fonduri europene

Creat de dragos2006, Iunie 21, 2009, 08:01:10 PM

« precedentul - următorul »

D006


D006


D006

Scrie ca un kg de miere echivaleaza in calorii cu 3 l de lapte,sau 12kg carne,50 oua etc.Eu stiam 30 de oua,5 kg de carne.
Nu corespunde realitatii pt.ca   3 litrii de lapte nu achivaleaza cu 12 kg de carne,
Nici normele scrise despre apicultura ecologica nu scrie clar referitor cu raza acea de 3 km.De unde poate sa stie apicultorul daca culturile nu sant tratate cu nici un fel de chimicale.Ma refer la rapita,floarea soarelui,mustar,coreandru etc.la care se duc tot apicultorii din program bio.Aceste culturi sant tratate cu erbicide,pesticide si cu ingrasaminte chimice.Mierea obtinute de pe aceste culturi sant vandute ca miere bio.
Dl,Dragos cine semneaza aceasta minciuna?

D006

PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A APICULTURII DIN ROMANIA
    zz .  ll.  2010
I. INTRODUCERE:
Prezentul Program naţional apicol prezintă condiţiile de acordare a ajutoarelor comunitare pentru domeniul apicol precum şi modalităţile de plată şi de control a acţiunilor prezentate în acest scop.
BAZA DE REGLEMENTARE
- Reglementarea (CE) nr. 797/2004 a Consiliului, cu privire la acţiunile care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de producţie şi comercializare a produselor apicole
- Reglementarea (CE) nr. 917/2004 a Comisiei care conţine modalităţile de aplicare a reglementării (CE) nr. 797/2004
II. SITUAŢIA SECTORULUI APICOL DIN ROMÂNIA:
   
