Scorpionul fals

[Alecs]

De multe ori veti gasi in stup o ganganie ( insecta ) care seamana cu un scorpion. Nu-l omorati. Este asa zisul " scorpionul fals " care nu are nici ac si nici venin. Se hraneste cu ouale si larvele paduchilor- in special Braula coeca.
Pt fc vaslui
    Este o insecta din ordinul Pseudoscorpionida, clasa Arachnida. Au clesti asemanatori cu ai scorpionilor sau a racilor, nu au coada, colorati in brun sau galben , lungi de 3-4 sau chiar pana la 7 mm ( wikipedia )
  Alecs                                                                   13 10 2007

[Alecs]

O matca ( buna ) depune in 24 de ore, 2000-3000 de oua care cantarite , depasesc de doua ori greutatea corpului ei

[D006]

O matca in 3-4 ani de viata, depune pana la 2.000.000 de oua, ceea ce face de 1650 ori greutatea ei.

[PricopArthur]

Am gasit si eu scorpionul fale in lazi. Si ma intrebam daca nu cumva este afectat de tratamentele antivarooa. Oricum, albinele nu il plac, deoarece l-am gasit numai pe podisoare, sau mai sigur, in afara spatiului controlat de albine.

[Alecs]

Da e normal. Scorpionul fals traieste intoate zonele tropicale si temperate si deci si in Romania. De regula se ascund in pesteri,in crapaturile petrelor, sub scoarta copacilor,in crapaturi ale cladirilor ori in colturi ascunse ale mobilierului vechi. Deci si in stup o sa-l gasim tot ascuns si unde e mai ascuns decat in lazi, sub capace etc.
  Si eu l-am vazut de mai multe ori , chiar si anul acesta. Cand l-am vazut prima data n-am stiut ce e. Cand intamplator am citit despre el si apoi l-am revazut mi-am dat seama ce e . Nu prea poti sa-l studiezi ca e sperios si fuge repede.
  Alecs                                                   20 10 2007

[D006]

dihania daca se hraneste cu oua si larve de insecte nu cred ca iarta nici pe cele ale albinelor

[PricopArthur]

Ouale de matca sunt mai mari.
Pt reducerea nr de paraziti ar fi oare posibil sa inmultim acesti scorpioni?
Ii acepta albinele?
                          cu stima,

[BOB0]

Nu stiu de ce a fost abandonat acest toic ?Subiectul este extrem de important si actual.Din obs. mele din stupina, am obs. o diminuare a numarului acestui nas al varoa in ultimii 10 -15 ani. Un motiv ar fi ,dezinf. stupilor prin  flanbare,dar nu cred ca si tratamentele anti varoa nu ar fii raspunzatoare de micsorarea numarului acestora. Mai cred ca, acest scorpion a jucat un rol hotaritor in a rezista  in timp a speciei  de alb. pana la domesticire dar si  apoi ,dupa modelul animalelor din savane. Decimarea acestora(a scorpionului) a inceput sa se produca atunci cand omul a inceput sa fol. produse  fizico-chimice,  antimicrobiene si anti varoa. Se poate reveni la ce a fost ,printr-un program diabolic bine stabilit ,pe efective mici de fam. alb. izolate ,pe raza a cel putin 15 km.Se merita cel putin in apicultura ecologica.

[stefan1]

