fie udati.

PricopArthur

Inseamna ca ce imi zicea cineva ca lemnul se pastreaza bine in bustean, si vopsit la capete e o mare vrajala
Miere multă şi inimă curată!

marius_vfp

salut, fara opinia specialistilor sa zic asa , eu am dat totul pe 2 parti pe inima si am rindeluit cu abricul ,apoi la uscat la umbra in stiva , dupa ce sa uscat cel putin 3 luni am trecut la prelucrat . daca am gresit pe undeva sami spuneti.
spor la treaba  :beer:
stiu cate ceva din tot nu totul din ceva

skypi_0040

Scandura nu a avut timp sa se usuce in deajuns, asa ca daca cu timpul o sa apara crapaturi in stupi, stii de ce. 3 luni nu sunt de ajuns sa se usuce scandura. Trebuie sa stea la sipca macar 2 ani de zile, s-o bata vantul , sa dea caldura in ea vara si gerul iarna, sa-si traga umezeala din admosfera si apoi sa o piarda din nou. Dupa cateva cicluri de acest fel , poti sa spui ca scandura este uscata natural. Dupa trei luni scandura se uscase doar la suprafata.

Calin Catalin

"Cuvintele sunt ca albinele: unele fac miere, altele te inteapa"- Bisanne de Soleil
https://www.facebook.com/

CRISTIAN71

Citat din: romikele din Ianuarie 04, 2012, 09:39:53 AM
CRISTIAN71, poti sa ne arati diploma de profesor in materie de tehnologia lemnului?.................
Mai multa modestie nu strica niciodata!

Pana la urma asa este! N-are rost sa vin cu argumente sau contraargumente atita timp cit esti contrat de PLACERE.De cind am incercat sa scriu pe forum nu am cistigat nimic si nici nu cred ca o sa cistig, ba din contra.In apicultura nu dau lecti pentru ca este doar un hoby , ceea ce am afirmat in unele cazuri au fost rezultatul experimentari .
Drumetului ai sta bine cu drumul!

skypi_0040

Cristian71 nimeni nu te-a alungat de pe forum , suntem toti bineveniti. In momentul cand iti imparti cunostintele cu ceilalti , nu trebuie neaparat sa castigi ceva si totusi castigi recunostinta celor ce sunt ajutati cu sfaturile tale.  Eu cel putin , asa gandesc. :hi:

flavius

Intreba cineva de busteni...uscarea cea mai buna, dar numai la lemnul de esenta tare, este cea naturala, in stive gen boule...nu stiu daca exista termen in romana, l-am preluat pe cel al ebenistilor francezi, care l-au "exportat" si ei in lumea anglo-saxona...

Sistemul asta inseamna asa: se ia busteanul, intreg, se decojeste, apoi se debiteaza tangential la banzic, iar "feliile" rezultate se pun una peste alta EXACT in ordinea in care au fost debitate, cu stinghii de aceeasi grosime intre "felii"...de fapt, nu-s felii, sunt dulapi netiviti...

In privinta cherestelei pentru stupi, nu-i vad utilitatea, pentru ca lungeste nepermis de mult timpul de uscare...daca vrei mobila de arta, atunci vorbim alta limba...cu cat mai lung timpul de uscare, cu atat mai rezistenta in timp mobila respectiva...
Omul e dator sa invete cat traieste...sa viseze si sa lupte sa-si indeplineasca visele, din toate puterile si cu toata forta lui interioara...

ion patrut

la urma urmei vorbim de cherestea pentru confectionat stupi nu pentru mobila arta conteaza asa de tare cate o crapatura pe ici pe colo? eu cred ca nu atata timp cat nu iese albina prin acele crapaturi

uve

Felicitari tuturor celor care au postat diferite puncte de vedere .In functie de experienta ,studii , informatii primite din diferite surse , au incercat sa impartaseasca din cunostintele lor .O sa incerc si eu sa vin cu ceva informatii , sper , utile .
Umiditatea cherestelei la iesire din uscator este de 8- 12 %.La aceasta umiditate este indicat sa se faca panoul .Lipirea cu aracet va fi foarte buna .Daca umiditatea este mai mare lipitura va tinde sa se desfaca .Este ca si cum am folosi aracet diluat cu apa . Problema este ca lemnul este higroscopic si daca se pastreaza mai mult timp (dupa uscarea in uscator)si umiditatea relativa a aerului este mare , umiditatea lemnului poate sa creasca destul de mult .Am cumparat mai demult din fostul CPL Sebes fag cu sectiune de 100 x 100 .Pretentiile la umiditate erau mari .Am dus materialul la laborator .A fost scurtat in doua la lungime . In mijloc avea 12 %(fusese in uscator )iar la exterior avea 30 %.Holzindustrie  Sebes livreaza cherestea de rasinoase , uscata,rindeluita pe 4 fete . Pachetele se livreaza inchise ermetic in polietilena sa nu mai absoarba umiditate .
Legat de modul de taiere :la multe gatere daca o sa intrebi de taiere tangentiala sau radiala o sa spuna ca ei nu fac asa ceva .Ei taie .Punct .
Pastrarea bustenilor ... Studiile privind tehnologia de uscare a cherestelei spun ca 95 % din umiditate se elimina pe la capatul scandurii . Deci un bustean lasat la uscare va elimina apa de la capat .Esentele tari crapa mai tare . Cheresteaua obtinuta , chiar si de rasinoase va crapa la capete . Latime scandura ... Daca are inima este indicat sa fie depicata in doua pe lungime .Datorita diferentelor de densitate  pe cele fete ale scandurii , ea se va curba .
Ceara, parafina ...La esentele tari este indicata umectarea (chiar obligatorie) capetelor ch,pentru evitarea craparii , cu aracet , vopsea , parafina sau substante speciale . . La rasinoase nu este strict necesara .Dar scandura proaspat taiata trebuie lasata la zvantat inainte de a fi "fortata la uscator ". La stejar perioada de zvantare este de minim 6 luni. Sper ca nu v-am plictisit . O sa revin cu poze si informatii suplimentare .Un sfarsit de saptamana placut !
e-mail : apimob.alba@gmail.com
tel : 0744-595231