1.    DESCRIEREA SECTORULUI APICOL:
România deţine o tradiţie îndelungată în domeniul creşterii albinelor şi realizării de produse apicole, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi timpuri, iniţial pentru produsele obţinute (miere, polen, lăptişor de matcă, propolis, ceară şi venin de albine), iar ulterior, inclusiv în prezent, pentru contribuţia pe care aceste insecte o au la creşterea recoltelor de fructe, legume şi seminţe, prin polenizare.
În prezent, în contextual globalizării, apicultura capătă noi valenţe, practicarea acesteia vizând nu doar importanţa sa economică, ci şi importanţa ştiinţifică, ecologică, socială etc. În România, activitatea de creştere a albinelor s-a dezvoltat în condiţii naturale deosebit de favorabile, ce au contribuit la dezvoltarea continuă a acestei activităţi şi, implicit, la obţinerea unor producţii apicole însemnate.
În prezent, România se situează printre ţările cu o apicultură bine dezvoltată, această situaţie fiind o consecinţă a: efectivelor însemnate de familii de albine de care dispunem; cantităţii de miere obţinută; diversificării producţiei apicole; rezultatelor activităţilor de cercetare ştiinţifică şi de pregătire a specialiştilor, etc.
În ţara noastră, abundenţa şi varietatea resurselor melifere din flora spontană şi cultivată asigură hrana albinelor, de primăvara timpuriu, până toamna târziu. În aceste condiţii, în ultimii ani, creşterea albinelor – o activitate ce nu necesită investiţii deosebite, a devenit o profesie pentru persoanele a căror existenţă este asigurată din veniturile obţinute din stupărit precum şi un mijloc de relaxare pentru cei care exploatează efective reduse.
Avantajele economice care contribuie la creşterea veniturilor apicultorilor sunt cele care provin din valorificarea principalelor produse ale stupului. În vederea creşterii producţiei, metodele utilizate de apicultorii români sunt multiple, dintre acestea remarcându-se: dimensionarea optimă a stupinei; practicarea stupăritului pastoral intensiv; menţinerea unor familii puternice; combaterea bolilor şi dăunătorilor; folosirea tehnologiei apicole, etc.
În apicultură poate fi ocupat un segment important al forţei de muncă, în activităţi de cercetare ştiinţifică, învăţământ, producţie apicolă şi industrială, sectoare de valorificare, sănătate şi altele.
2.    SITUAŢIA STATISTICĂ A SECTORULUI:
Evoluţia efectivelor de familii de albine:
Anii    2006    2007    2008    2009    2010
estimare
Mii familii de albine    975    1.086    1.109    1.101    1.110
Producţia de miere obţinută în România:
Anii    2006    2007    2008    2009    2010
estimare
Producţia de miere - tone    18.195    16.767    20.037    21.500    23.700
Efectivul de familii de albine la data de 31.12.2009, distribuit pe exploatatii:
Dimensiunea exploatatiei
(nr. familii)    Nr. familii de albine    %
din efectiv
1 - 50    627.823    57,20
50 - 150    256.745    23,30
peste 150    216.501    19,50
TOTAL    1.101.069    100
In perioada 2007 - 2009 datorita sustinerii prin Programul Naţional Apicol a repopularii septelului a crescut media familiilor de albine la categoria de exploatatie 1 - 50, de la 14 familii/stupina la 18 familii/stupină în prezent, iar la restul categoriilor a crescut nr. de familii cu 2,21% respectiv 1,61%.
3.    SPRIJINUL FINANCIAR ACORDAT SECTORULUI APICOL PRIN PROGRAMUL NAŢIONAL APICOL:
Anii    Participarea comunitara    Participarea României    Total suma autorizată şi plătită    Din care:    %
    (€)    (lei)    (lei)    (€)    (lei)   
2008    1.985.267    6.717.150    2.493.978,28    333.417,76    1.128.119,00    16,80
2009    1.966.151    6.652.471    7.168.424,00    1.059.320,75    3.584.212,51    53,88
2010
estimare    1.975.931    6.685.562,5    12.014.808,00    1.775.500,00    6.007.404,00    89,85
Total    5.927.349    20.055.183,5    21.677.210,28    3.168.238,51    10.719.735,51    -
Curs de schimb la 29.12.2006 – 3,3835
4. FORMELE ASOCIATIVE ALE CRESCĂTORILOR DE ALBINE ŞI A PROCESATORILOR DE MIERE
Crescătorii de albine,  procesatorii de miere de albine şi produse apicole precum şi ceilalti parteneri pe filiera apicola sunt organizati in asociaţii, cooperative, grupuri de producători, federaţii, şi sunt constituite conform legislaţiei în vigoare.
Asociaţiile de apicultori au personalitate juridică şi sunt cu reprezentare locală, judeţeană sau naţională.
Reprezentanţii formelor asociative legal constituite organizează periodic întâlniri între apicultori, procesatori şi reprezentanţi ai intituţiilor publice locale şi centrale în vederea informării membrilor acestora asupra legislaţiei specifice, despre modalitatea accesării formelor de ajutor de stat, precum şi a celor europene,
       5. ACREDITAREA / AUTORIZAREA STUPINELOR:
Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie ,,Prof. Dr. G.K. Constantinescu" este institutia publica, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 
Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie este autoritate competenta în inspecţiei de stat în zootehnie: creşterea, ameliorarea, reproducţia şi nutriţia animalelor, păşuni şi fâneţe, conservarea şi managementul resurselor genetice animale.........
Prin adoptarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 413/2008, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 472/2008, au fost aprobate Criteriile de acreditare a stupinei de multiplicare de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie ,,Prof. Dr. G.K. Constantinescu".
Acreditarea confirmă faptul că stupina de multiplicare are o schemă de multiplicare şi tehnologie de creştere proprie aprobată de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", minimum 10% din mătcile utilizate pentru activitatea de multiplicare provin din stupinele de elită acreditate de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", iar diferenţa mătcilor se asigură din stupina de multiplicare proprie, dimensiunea minimă a stupinei de multiplicare este de 50 de familii de albine, înscrise în registrul agricol, astfel încât să asigure producţia de mătci selecţionate şi fecundate, precum şi evitarea consangvinizării, individualizarea mătcilor se face conform unui sistem unitar, respectiv conform codului internaţional al culorilor, precum şi faptul că familiile de albine sunt indemne de boli contagioase şi potenţial transmisibile.
Autoritatea Naţional Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor este autoritate de reglementare şi control în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea Primului - Ministru.
Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor este reprezentata la nivel judetean de 42 Directii Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor judetene (DSVSA), iar la nivel local de Circumscriptiile Sanitare Veterinare Zonale (activitatea de sanatate animala) si Circumscriptiile Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (activitatea de sanatate publica veterinara)
    Până la 31.12.2009, ANSVSA a înregistrat prin DSV judeţene un număr de XXX exploataţii apicole ................................... de completat de Dl. Dr. ECOBICI GABRIEL
Laboratoarele nationale care efectueaza analize la miere sunt: 
1. Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara (IISPV)
2. Laboratoare Sanitare Veterinare de Stat Judetene.
3. Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultura.
4. Laboratoarele de control alimente din cadrul Institutelor de invatamant superior.
5. Laboratoare uzinale particulare in centrele de achizitie si prelucrare.
Laboratoarele oficiale pentru controlul reziduurilor din mierea de albine in conformitate cu Directiva Consiliului 96/23/CEE sunt în judeţele Alba, Bacau, Calarasi, Constanta, Iasi, Suceava, Timis si Bucuresti.
Laboratoarele nationale care efectueaza diagnosticul bolilor la albine sunt:
1. Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala (IDSA)
2. Laboratoare Sanitare Veterinare de Stat Judetene (42 pe fiecare judet)
3. Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Apicultura.
4. Institutul Pasteur Bucureşti
5. Laboratoarele de micobiologie, boli infectioase si parazitologie din Institutele de invatamant superior.
6. APICULTURA ECOLOGICĂ
În România, apicultura ecologica este un sector dinamic. Astfel primii producatori certificati in apicultura ecologica se inregistreaza in anul 2000.
Numarul producatorilor din acest sector a crescut in fiecare an, astfel ca in anul 2005 s-au inregistrat 132 producatori certificati in apicultura ecologica. In anul 2006 numărul producatorilor certificati in apicultura ecologica a fost de 335, procesatori 9 si 2 exportatori. În anul 2008 s-au înregistrat 584 producători, 15 procesatori, 22 comercianţi, 1 importator şi 8 exportatori. În anul 2009 numărul celor care practica apicultura ecologică a crescut la 1018.
Structura exploatatiilor din apicultura ecologica cuprind atat apicultori individuali cat si un numar de asociatii in apicultura.
Productiile de miere de albine si de produse apicole din agricultura ecologica cunosc deasemenea realizari semnificative. Astfel daca in anul 2000, Romania producea 6 tone de miere de albine certificata ecologic, in anul 2005 productia de miere ecologica a fost de 610 tone, iar in anul 2006 s-a realizat o productie de miere ecologica de peste 700 de tone .În anul 2008 producţia de miere a fost de 2.357,307 tone, iar in anul 2009 estimăm o cantitate de 3.200 tone.
Mierea si produsele apicole certificate ecologic sunt comercializate atat pe piata interna cat si pe cea externa. Astfel în anul 2006 peste 65 % din mierea ecologica a fost destinata exportului. În anul 2008 o cantitate de 1.100 de tone au fost exportate catre pieţele U.E.