  Ordinul Pseudoscorpionida cuprinde cca 3300 de specii cuprinsi in 23 de familii si 430 de genuri.
  Sunt insecte mici, de regula de 2-4 mm si doar cateva specii ajung la 7-12 mm (Garypus titanius). Denumirea ii provine de la asemanarea cu scorpionii, datorita 'clestelor', cum se vede din poza. In realitate sunt mai apropiati de paianjeni.
  Cele mai multe specii traiesc in zonele mai calde, de obicei in loc deschis, in frunzisul cazut, dar si sub coaja copacilor sau chiar in acestia, cat si in crapaturile stacilor sau in pesteri. Unele specii insa se pot intalnii in coloniile de furnici si termite, hranindu-se cu larvele acestora. Se pot gasi si in cuiburile de pasari sau in cotete, cat si in apropierea coloniilor de albine. Desi prefera in general locurile mai umede, unele specii s-au adaptat la mediul casnic, se intanesc in crapaturile mobilei sau in carti (asanumitul scorpion al cartilor, Chelifer cancroides).
  Majoritatea speciilor au doi-patru ochi, dar sunt si specii fara ochi. Oricum principalul lor simt este cel tactil. Are pe corp dar mai cu seama pe cele patru perechi de picioare si pe acele brate (pedipalpi), o seama de perisori care sesizeaza vibratiile din sol si din aer, asa sesizeaza prada de la 15 mm distanta.
  Pedipalpii, acele brate sau cleste, au un rol insemnat atat la scorpioni, cat si la pseudoscorpioni sau la paianjeni. La majoritatea speciilor de pseudoscorpioni, aceste cleste au in varf organe cu venin, care ametesc prada. La paianjeni este mai interesant, ca polipalpii sunt folositi ca organ copulator. La mascul ultimele doua segmente sunt modificate si cu ele introduce sperma in orificiul genital al femelei. Forma acestei terminatii trebuie sa se potriveasca cu organuk feminin si e un fel de protectie ce nu permite imperecherea cu alte specii de paianjeni (trebuie cheia potrivita).
  Hranirea
  Falsii scorpioni sunt insecte carnivore. Se hranesc cu mici insecte, arahnide (omizi), purici, muste, sau cu larvele sau ouale acestora. In general falsii scorpioni sunt folositori omului, consumand vietati daunatoare omului. O caracteristica interesanta a falsilor scorpioni este ca ei au o predigestie externa. Adica Falsul Scorpion (F.S.) injecteaza o enzima in corpul victimei, care lichefiaza tesuturile acesteia si apoi pot fi supte de pradator. O alta caracteristica a acestei clase este ca are organe de producere de matase. Aceasta nu este folosita la teserea de retele ca la paianjeni, ci doar folosita in timpul iernarii, cat si in timpul naparlirilor. De asemenea din matase femela tese un fel de cuib unde depune ouale, atasat de corp, apoi acolo tine si puii, pe care in prima saptamana ii hraneste cu un fel de lichid hranitor.
  Inmultirea
  Nu are loc o acuplare, ci masculul depune sperma pe o suprafata de unde femela o preia si o introduce in orificiul genital. In acest timp masculul o poate dirija cu acele clesti sau sa o scuture pentru buna asezare a  spermei.
  Durata de viata este de 2-3 ani.
  Un alt comportament interesant al unor specii de F.S. este deplasarea folosind ca vehicul sau vector fie o insecta (musca, tantar, gandacel), fie pasari sau chiar animale. Astfel s-au gasit scorpioni in capcanele de insecte, unde nu puteau ajunge decat dusi de insecte. Oare folosesc si albinele?

  In poza de mai jos este o specie de Fals Scorpion, dar nu e cel intalnit la noi in stupi, care are cam aceeasi forma dar este de culoare maro. Se vede forma foarte aplatizata, care ii permita sa patrunda in crapaturi si locuri stramte, probabil in cautarea prazii.

 

[stefan1]

Scorpionul fals si albinele.
  Nu sunt multe informatii despre acest lucru, totusi poate multi stupari au vazut aceste insecte in special pe podisoarele stupilor.
  S-a spus si pe forum si in unii autori au sustinut ca aceste vietati consuma paduchii, Braula si Varroa. Totusi aceste referinte sunt foarte putine.
  Se stie ca sunt in Sudul Africii doua specii de falsi scorpioni care se gasesc doar in preajma coloniilor de albine, dar nu stiu amanunte despre comportamentul acestora. Se mai vorbeste despre o specie de pseudoscorpion din Asia, Indicus Ellingsenius, care ar fi fost filmata ca mananca Varroa sau larve de Varroa din colonii de albine asiatice, probabil Apis Cerana.
  Eu nu stiu cum se poate produce asta, stiind biologia acestui parazit si comportamentul falsului scorpion. Ca sa manance larve, ar trebui sa intre in celulele capacite, ori nu vad cum pot face asta. Si Varroa adulti nu ar putea manca decat daca i-ar lua de pe albine, ceea ce nu cred ca se intampla. Poate pe cei care cad pe fundul stupului, sau oricum nu sunt pe albine. Totusi sunt persoane care au declarat ca in prezenta acestor insecte a scazut infestarea cu Varroa. Poate cineva dintre D-voastra au mai multe informatii.
  In Europa se vorbeste de cca 70 specii de scorpion fals, dintre care cca 12 ar putea avea legaturi cu albinele.  Pe un blog din America se amintea ca in Europa au fost stupari care au intalnit acest F.S., dar cu 70 de ani in urma.
  La noi cel putin se intalneste destul de des cu sau fara stiinta la americani. Chiar recent, de vre-o saptamana, am vazut cativa pe scandurelele unui stup. NU AM VAZUT INSA NICIODATA UNUL IN STUP, ceea ce nu inseamna ca nu ar putea sa fie. Tata spunea ca acesta este util ca distruge ouale si larvele DE MOLII. Se stie ca moliile depun oua in stupi in locurile inaccesibile pentru albine, in crapaturile lazii sau intre rame si lada unde nu sunt respectate distantele corecte. In lazile primitive, din nuiele, unde moliile aveau multe locuri unde puteau sa se dezvolte, utilitatea F.S. probabil era mai mare. Deci nici macar Braula, care creste puii sub capacelele celulelor de miere, nu stiu daca poate fi acolo atacata de scorpioni. Si eu sunt de aceeasi parere, ca ataca doar ouale si larvele de molii, dar chiar si asa cred ca este un prieten al stuparului, mai cu seama in climatele unde molia cerii este mai periculoasa. Daca poate ataca si Braula sau Varroa, cu atat mai bine, dar eu nu vad cum. Se spune ca in tipurile noi de lazi, care nu mai au crapaturi sau sunt din alte materiale decat lemnul, Scorpionul Fals nu se mai prea intalneste.

