PNA 2011 - 2013

[milu56]

PLAN NATIONAL APICOL= PNA

[D006]

                        Acum ca avem cadru legislativ functional cred ca este timpul sa facem o analiza la ce a fost si la ce va urma sa fie.
                      In urma cu 3 ani apicultorii romani au avut la dispozitie pentru prima oara  bani europeni prin PNA 2008-2010 . daca in primul an am reusit sa consumam doar 10% din bani mai ales pe medicamente , in al doilea an rata de absorbtie a crescut deoarece au aparut si achizitiile de material biologic. In al treilea an apicultorii romani s-au mobilizat si au reusit sa absoarba toti banii !
   In anul 2010 banii au fost accesati prin 90 de forme asociative , 39 ale ACAR si 51 ale stuparilor independenti = asociatii si cooperative .
  datele generale sunt extrem de elocvente : in aceste forme asociative sunt inscrisi 10635 de stupari care detin 565526 familii de albine . cred ca aceste cifre reflecta exact adevarul din teren . Dintre toti acesti stupari 72% sunt membrii ACAR iar 28% sunt membrii in asociatiile si cooperativele independente.  Dar la rata de atragere a fondurilor independentii conduc detasat deoarece au reusit sa atraga 60% din bani iar ACAR doar40% chiar daca au un numar mai bine decat dublu de membri.  Acest lucru dovedeste ca stuparii activi si motivati in munca lor au preferat sa construiasca alte forme asociative mult mai active iar rasplata a fost pe masura . In acest timp ACAR a ramas inchilozata in trecut si se adreseaza in continuare nostalgicilor si amatorilor in mare masura... fiecare cu drumul sau ! Dar in distribuirea banilor sare in ochi o filiala ACAR care a reusit sa atraga aproape 10% din suma totala de bani pe Romania adica :  1.267.625 lei  iar la independenti lider este cum si era normal asociatia care a stat ca un ghimpe in coasta ACAR cu 604492 lei atrasi.
  Ca o statistica  la independenti a revenit o suma medie de 2727 lei pe membru iar la ACAR  doar 693 lei , fara comentarii.
   Vreau sa semnalez un lucru ciudat !!! judetul Braila cu o baza melifera impresionanta  are doar o singura forma asociativa si aceia veche ... care numara 34 membri !!!!!!!!!!!!  si care a reusit sa atraga impresionanta suma de ... 19412 lei ........
   In urma acestui PNA au aparut si unele aprecieri ca o parte din bani a mers si la oameni care nu au legatura cu apicultura , acelasi lucru valabil si pentru masurile aplicate prin FEADER .  Eu am o propunere pentru ca la PNA  sa nu mai existe aceste banuieli ! in acest moment sunt verificati doar cumparatorii , eu propun sa fie controlati vanzatorii deoarece de acolo pleaca facturile !!! Sa luam exemplu vanzatorilor de regine , vrei sa vinzi matci prin PNA mergi frumusel la APIA si depui o nota de fundamentare prin care sa fii acceptat ca vanzator eligibil . Tu acolo vei declara si cate matci vei scoate la vanzare  - numar maxim ! apoi la fata locului va veni un control care va verifica daca respectivul are suficiente nuclee de imperechere si restul de echipament. La acest control de fond sub propria semnatura va declara exact locatia unde se vor produce matcile si ca va fi de acord cu doua controale inopinate efectuate la crescatoria de matci in timpul actvitatii. Interesant ?

[bucovineanu]

Da, destul de interesanta schema propusa, dar sa nu uitam ca suntem romani si traim in Romania, tara tuturor posibilitatilor. Cei care vin in control sunt tot romani..... Ori se stie ca romanii sunt in general inteligenti, dar de cele mai multe ori nu folosim inteligenta pentru a crea ceva cu adevarat folositor, ci o folosim pentru a face o smecherie, pentu a fenta, pentru a castiga fara munca. Oricate controale ar veni, se va gasi portita pentru a fenta. Cunosc un caz in care s-a accesat masura 141, cand cel venit in control nici nu s-a obosit sa ajunga pana la stupina, deoarece trebuia de mers pe jos o distanta bunicica si mai era de urcat un deal si atunci a dat camera foto apicultorului care a mers si a facut singur pozele.