D006

Programul Naţional Apicol
2011 - 2013
SCOPUL PROGRAMULUI:
Romania, conform art. 1 din Reglementarea (CE) nr. 797/2004, trebuie să stabilească în fiecare an un program naţional care să vizeze îmbunătăţirea condiţiilor de producere şi comercializare a produselor apicole în Uniunea Europeană.
Scopul de bază al programului este sprijinirea activităţilor care favorizează obţinerea în toate stupinele a produselor de cea mai înaltă calitate, precum şi profilactica şi combaterea varrozei.
Elaborat în strânsă legătură cu reprezentanţii organizaţiilor profesionale apicole, programul din Romania are doua mari direcţii: lupta contra varoozei şi sprijinul pentru repopularea şeptelului apicol.
Acţiunile privind asistenţa tehnică pentru apicultori şi grupuri de apicultori, investitiile in stupinele apicole, măsurile de asistenţă pentru laboratoarele de analiză a caracteristicilor fizico-chimice ale mierii, precum şi acţiunea privind colaborarea cu organismele specializate în realizarea de programe de cercetare aplicată în domeniul apiculturii şi al produselor apicole sunt excluse de la programele apicole deoarece acestea raman a fi finantate prin Programul naţional pentru dezvoltare rurala conform REGULAMENTULUI (CE) nr. 1698/2005 AL CONSILIULUI din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).
Activităţile realizate în cadrul programului cuprind întregul sector apicol. Beneficiarii programului naţional pentru sprijinirea apiculturii vor fi:
•    apicultorii, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau juridice;
•    asociaţiile de crescatori de albine constituite conform legislatiei in vigoare;
•    uniunile apicole constituite conform legislatiei in vigoare;
•    cooperativele agricole constituite conform legislatiei in vigoare;
•    grupuri de producători recunoscute conform legislatiei in vigoare;
•    persoane juridice si/sau centrele ştiinţifice şi de cercetare ale sectorului apicol;
Programul national apicol este elaborat pentru perioada 2011 – 2013.