[pharaonu75]

Asta o fi?

[stefan1]

  Nu, nici vorba. E mult mai mic si nu e asa fioros. Chiar nu stiu ce ai aratat acolo. Poate ai gasit si comentarii, ca vad si o albina moarta acolo. Inseamna ca numai prietenul albinelor nu-i.

[prisecarul]

ARE IN JUR DE 2-3 MM SI  CULOAREA CARAMIZIE?

[pharaonu75]

  Nu, nici vorba. E mult mai mic si nu e asa fioros.

Ai dreptate! M-am mai documentat si se pare ca este vorba despre o specie de scorpion! Nu va speriati, poza nu a fost facuta in Romania!

[pharaonu75]

Pseudoscorpionul este o arahnida mica, cu un corp plat, în forma de pară şi prevazut cu clesti care se aseamana cu cei ai scorpionului.
Dimensiunea corpului este, de obicei, intre 2-8 mm.
Cea mai mare specie cunoscuta ajunge pana la 12 mm.

Abdomenul este alcătuit din doisprezece segmente, fiecare segment fiind protejat cu placi din chitina.
Corpul este scurt si rotunjit la spate, in loc sa fie continuat cu o coada segmentata si prevazuta cu ac,
asa cum au scorpionii adevarati.
Culoarea corpului poate fi de la galbui-pal pana la maro-inchis, cu gheare ce au de multe ori o culoare
contrastanta fata de corp.
Pseudoscorpionul poate avea doi, patru sau chiar niciun ochi.

Un pseudoscorpion are opt picioare cu cinci-sapte segmente, numărul de segmente fiind un indiciu folosit
de cercetatori pentru a distinge familiile şi genurile.
Are doi clesti lungi care seamana foarte mult cu cei ai scorpionului.

Fiecare cleste are o parte imobila si una mobila (deget).
O glanda cu venin precum şi canalul prin care acesta se deverseaza sunt de obicei localizate în degetul mobil al clestelui; otrava este folosita pentru a captura şi imobiliza prada.
Cand isi manca prada, pseudoscorpionii toarna un lichid uşor coroziv asupra acesteia, pentru a o lichefia, iar apoi o ingereaza.

Exista mai mult de 3.300 de specii de pseudoscorpioni inregistrate in peste 430 de genuri.
Raspandirea acestora pe glob variaza, putand fi intalnit chiar si in zonele temperate-reci sau chiar in pesteri,  dar cele mai multe specii sunt intalnite in zonele tropicale si subtropicale.
Pseudoscorpionul traieste sub scoarta copacilor, sub frunze si putregaiuri, in sol, in scorburi, sub pietre,
in fisurile stancilor.

Poate fi intalnit si in case, fiind observat adesea in camere cu carti prafuite.
Ai vietatea de doar 2.5 - 4.5 mm  isi poate gasi hrana ce consta in acarienii din praf sau din casa in general.
Pseudoscorpionul intra in case prin diverse modalitati, cea mai frecventa fiind aducerea sa odata cu lemnele de foc.