[Kov iulian]

Ce se mai aude cu planul apicol national? Din ce scria in ghid , era vorba sa se faca o baze de date cu bani de la UE, in timp real sau nu ,iar acele servere ar folosi sistemul de operare Linux  Red Hat (http://www.redhat.com/ ) , . Si mai era vorba sa se tipareasca un ghid de bune practici . Cunoasteti ceva , sa mai facut ceva . Ori sau laudat ca fac,ca dreg , si cind sa se apuce , au vazut ca nu se poate face , sau nu sunt bani?                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ASTA E DE PE SITUL MADR                                                                                                                                                                    

4. RAŢIONALIZAREA TRANSHUMANŢEI

4.1. Realizarea şi implementarea Programului Naţional de Management al Resurselor Melifere (PNMR) de origine silvică şi al culturilor entomofile sub aspectul eficientizării stupăritului pastoral din România

Scopul principal al proiectului este realizarea unor hărţi digitale implicit prin achiziţionarea echipamentului informatic (hardware, software) elaborarea şi realizarea unui sistem informatic integrat şi complex pentru optimizarea stupăritului pastoral la început pentru judeţele Timis, Prahova, Mehedinţi şi Tulcea, precum şi determinarea potenţialului melifer şi calcularea încărcăturii maxime admise de familii de albine/masiv melifer de origine silvică, mai exact pentru salcâm (Robinia pseudaccacia L.) şi tei (Tilia ssp.).
Se va avea în vedere ca sistemul informatic să fie astfel conceput încât să permită ulterior extinderea prin includerea şi a altor aplicaţii, cum ar fi înfiinţarea şi punerea in functiune a unei Burse Electronice, unde pe de o parte să se întâlneasca cererea de servicii de polenizare a fermierilor cu cererea de pastoral a apicultorilor la culturile melifere entomofile, iar pe de altă parte să pună la dispoziţie instrumentele pentru încheierea on-line a contractelor de polenizare. Planificarea stupăritului la masivele melifere cultivate şi încheierea contractelor de polenizare se va putea realiza astfel într-un mod eficient, transparent şi uşor, singura condiţie fiind accesul la o sursă de Internet.

SI ASTA E DIN ANEXA 3                                                                                                                                                                                

4. RAŢIONALIZAREA TRANSHUMANŢEI

4.1. Realizarea şi implementarea Programului Naţional de Management al Resurselor Melifere (PNMR) de origine silvică şi al culturilor entomofile sub aspectul eficientizării stupăritului pastoral din România

Conform legislaţiei naţionale actuale, apicultorii îşi pot amplasa gratuit stupii în pastoral în fondul forestier şi agricol de stat, pentru valorificarea resurselor melifere, însă marea problemă cu care se confuntă apicultorii români este faptul că acţiunea de stupărit pastoral (numită si transhumanţă) nu este organizată şi planificată, motiv pentru care la multe masive melifere apar mari aglomerări de stupi având drept urmare riscuri de sănătate a albinelor, eficienţă redusă a culesului şi conflicte între apicultori, în timp ce alte masive cu potenţial melifer, rămân nevalorificate îndeajuns. Această situaţie se datorează în mare parte lipsei de informare a apicultorilor, dar şi carenţelor de ordin institutional.
În vederea utilizării raţionale a acestor resurse melifere, organele apicole, silvice şi agricole, sunt preocupate de găsirea unor soluţii de repartizare corectă către apicultori a masivelor melifere care se pretează cel mai bine practicării unui stupărit pastoral cu maximă eficienţă, însă o repartizare justă a acestor masive necesită, pe de o parte o evaluare prealabilă a producţiei de miere recoltabilă, în vederea asigurării încărcăturii optime a familiilor de albine/unitatea de suprafaţă aduse la cules, iar pe de altă parte o cunoaştere cât mai exactă a acestor masive melifere. În plus, este necesar ca şi apicultorii să aibă acces la toate informaţiile legate de posibilităţile de practicare a stupăritului pastoral în masivele melifere ale României.