Beneficiarii trebuie să prezinte proiecte legate de realizarea activităţilor cuprinse in program.
1. ASISTENŢA TEHNICĂ PENTRU APICULTORI ŞI GRUPURI DE APICULTORI;
Elaborarea şi difuzarea Ghid de bune practici pentru apicultura

In practicarea meseriei de apicultor este foarte importanta definirea unui set de recomandari, unanim acceptate de specialistii in tehnica apicola precum si de specialistii in siguranta alimentara si sanatate animala care sa asigure o productie apicola eficienta, cu valoare alimentara incontestabila si fara fi pusa in pericol sanatatea albinelor. Un asemenea set de recomandari, deobicei cunoscut sub denumirea de ghid de bune practici apicole se regaseste in UE la nivelul apiculturii multora dintre statele membre dar nu exista inca in Romania. Pentru Romania, la conceperea unui asemenea ghid de bune practici va trebui sa se tina cont atat de practica apicola generala cat si de specificitatea apiculturii in Romania ce decurge din conditii concrete cum ar fi:
- rasa locala, atent selectionata si a carei puritate reprezinta o permanenta preocupare in Romania atat sub aspectul general al valorii genetice, cvasiunanim recunoscute, cat si prin adaptarea la conditiile climatice si vegetale locale
- tipurile constructive de stupi folosite Romania
- metodele si conditiile specifice de practicare a pastoralului
- dimensiunile si conditiile de functionare a stupinelor
- reglementarile legislative care afecteaza apicultura in Romania
Sprijinul obtinut de apicultura in acest fel se va reflecta asupra eficientei acestei activitati, al calitatii mierii si a celorlalte produse apicole, al imbunatatirii starii de sanatate a albinelor, toate acestea conducand in final in mod implicit la marirea venitului tuturor apicultorilor.
Elaborarea unui ghid de bune practici se va realiza prin redactarea documentului de catre un grup de lucru alcatuit in acest scop de catre reprezentantii principalelor forme asociative ce activeaza in apicultura la aceasta data (ACA, ROMAPIS, Uniunea de reamura a cooperativelor apicole), de reprezentantul MADR si al ANSVSA. Grupul de lucru va putea decide colaborarea cu un numar de 1-3 specialisti recunoscuti din domeniul apiculturii, a caror competenta ar putea aduce un spor de eficienta si calitate a documentului elaborat.
Buna diseminare a informatiei este un aspect de importanta egala cu cea a elaborarii ghidului de bune practici in ce priveste indeplinirea obiectivelor acestui proiect.
Condiţii de eligibilitate:
-    măsura se adreseaza tuturor apicultorilor care vor beneficia de materialul astfel elaborat.
-    Masura se acceseaza pe o perioada de 3 ani, si anume:
-2011: Constituirea grupului de lucru si redactarea ghidului de bune practici¬¬¬
-2012: Diseminarea informatiei
-2013: Diseminarea informatiei
Cheltuieli eligibile:
2011
Costuri cu constituirea si functionarea grupului de lucru pentru redactarea  ghidului de bune practici.
-Deplasare la Bucuresti pentru reprezentantii organizatiilor apicole din teritoriu: 3 persoane x 10 delasari x 150 lei =4.500 lei
-Plata unui specialist care colaboreaza la redactarea capitolelor principale ale ghidului de bune practici: 1 specialist x 160 ore x 20 lei=3.200 lei
Suma solicitata pentru anul 2011: 7.700 lei
   
2012
    Costuri cu diseminarea ghidului de bune practici:
   
-Tiparirea si difuzarea ghidului de bune practici: 250 exemplare x 14 lei=3.500 lei
-Tiparirea flyerului ce urmeaza sa fie pus la dispozitia apicultorilor cu ocazia evenimentelor apicole (targuri, congrese, conferinte): 3.000 exemplare x 1 leu=3.000 lei
-Tiparirea afisului ce va fi pus la dispozitia tuturor institutiilor cunoscute ca sunt vizitate de catre apicultori (asociatii ce activeaza in domeniul apicol, DADR, DSV, consultanta agricola, targuri apicole): 1000 afise x 6 lei = 6.000 lei
Suma solicitata pentru anul 2012: 12.500 lei
2013
Costuri cu diseminarea ghidului de bune practici:
-Tiparirea flyerului ce urmeaza sa fie pus la dispozitia apicultorilor cu ocazia evenimentelor apicole (targuri, congrese, conferinte): 3.000 exemplare x 1 leu=3.000 lei
-Tiparirea afisului ce va fi pus la dispozitia tuturor institutiilor cunoscute ca sunt vizitate de catre apicultori (asociatii ce activeaza in domeniul apicol, DADR, DSV, consultanta agricola, targuri apicole): 1000 afise x 6 lei = 6.000 lei
Suma solicitata pentru anul 2013: 9.000 lei
       
