Texte -mostenire de la V. Harnaj

[D006]

1. Transportul stupilor cu urdinisul deschis

[D006]

« S-au facut experiente punandu-se pe cantarul de control pe timpul transportului dois tupi de egala putere. In timp ce colonia inchisa consuma 100-150 gr in 12 ore de transport, cantarul coloniei cu urdinisul deschis marca o scadere de 200-250 gr pentru acelasi interval de timp.
      Rezulta ca avem la stupul deschis o pierdere de 50-100 gr albine, pierdere inferioara celei rezultate la un transport mediocru cu site de aerisire.
      Principiul general al transporturilor de stupi cu urdinisul deschis se bazeaza pe rolul ce-l au albinele infrmatoare care la zguduiturile stupilor si deplasarile vehicolului fac o mica recunoastere apoi se intorc in stup si prin simpla atingere a antenelor lor cu ale albinelor ce le intalnesc vestesc nedespartirea convietuitoarelor de casuta lor pana conditiile exterioare nu se linistesc. Desigur acest concept este complex si putem sa-l consideram propriu albinelor si furnicilor. Doua trei vietuitoare pot determina o anumita stare de neliniste sau o alarma aproape instantanee a intregei colectivitati.
       Obisnuit incarcarea stupilor se face cu urdinisul inchis. Se porneste vehicolul si dupa cateva minute de mers in care colonia ocupa spatiul gol si se linisteste se deschid urdinisele.
        Americanii in unele cazuri , pentru a economisi timp incep transportul inainte de apus, fara a astepta sa mai vina toate culegatoarele acasa. Incarca stupii fara a inchide urdinisul, iar pentru colectarea albinelor ramase sau care mai ies in timpul incarcarii pun cate un stups au nucleu gol pentru fiecare grup de 3 stupi. Acesti nuclei constituesc prin unire baza roilor artificiali din noul loc. »   V. Harnaj, Romania Apicola-Octombrie 1947

[D006]

Foarte interesant

[D006]

depinde  pe ce drumuri transporti stupii ...daaca e de tara si cu gropi risti sa ramii numai cu puetul in stup...      

[D006]

La drumuri dificile, oricum ai tine urdinisul riscul este mare. Mi-a placut mult experimentul efectuat de marele apicultor. Studiul se baza si pe documentare din literatura de specialitate din Statele Unite. Ma gandeam ca poate scapa mai multe daca stau in barba la urdinis.

[D006]

2. Cum introduc matca in stupul besmetic, de Neonila Popovici, Invatatoare-apicultoare din Buturugeni ilfov, Romania apicola - decembrie 1946

[D006]

" "Am folosit diferite metode de a da o matca unui stup besmetic iar din observatiile personale la nereusita unora din aceste procedee am adaptat prin combinatie aceasta metoda:
          Stupul besmetic caruia urmeaza sa-i dau matca il iau din locul lui pe la ora 10-11 intr-o zi frumoasa cand majoritatea albinelor sunt plecate la camp si-l duc in alta parte a stupinei cat mai departe de vechiul loc unde pun imediat un stup gol in care introduc acum o rama cu albine tinere si putin puiet luat de la alt stup, incadrata de doua rame goale. Fixez de rama cu albine tinere si colivia cu matca ce urmeaza s-o duc acestei colonii. Albinele stupului bezmetic ce se intorc de la camp vor gasi albinele tinere si colivia cu matca pe care in graba lor de lucru si din lipsa mirosului vechi caracteristic stupului respectiv ce sa marcheze tot ce e strain de stup, le vor primi aproape cu o totala indiferenta.
    A doua zi tot pe la aceeasi ora dam drumul din colivie matcii pe rama cu puiet, urmarind-o pana la un minut pentru a vedea daca este primita sau nu. In cazul ca albinele se reped la ea si o musca, vom mai avea de lucru, deci  o prindem  dinnou, o tinem in colivie inca 24 ore si repetam operatiunea. Daca matca e primita in primul moment de la iesirea din colivie, putem fii siguri ca va fi primita definitiv.
    Albinele culegatoare din stupul besmetic in buna parte chiar in urmatoarele cateva zile , desi plecasera la cules din stupul bezmetic totusi avand dezvoltata intuitia spatiului mai mult ca memoria vederii, se vor intoarce in stupul asezat pe vechiul loc al celui bezmetic. Prin urmare majoritatea populatiei stupului bezmetic se va reintoarce cu o populatie redusa si cu matcile false.
    Cand , peste cateva zile ne-am asigurat ca matca a inceput sa depuna oua si stupul lucreaza normal, ne ducem la colonia bezmetica pe care o desfiintam, scuturand ramele, iar stupul gol il ducem la magazie. Si acum majoritatea albinelor vor pleca la vechiul loc, celelalte ramase se vor imprastia in stupina, fiind primite parte dine le (culegatoarele) de stupi invecinati.
    Albinele bezmetice avand memoria atrofiata au sanse mai mici de a se reintoarce in vechiul stup. Iar daca se intampla sa poata ajunge la el, vor fi omorate intrucat colonia are matca in plina productie. "