În contextul celor spuse mai sus, scopul principal al propunerii de proiect este achiziţionarea echipamentului informatic (hardware, software) si elaborarea si realizarea unui sistem informatic integrat si complex pentru optimizarea stuparitului pastoral, proiect necesar implementării Programului Naţional de Management al Resurselor Melifere (PNMR) de origine silvică şi agricolă.

Pentru demonstrarea funcţionării echipamentului informatic se urmăreşte, ca în paralel cu achiziţionarea echipamentului să se realizeze şi o aplicaţie on-line pilot de planificare informatică a stupăritului pastoral la masivele melifere.
Se va avea în vedere ca sistemul informatic să fie astfel conceput încât să permită ulterior extinderea prin includerea şi a altor aplicaţii, cum ar fi înfiinţarea şi punerea in functiune a unei Burse Electronice, unde pe de o parte să se întâlneasca cererea de servicii de polenizare a fermierilor cu cererea de pastoral a apicultorilor la culturile melifere entomofile, iar pe de altă parte să pună la dispoziţie instrumentele pentru încheierea on-line a contractelor de polenizare. Planificarea stupăritului la masivele melifere cultivate şi încheierea contractelor de polenizare se va putea realiza astfel într-un mod eficient, transparent şi uşor, singura condiţie fiind accesul la o sursă de Internet.

Pentru realizarea aplicaţiei on-line pilot au fost alese masivele melifere de origine silvică, mai exact salcâmul (Robinia pseudaccacia L.) şi teiul (Tilia ssp.). Aceste specii formează importante bazine melifere, cu înflorire eşalonată pe parcursul unui an apicol, valorificate de către apicultorii din întreaga ţară prin practicarea stupăritului pastoral (transhumanţă). În condiţiile în care trei sferturi din cantitatea de miere valorificată anual de apicultorii români se bazează pe mierea de salcâm şi tei se poate afirma că baza producţiei de miere marfă a României o constituie salcâmul şi teiul, ceea ce impune ca aceste resurse să fie valorificate corespunzător din punct de vedere apicol.

Pentru implementarea  aplicaţiei on-line pilot au fost selectate, pe baza unor criterii melifere şi geo-spaţiale, judeţele Timis, Prahova, Mehedinţi şi Tulcea, tinand cont de necesitatea extinderii sistemului până la acoperirea totală a suprafeţei naţionale pentru toate zonele de interes exclusiv apicol (atât suprafeţele forestiere cât şi cele agricole).

Pentru realizarea şi implementarea aplicaţiei pilot on-line este necesar să se parcurgă următoarele etape:

Etapa 1 - Crearea unei baze de date administrativ geografica a masivelor melifere forestiere/judeţ Aceasta se va realiza în mediu GIS (Geographic Information Systems) prin crearea cu ajutorul metodelor specifice acestor sisteme a straturilor de informaţii pentru localizarea cât mai precisă şi rapidă a masivelor forestiere melifere (limite administrative, hidrografie, căi de comunicaţie, limite administrativ forestiere).

Etapa 2 - Determinarea potentialului melifer local şi a incărcăturii maxime admise de familii de albine/masiv melifer de origine silvică. Pentru că datele din literatura de specialitate românească dau numai o orientare generală asupra producţiei de miere/ha recoltabilă la salcâm şi tei, fără a se ţine cont că în cursul perioadei de cules apicol există variaţii de la o regiune la alta, chiar şi de la un judeţ la altul şi că producţia recoltabilă de miere/ha variază în raport cu mai mulţi factori de influenţă, dintre care primează variaţia genetică a speciei botanice, compoziţia floristică a masivului, vârsta arborilor şi condiţiile pedoclimatice, apare deci ca fiind foarte necesară corelarea acestor factori de influenţă, sub forma unor relaţii matematice, prin care să se facă o exprimare corectă a producţiei potenţială de miere/ha.