2.    Controlul varoozei

Combaterea varoozei este o actiune extrem de importantă din cauza ameninţării şetptelului de albine, ce atrage după sine micşorarea producţiei de miere si se dovedeste necesara, pentru ca aceasta boala nu poate fi eradicata complet si trebuie trata numai cu produse autorizate. De asemenea exista boli de natura bacteriana si virotica ce sunt propagate de acest parazit, in acest scop fiind necesara protejarea imunitatii albinelor prin hraniri cu suplimente nutritive de calitate, specifice albinelor.
În prezent, pe teritoriul Romania, nu există o regiune care sa nu fi fost atinsă de această boală, de aceea este necesară coordonarea acţiunilor preventive pe teritoriul întregii ţări. 
    2.1. Achiziţionarea de medicamente, produse biologice si suplimente nutritive pentru apicultura convenţională 
Pentru a avea rezultate eficiente, in acest domeniu, toate familiile de albine, trebuie sa fie tratate in perioada optima cu substante autorizate precum si hranirea acestora cu suplimente nutritive de calitate. Supravegherea acestei activitati este asigurata de catre reprezentantii Autoritatii naţionale sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.
Sprijinul permite micşorarea costurilor tratamentelor cu medicamente si suplimente nutritive de calitate,  prescrise de medicul veterinar, ceea ce va fi un sprijin important pentru apicultorii din România.
Se are în vedere finanţarea medicamentelor contra varoozei şi a echipamentelor şi dispozitivelor pentru administrarea acestora precum si suplimente nutritive autorizate.       
Condiţii de eligibilitate:
-    apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
-    să deţină şi să completeze carnetul de stupină, document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform legislaţiei în vigoare, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale;
-    să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă, conform legislaţiei în vigoare;
-    măsura se accesează anual;
-    familiile de albine sa fie inregistrate la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeţeană respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
-    medicamentele si suplimentele nutritive achizitionate sa faca parte din lista produselor omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar;
-    medicamentele si suplimentele nutritive să fie achizitionate pentru întreg efectivul de familii de albine deţinut de apicultor;
-    tratamentele sa se desfasoare in baza unui calendar intocmit anual de apicultor, aprobat şi urmarit de reprezentantii formei asociative.
Cheltuieli eligibile:
-    preţul fără TVA a medicamentelor si suplimentelor nutritive necesare combaterii varoozei;
2011
1.101.000 familii de albine x 14 lei/stup cost medicamente/suplimente nutritive
2012
1.101.000 familii de albine x 14 lei/stup cost medicamente/suplimente nutritive 
2013
1.200.000 familii de albine x 15 lei/stup cost medicamente/suplimente nutritive 
Mentionam ca în Programul Naţional Apicol pentru perioada 2008-2010 accesarea parţială a fondurilor destinate masurii lupta contra varooa  s-a datorat si faptului ca apicultorii au folosit în tehnologia apicolă suplimentele nutritive ce nu au fost cuprinse la finanţare in acest program.
2.2. Achiziţionarea de funduri de control pentru stupi pentru apicultura convenţională
Fundul de control, cunoscut şi sub denumirea de fund antivarooa este o componentă a stupului a cărei utilitate în controlul varoozei este unanim recunoscută în toate ţările unde se practică o apicultură modernă.
Fundul de control este caracterizat prin existenţa unei plase ce acoperă în întregime suprafaţa liberă aflată sub rame şi a unui sertar aflat sub plasa care colecteaza detritusul rezultat în urma activităţii albinelor din stup. Plasa metalică trebuie sa aiba ochiuri îndeajuns de mari pentru a permite trecerea paraziţilor ajunşi pe fundul stupului dar îndeajuns de mici pentru a împiedica trecerea albinelor. Sertarul, de regulă realizat din tablă, trebuie sa fie dispus la o distanţă îndeajuns de mare de plasă încât albinele să nu poată ajunge la detritusul colectat acolo pentru a-l  indepărta. Principala utilitate a fundului de control constă în faptul că prin aşezarea unei foi de control (lipicioasă:wink: în sertarul de tablă apicultorul, la examinarea detritusului colectat poate afla care este stadiul de infestare cu varooa a respectivei colonii de albine atât înainte cât şi după efectuarea tratamentelor anti varooa. În acest mod se poate recurge la alegerea cea mai raţională a măsurilor de combatere adoptate. O altă utilitate evidenţiată de literatura de specialitate este legată de faptul că cercetările demonstrează că aproximativ 15% dintre paraziţii varooa cad de pe albine. În absenţa fundului antivarooa aceştia ar reveni pe albinele care se deplasează pe fundul stupului în timp ce în cazul de faţă ei cad pe taviţa de sub plasă sau, în absenţa acesteia, sub stup nemaiputând reveni pe albine. În acest fel se obţine o reducere a infestaţiei cu varooa chiar în lipsa oricărui tratament.
Sprijinul permite un mai bun control al varoozei şi micşorarea costurilor tratamentelor cu medicamente prescrise de medicul veterinar ceea ce va fi un sprijin important pentru apicultorii din România.
Condiţii de eligibilitate:
-    apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
-    să deţină şi să completeze carnetul de stupină, document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform legislaţiei în vigoare, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale;
-    să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă, conform legislaţiei în vigoare;
-    măsura se accesează anual;
-    familiile de albine sa fie inregistrate la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeţeană respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
-    fundurile de control să fie noi şi să respecte în totalitate descrierea prezentată mai sus.
Cheltuieli eligibile:
-    pretul făra TVA pentru funduri de control noi achiziţionate.
2011
50.000 funduri de control x 35 lei/buc = 1.750.000 lei
2012
60.000 funduri de control x 35 lei/buc = 2.100.000 lei
2013
70.000 funduri de control x 35 lei/buc = 2.450.000 lei
   