[D006]

3. Am auzit multe discutii privind modul de cotizare in ACA. Ce ziceti de urmatorul fragment gasit in Romania Apicola - decembrie 1947:
" COTIZATIILE PE 1948
Abonamentul la revista 300 lei, taxa de inscriere pentru membru nou 20 lei; iar cotizatiile dupa numarul de stupi: pana la 10 stupi 25 lei; intre 10 si 50 stupi 75 lei; de la 50 la 100 stupi 200 lei si peste 100 stupi 500 lei."

[D006]

4. Inlocuirea si completarea  polenului in hranirea stimulenta de primavara - de V.Harnaj, din Romania Apicola oct1947

[D006]

"Dupa datele doctorului Farrar, ouarea matcii depinde mai mult de asigurarea hranei decat de temperatura exterioara. Observatiile facute au aratat ca depunerea oualelor difera in raport de calitatea matcii si rezervele de polen ale coloniei.
    Astfel, in experientele efectuate timp de 8 ani, insuficienta polenului a fost recunoscuta drept factor esential in limitarea dezvoltarii coloniei.
    Cu mult timp inainte de cercetarile lui Farrar, s-au facut incercari de a se gasi inlocuitori de polen in cazul cand el este insuficient. Primul cercetator al unor inlocuitori de polen a fost A. Root in jumatatea a doua a secolului trecut( adica in jurul anului 1850).
    Cercetarile lui Gaidak – 1934 facute la statiunea experimentala din Wisconsin, au demonstrat ca, desi albinele uneori, in lipsa recoltei de polen, iau  faina aflata in afara stupului, dar o astfel de hrana pentru ele, nu numai ca este fara folos dar e chiar vatamatoare.
    Drept cei mai buni inlocuitori ai polenului , s-au dovedit a fi : drojdia de bere uscata sub ambele aspecte( medicinala si nutritiva), laptele nesmantanit, praful de lapte precum si galbenusul si albusul de ou.
    Prin hranirea cu faina de secara, larvele nu s-au dezvoltat.
    Mortalitatea albinelor, in experientele facute de hranire cu diferiti inlocuitori ai polenului, a fost diferita. Cele mai multe albine moarte s-au gasit in colonia hranita cu faina de secara – 52% ; mortalitatea cea mai mica au avut-o coloniile carora li s-a dat drojdie de bere uscata – 15,47%.
    Puietul eexista in toate coloniile supuse experimentului cu exceptia celor ce au primit faina de secara, insa s-a constatat ca albinele tinere au fost mai mult sau mai putin dezvoltate, in raport cu hrana de inlocuire a polenului primita."
va urma...

[andrei_salaj]

Doamna Laura..o rugaminte la D-voastra..pe pagina propolisului la produse apicole..daca aveti in biblioteca cv despre propolis...va rugam sa scanati si sa postati...asta daca se poate..numai bn

[D006]

" S-a remarcat de asemeni ca albinele carora li s-a dat lapte nesmantanit au cladit fagurii artificiali mult mai repede decat cele ca au fost hranite cu alti inlocuitori.
Pe baza experientelor sale, Gaidak, ajunge la concluzia ca laptele nesmantanit indulcit cu zahar poate fi recomandat ca un satisfacator inlocuitor al polenului.
Apicultori cu renume , hranind albinele cul apte au comunicat ca aceste colonii
s-au  dezvoltat mult mai repede si au dat o recolta  mai mare. Intr-un litru de lapte se dizolva un kgr. De zahar si se incalzeste pana la fierbere. Siropul de lapte se da in fiecare  seara cate 100-400gr de fiecare colonie in raport cu puterea ei. Neajunsul unei astfel de hraniri, consta in necesitatea respectarii unei mari curatenii a hranitoarelor, altfel laptele se va inacri si poate deveni vatamator albinelor.
    Toti inlocuitorii aratati se utilizeaza numai primavara cand albinele au posibilitatea sa-si faca zborul de curatenie."
va urma....

[D006]

Am sa caut materiale despre propolis. Le postez maine.

[D006]

« Doctorul Farrar  a gasit ca faina de soia poate servi drept o buna completare a polenului datorita procentului mare de proteine(50-52%) continut de acestea. Ar faina de soia utilizata in hrana albinelor nu e o faina obisnuita ci obtinuta printr-un procedeu special , de numit al extractiei. »
Maine voi termina de scris acest articol deosebit al lui V. Harnaj cu retete interesante de turte !
Va urma...

[stefan1]

Multumim pentru postari. E de invatat si din aceste reviste vechi.