Având ca punct de pornire existenţa acestor factori de influenţă se are în vedere ca în faza de început a proiectului să se determine, pe teren, valoarea lor şi măsura în care ei acţionează atât  asupra producţiei de miere, cât şi asupra indicilor de cules, urmând ca în faza a doua a proiectului să se stabilească o corelaţie cât mai general valabilă între valorile obţinute pe teren, sub forma unei formule, astfel încât odată cu lansarea aplicaţiei on-line pilot să se poată face o exprimare corectă a încărcăturii maxime admisă de familii de albine a masivelor melifere de salcâm şi tei aflate pe raza judeţelor ţintă.

Se mai are în vedere ca după finalizarea proiectului să se meargă mai în detaliu pentru perfecţionarea acestei formule astfel încât să se mărească gradul de precizie a predicţiei potenţialului de miere recoltabila/ha oriunde în România în funcţie de câţiva parametri specifici locului şi anului respectiv.

Etapa 3 – Culegerea şi procesarea informaţiilor brute climatice, de fond melifer şi socio-demografice în vederea stabilirii paralelismului şi interdependenţei dintre elementele meteorologice, dezvoltarea sezonală a familiilor de albine şi producţia apicolă. Succesul salcâmului din România se datorează nu numai suprafeţelor relativ intinse pe care le ocupă ci şi datorită faptului ca oferă apicultorilor posibilitatea să realizeze, în cadrul aceluiaşi sezon apicol, două şi uneori chiar şi trei culesuri apicole pe an. Aceasta este de fapt particularitatea cea mai importantă a salcâmului din ţara noastră care trebuie subliniată şi valorificată la maxim. România beneficiază de acest privilegiu datorită faptului că în zona de sud a Romaniei salcâmul a fost plantat pe trepte de altitudine, începând de la Dunăre până în zonele colinare şi submontane.

Prin derularea acestei etape ne propunem, ca pe parcursul celor trei ani să culegem şi să stocăm cât mai multe şi diverse informaţii fito-pedoclimatice şi melifere, socio-demografice şi de economie apicolă, dintre care menţionăm caracterizarea salcâmului din punct de vedere fiziologic, inclusiv pragurile termice calibrate, date culese din teren privind declanşarea şi derularea fenofazei de înflorire, decalările de înflorire de la  un masiv la altul, în cadrul fiecărui judeţ sau miniregiune, date meteorologice istorice etc.

Datele, care vor fi atât descriptive cât şi brute, obţinute în teren, vor constitui, pe viitor suportul necesar elaborării sistemului informatic de planificare a deplasărilor pe tipuri de culesuri apicole (salcâm 1, salcâm 2, salcâm 3), după un grafic melifero-fenologic bine elaborat, în funcţie de prognozarea datei anuale de înflorire a salcâmului pe teritoriul României.

Etapa 4 - Realizarea de harti digitale privind repartizarea geografică a salcâmului şi teiului în cadrul judeţelor luate în considerare. Pentru realizarea acestor hărţi se are în vedere crearea unei baze de date geospaţială care să cuprindă atât date descriptive cu importanţă în determinarea potenţialului melifer (ponderea speciilor melifere în cadrul trupurilor de pădure, vârsta medie a celor două specii melifere, altitudinea, panta medie) cât şi date cu informaţie spaţială. Informaţia spaţială va fi obţinută în urma vectorizării trupurilor de pădure de pe hartile amenajistice cele mai recente în a căror compoziţie se află cele două specii melifere, respectiv salcâm şi tei.
Aceste hărţi digitale privind repartizarea geografică a salcâmului şi teiului în cadrul judetelor luate în considerare şi a posibilelor locaţii de vetre temporare pentru fiecare masiv melifer forestier vor fi puse la dispoziţia apicultorilor prin intermediul unui portal web.
În primul an al proiectului se va realiza baza de date geo-spaţială pentru judeţul Tulcea, in al doilea an pentru judetele Mehedinţi şi Timis iar în al treilea an pentru judetul Prahova.
Se are în vedere ca sistemul să devina funcţional la sfârşitul celui de-al doilea an al proiectului.