    3. Metode ecologice de combatere a varoozei
   
    3.1. Achiziţionarea de medicamente, produse biologice si suplimente nutritive pentru apicultura ecologică 
Apicultorii autorizati ca producatori ecologici sau care sunt in perioada de conversie, pentru combaterea varoozei, folosesc numai metode ecologice în combaterea varoozei.
Pentru aceasta se preconizează lucrări în domeniul cercetării eficienţei şi perioadei de folosire a diferitelor metode ecologice în combaterea varoozei. Aceste lucrări au ca scop optimizarea diferitelor tratamente şi introducerea lor în stupinele din Romania.
Condiţii de eligibilitate:
-    apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
-    să deţină şi să completeze carnetul de stupină, document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform legislaţiei în vigoare, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale;
-    să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă, conform legislaţiei în vigoare;
-    măsura se accesează anual;
-    familiile de albine să fie înregistrate la Directia pentru agricultura si dezvoltare rurala judeţeană privind producţia ecologică sau este in perioada de conversie;
-    familiile de albine sa fie inregistrate la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeţeană respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
-    produsele si suplimentele nutritive achizitionate sa faca parte din lista medicamentelor/produselor biologice de uz veterinar omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar;
-    medicamentele si suplimentele nutritive să fie achizitionate pentru întreg efectivul de familii de albine deţinut de apicultor;
-    tratamentele sa se desfasoare in baza unui calendar intocmit anual de apicultor, aprobat şi urmarit de reprezentantii formei asociative.
-   
Cheltuieli eligibile:
-    pretul făra TVA a produselor pentru combaterea ecologica a varoozei ce au la bază acizi organici, uleiuri esenţiale, produse naturale ;
2011
14.000 familii de albine x 20 lei/familie = 280.000 lei
2012
25.000 familii de albine x 20 lei/familie = 500.000 lei
2013
45.000 familii de albine x 25 lei/familie = 1.125.000 lei
3.2. Achiziţionarea de funduri de control pentru stupi pentru apicultura ecologică
În cazul apiculturii ecologice utilizarea fundului de control are o mare însemnătate cunoscută fiind dificultatea controlului infestării cu varroa în condiţiile restricţionării severe a intervenţiilor cu tratamente. O bună cunoaştere a nivelului de infestare este o condiţie esenţială în stabilirea măsurilor de combatere în acest caz. Faptul că o parte din paraziţi dispar din colonia de albine fără o altă intervenţie în afara dotării cu fundul anti varroa este deasemeni de mare utilitate.
Folosirea în tratamentele antivarroa a diverselor reţete având la bază acizi organici, specifice apiculturii bio, care pot fi agresivi faţă de părţile metalice ale stupului impun o anumită calitate a plasei fundului de control (de regulă se utilizează oţel inoxidabil).
Condiţii de eligibilitate:
-    apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
-    să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă, conform legislaţiei în vigoare;
-    măsura se accesează anual;
-    familiile de albine să fie înregistrate la Directia pentru agricultura si dezvoltare rurala judeţeană privind producţia ecologică sau este in perioada de conversie;
-    familiile de albine sa fie inregistrate la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeţeană şi in registrul agricol;
-    fundurile de control să fie noi, să respecte în totalitate descrierea prezentată în această documentaţie şi plasa pentru fund să fie confecţionată din oţel inox.
Cheltuieli eligibile:
-    pretul făra TVA pentru funduri de control noi achiziţionate.
2011
5.000 funduri de control x 60 lei/buc = 300.000 lei
2012
6.000 funduri de control x 60 lei/buc = 360.000 lei
2013
7.000 funduri de control x 60 lei/buc = 420.000 lei
ACA
Hrana destinata intretinerii nucleelor de imperechere
2011
15000 nuclee x 35 kg x 6,5 lei = 3 412 500 lei
2012
16000 x 35 x 6,5 lei= 3 640 000 lei
2013
17000 x 35x 6,5 = 3 867 500 lei
    4. Susţinerea refacerii şeptelului apicol pe teritoriul naţional
Scopul programului consta in sprijinirea apicultorilor pentru inlocuirea materialului apicol biologic cu material de calitate garantata, precum si achizitionarea de familii de albine.
Achizitionarea materialului biologic si a familiilor de albine se face numai de la fermele autorizate in acest sens, conform legislaţiei în vigoare.
Activităţile întreprinse în cadrul acestui mijloc de susţinere – refacerea şeptelului de albine în Romania trebuie, să asigure polenizarea plantelor pe un teritoriu cât mai mare al ţării, şi să contribuie la creşterea producţiei produselor apicole, mai ales a productiei de mierii.
Accesarea acestei masuri va permite:
•    dezvoltarea stupinelor deja existente;
•    infiinţarea de stupine de reproducţie noi;
•    creşterea productivităţii familiilor de albine;
•    îmbunătăţirea sănătăţii stupinelor;
•    creşterea recoltei plantelor entomofile;
•    îmbunătăţirea biodiversităţii prin polenizarea plantelor;
•    îmbunătăţirea calităţii produselor apicole prin reducerea folosirii mijloacelor chimice şi farmacologice, datorită refacerii septelului apicol cu albine mai rezistente la boli.
Condiţii de eligibilitate:
-    apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
-    să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă, conform legislaţiei în vigoare;
-    să deţină şi să completeze un document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform legislaţiei în vigoare;
-    sa detina minimum 50 de familii în cazul achiziţionării mătcilor;
-    măsura se accesează anual;
-    familiile de albine să fie înregistrate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
-    mătcile provenite din ferme de elită sau multiplicare sunt achiziţionate de la unităţi acreditate de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu", conform criteriilor de acreditare a stupinei de elită sau multiplicare, prevăzute în legislaţia în vigoare;
-    achiziţionarea de roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine se face numai de la unităţile autorizate sanitar-veterinar, conform legislaţiei în vigoare;
-    achizitia de mătci, roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine se desfasoara in baza unui program etapizat intocmit de apicultor, aprobat şi urmarit de reprezentantii formei asociative.
Cheltuieli eligibile:
-    pretul făra TVA pentru achizitia de maximum 150 matci/apicultor;
-    preţul fără TVA pentru achiziţia de roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine pentru  maxim 150 colonii/apicultor.
3.1. Achiziţia de mătci:
2011    
30.000 necesar matci x 40 lei/matca = 1.200.000 lei
2012
30.000 necesar matci x 40 lei/matca = 1.200.000 lei
2013
30.000 necesar matci x 40 lei/matca = 1.200.000 lei
4.2. Achiziţia de roiuri la pachet:
2011      
2.000 necesar roi x 120 lei/roi = 240.000 lei
2012
4.000 necesar roi x 120 lei/roi = 480.000 lei
2013
6.000 necesar roi x 140 lei/roi = 840.000 lei
       4.3. Achiziţia de roiuri pe faguri:
2011
5.000 necesar roi x 180 lei/roi = 900.000 lei
2012
10.000 necesar roi x 180 lei/roi = 1.800.000 lei
2013
15.000 necesar roi x 190 lei/roi = 2.850.000 lei
4.4. Achiziţia de familii de albine:
2011      
40.000 necesar familii de albine x 400 lei/familie = 16.000.000 lei
2012
40.000 necesar familii de albine x 400 lei/familie = 16.000.000 lei
2013
40.000 necesar familii de albine x 400 lei/familie = 16.000.000 lei
SE MAI POATE INTRODUCE ŞI
+ SUSŢINEREA ÎNFIINŢĂRII sau DEZVOLTĂRII FERMELOR DE MULTIPLICARE (cheltuieli eligibile)
5. REALIZAREA DE PROGRAME DE CERCETARE APLICATĂ ÎN DOMENIUL APICULTURII ŞI AL PRODUSELOR APICOLE.