Etapa 5 - Achiziţia echipamentului informatic (hardware, software), instalarea şi configurarea sistemului de servere ce va reprezenta suportul necesar funcţionării aplicaţiei soft pentru expunerea pe Internet a informaţiilor necesare deplasării apicultorilor în pastoral disponibile în această etapă a proiectului.
Din punct de vedere informaţional, această etapă se va derula pe parcursul a a patru faze.
Faza I (primul an). Faza de început a proiectului reprezintă achiziţia tehnologiei hardware şi software care să susţină aplicaţia online.
Cunoscând complexitatea aplicaţiei informatice se va lua în considerare posibilitatea extinderii sistemului până la acoperirea totală a suprafeţei naţionale pentru zonele de interes exclusiv apicol (atât suprafeţele forestiere cât şi cele agricole).
Faza II (al 2-lea an). Odată intrat în posesia echipamentului informatic se va executa pasul următor respectiv implementarea sistemului software pe platforma hardware. Acest pas se execută prin instalarea sistemului de operare (Linux Red Hat Enterprise Server), odată instalat sistemul de operare se vor executa toate setările necesare (Apache HTTP Server, FTP Server, etc.). Pe platforma sistemului de operare se va instala şi configura serviciul pentru baze de date (MySQL sau PostgreSQL) în funcţie de sistemul de operare ales. În momentul în care sistemul de operare cât şi serviciul de baze de date funcţionează la parametri optimi se va trece la instalarea serverului de date geo-spaţiale.
Se va lua în calcul o săptămână de teste la finalizarea instalărilor şi configurărilor detaliate mai sus pentru a garanta stabilitatea sistemului şi a corectitudinii functionalităţii acestuia.
Perioada totală luată în calcul, necesară testării şi punerii în funcţiune a sistemului, este considerată ca fiind de şase luni din momentul intrării în posesie a echipamentului.
Rezultatul proiectului va fi prin urmare realizarea si punerea in functiune a unui sistem informatic integrat si complex de optimizare a stuparitului pastoral care sa fie pus la dispozitia apicultorilor prin simpla accesare a unei pagini de Internet.
Faza III (al 2-lea an). După definitivarea şi stabilirea sistemului informatic ca fiind "on-line" ("on-line" reprezinta statusul de funcţionare optimă în parametrii necesari, accesibil pe internet a sistemului informatic) se va trece la execuţia efectivă a aplicaţiei
1. Stabilirea şi executarea structurii logice a bazei de date (câmpuri, identificatori, tabele, interconexiuni etc.)
2. Stabilirea şi executarea structurii logice şi a design-ului interfeţei web (format grafic, număr pagini etc.) – programare HTTP.
3. Programarea funcţionalităţii interfeţei web, interconectarea cu baza de date (interogări ale bazei de date, formate de prezentare on-line, etc.) – programare PHP cunostinte Postgre SQL.
4. Implementarea modulelor geografice şi a datelor spaţiale introduse în aplicaţia GIS în interfaţa web, stabilirea legăturilor şi modul de interconectare a datelor existente în baza de date şi a modului de afişare al acestora pe internet, gestionarea hartilor GIS şi a modului de vizualizare al acestora.

Faza IV (al 3-lea an). Posibilitatea identificării, selectării şi rezervării punctelor de pastoral pe baza informaţiilor oferite de sistemul informatic şi pe baza unui program dezvoltat în strânsă legătură cu aplicaţia web.

Etapa 6 - Diseminarea informatiei – se va organiza un workshop pentru prezentarea produsului informatic obtinut in care vor fi invitati factorii interesati si responsabili in utilizarea aplicatiei on-line.


2011
Suma solicitată pentru anul 2011 ptr PNMR:
57.244,0 € / 2 = 28.622,0 € UE şi 28.622,0 € RO

2012
Suma solicitată pentru anul 2012 ptr PNMR :
56.094,0 € / 2 = 28.047,0 € UE şi 28.047,0 € RO

2013
Suma solicitată pentru anul 2013 ptr PNMR:
47.370,0 € / 2 = 23.685,0 € UE şi 23.685,0 € RO          

1. ASISTENŢA TEHNICĂ PENTRU APICULTORI ŞI GRUPURI DE APICULTORI;

Tipărirea şi multiplicarea Ghidului de bune practici pentru apicultura

Ghidul de bune practici se va realiza prin redactarea documentului de catre un grup de lucru alcatuit in acest scop de catre reprezentantii principalelor forme asociative existente in apicultura, însuşit şi avizat de specialişti ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cei ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Buna diseminare a informatiei este un aspect de importanta egala cu cea a elaborarii ghidului de bune practici in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor acestui proiect şi se va realiza atât prin tipărirea şi multiplicarea ghidului cât şi prin alte materiale informative, respectiv, flayere, afişe, broşuri.

Condiţii de eligibilitate:
elaborarea ghidului de bune practici pentru apicultură se face de către specialişti în apicultură;
ghidul de bune practici pentru apicultură se va aviza de către specialişti ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cei ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
difuzarea ghidului de bune practici pentru apicultură şi a materialelor informative, respectiv, flayere, afişe, broşuri se face la instituţiile publice judeţene cu atribuţii în apicultură, dar şi în cadrul târgurilor şi expoziţiilor;
măsura se accesează anual;

Cheltuieli eligibile:
costul/preţul fără TVA pentru tipărirea şi multiplicarea ghidului de bune practici pentru apicultură;
costul/preţul fără TVA pentru tipărirea şi multiplicarea materialelor informative, respectiv, flayere, afişe, broşuri.

2011
Suma solicitata pentru anul 2011: 4.075,0 € / 2 = 2.037,5 € UE şi 2.037,5 € RO
   - tipărirea şi multiplicarea ghidului de bune practici pentru apicultură: 3.750 lei
         886,0 € / 2 = 443,0 € UE şi 443,0 € RO
   - tipărirea şi multiplicarea materialelor informative:
         3.189,0 € / 2 = 1.594,5 € UE şi 1.594,5 € RO

2012
Suma solicitata pentru anul 2012: 3.780,2 € / 2 = 1.890,1 € UE şi 1.890,1 € RO
   - tipărirea şi multiplicarea ghidului de bune practici pentru apicultură: 3.000 lei
         708,8 € / 2 = 354,4 € UE şi 354,4 € RO
      - tipărirea şi multiplicarea materialelor informative:
3.071,4 € / 2 = 1.535,7 € UE şi 1.535,7 € RO

2013
Suma solicitata pentru anul 2013: 3.071,4 € / 2 = 1.535,7 € UE şi 1.535,7 € RO
   - tipărirea şi multiplicarea materialelor informative:
         3.071,4 € / 2 = 1.535,7 € UE şi 1.535,7 € RO
      

[D006]

  Ghidul de bune practici a si fost facut public , urmeaza sa fie tiparit.
  PNA merge in linie dreapta.

[Kov iulian]

Cred ca asta e Ghidul Oficial  de Bune Practici in Apicultura nu ?

[viorel55]

Din surse oficiale,va pot spune ca s-au incheiat  calculele pentru PNA 2011 si au rezultat:
  -medicamentele,biostimulatorii,lazile de stupi ,fundurile antivarroua se vor plati integral (mai putin TVA)
  -pentru matci se va plati 30 lei/buc.;
  -pentru o familie de albine =190 lei;
- pentru un roi pe faguri 100 lei......

[antiopa din ardeal]

  Va multumim de informatie! Aveti idee cam in cat timp vor intra banii?

[Florin-braileanul (FlorinI)]

Din surse oficiale,va pot spune ca s-au incheiat  calculele pentru PNA 2011 si au rezultat:
  -medicamentele,biostimulatorii,lazile de stupi ,fundurile antivarroua se vor plati integral (mai putin TVA)
  -pentru matci se va plati 30 lei/buc.;
  -pentru o familie de albine =190 lei;
- pentru un roi pe faguri 100 lei......

ce fraier am fost...
daca stiam imi schimbam toti stupii in poliuretani
mi-a fost tarseala si am schimbat doar 7
dar...  e de bineeee

[CRISTI M]

   Va rog sa-mi spune-ti si mie ( daca sti-ti ) care a fost DOBITOCUL care a vandut familia de albine cu doar 190 ron .
   Cred ca nu stie care este diferenta intre roi pe rame si familie de albine .

  Am pentru el o urare : Sa-i dea Dumnezeu 3 masini in curte :Pompierii;Politia si Salvarea

[CRISTI M]

   Am pentru DOBITOC si o dedicatie

[viorel55]

  Va multumim de informatie! Aveti idee cam in cat timp vor intra banii?

   Dupa 15 oct. 2011

[ilalexandru]

NU cred ca a vandut nimeni familia cu 190 roni. INsa numai atat deconteaza astia prin PNA. 190 roni pt o familie. Maxim. Si mi se pare un lucru corect sa stabileasca un plafon maxim. Anul trecut au fost indivizi care au vandut roi pe 4 rame cu 300 roni pe baza faptului ca se deconteaza suma  integral si cumparatorul nu ramane decat cu tva-ul dat. Au fost familii de albine, fara cutii, la un pret de 600-650 roni

[D006]

   Nea Alexandru vorbesti fara sa stii despre ce aste vorba  din cauza unui individ cica din Bistrita care a facturat familia cu 190 lei vor  ramane necheltuiti aprox. 860000 de EURO din PNA 2011 .  Din cauza lui au luat-o in bot si stuparii care au cumparat la pret real si  APIA ca va ramane cu banii necheltuiti . In zadar dati vina  pe Base sau Boc atat timp cant noi ne dam singuri cu bata in cap. Cica Dumnezeu iti da dar nu-ti baga si in buzunar.

[ilalexandru]

Problema pt care nu o sa fie folositi toti banii cred ca e alta....multi apicultori din cauza birocratiei si a drumurilor care trebuiau sa le faca, au renuntat sa mai depuna dosarul pt subventie medicamentelor si etc..... Anul acesta am depus si eu dosarul, mi-au si venit in control cei de la apia acasa...incat m-au facut sa ma intreb cum  de ii verifica pe cei care sunt in regula cu familiile de albine si pe cei aflati in ilegalitate nu-i controleaza deloc. Ap sunt persoane pe 112 care nu au nici macar o familie de albine...si figureaza cu 100-150 la cei de la Apia.   
La anul imi bag picioarele in PNA-ul al lor. La sfarsitul lui iulie am cumparat mavrirol de 1400 roni. Intre 10 -15 august l-am bagat la familiile de albine si.....marea surpriza la sfarsitul lunii. Aveam invazie de paduchi in familii. PAduchi pe albine, paduchi in celulele cu puiet. De atunci pana acum am facut doua tratamente cu varachet si unul cu tactik si inca mai am familii care mai au ceva paduchi in celule. Deci mavrirolul meu nu a fost bun de nimic. Si era produs in iunie 2011. Asa ca de la anu renunt complet la el. Mentionez ca in primavara am mai facut 2 tratamente cu varachet, iar inainte de tei inca unul.