D006

Cercetarea
Imbunatatirea activitatii apicole se poate realize si prin implementarea rezultatelor cercetarii direct in productia apicola. Directiile  prioritare din apicultura se regasesc ca directii de cercetare
Teme de cercetare:
1.    Cartarea bazei melifere si valorificarea acesteia;
2.    Identificarea unor categorii de medicamente biologice contra bolilor albinelor;
In cadrul acestor directii pot fi depuse proiecte de catre organizatiile interesate conform criteriilor de eligibilitate:
Conditii de eligibilitate:
-    Unitate autorizata in domeniul cercetarii;
-    Existenta unei baze materiale specifice cercetarii apicole;
-    Existenta unei baze biologice ce poate fi folosita in scopul cercetarii (familii de albine);
-    Personal specializat (cercetatori atestati sau echivalent), personal auxiliar;
-    Existenta unui portofoliu anterior de proiecte de cercetare in apicultura;
Cheltuieli eligibile:
-    Manopera (salarii);
-    Materii prime si materiale specifice proiectului aprobat;
-    Servicii terti ( analize sau operatiuni ce nu pot fi efectuate in unitatea de cercetare);
2011
1.    149 100 lei
2.    252 000 lei
2012
1.    155 600 lei
2.    250 500 lei   
2013
1.    148 300 lei
2.    200 500 lei   
6. RAŢIONALIZAREA TRANSHUMANŢEI
Program regional de management al resurselor melifere de origine silvică şi al culturilor de plante melifere sub aspectul eficientizarii pastoralului apicol
In Romania deplasarea in pastoral a apicultorilor la culesurile de salcam si tei se face in mod dezorganizat. In unele masive melifere forestiere se ajunge la mari aglomerari de stupi avand drept urmari riscuri de sanatate a albinelor, eficienta redusa a culesului si conflicte intre apicultori, in timp ce alte masive forestiere cu potential melifer, raman nevalorificate indeajuns. Aceasta situatie se datoreaza in mare parte lipsei de informare a apicultorilor dar si carentelor de ordin institutional.
O situatie intrucatva asemanatoare se manifesta si in privinta deplasarii in pastoral la culesurile de rapita, plante tehnice si floarea soarelui precum si la pomii fructiferi. Desi in cele mai multe cazuri pricipalii beneficiari ai prezentei albinelor pe culturile agricole sunt fermierii, acestia fie nu sunt indeajuns constienti de aceasta situatie, fie nu au la indemana mijloacele de asigurare a necesarului de albine pentru o polenizare eficienta.
In scopul eficientizarii activitatii de stuparit pastoral programul in discutie isi propune sa puna la dispozitia apicultorilor informatii usor accesibile si actuale referitoare la toate aspectele legate de posibilitatile de practicare a stuparitului pastoral in ......... judete pilot ale Romaniei. Astfel, in privinta eficientizarii stuparitului pastoral la masivele forestiere se urmareste: inventarierea administrativ-geografica si melifera a tuturor masivelor melifere de pe raza judetelor pilot tinta, analiza aspectelor geografice judetene si de infrastructura rutiera, analiza disponibilului local de albine. Informatia va fi disponibila pe internet, sub aspectul grafic al unor harti detaliate, prin  intermediul unei aplicatii software realizate in acest sens.
In ceea ce priveste deplasarea la culesurile de pe culturi sau livezi se are in vedere infiintarea si punerea in functiune a unei burse electronice, acesibile pe Internet unde sa se intalneasca cererea de servicii de polenizare a fermierilor cu oferta apicultorilor si care sa puna la dispozitie si instrumentele pentru incheierea online a contractelor de polenizare.
Durata proiectului este de 3 ani cu urmatoarele activitati
-    Creare bază de date administrativ geografica a masivelor melifere forestiere/judeţ
-    Culegerea unor date de monitorizare a fenofazelor vegetative ale speciilor de importanţă meliferă din compoziţia floristică/masiv melifer forestier
-    Realizarea de harti privind repartizarea geografică a salcâmului şi teiului în cadrul judetelor luate in considerare
-    Realizare aplicatie soft pentru expunerea pe Internet a informatiilor pentru deplasarea apicultorilor in pastoral disponibile in aceasta etapa a proiectului.
-    Realizare aplicatie soft pentru "Bursa electronica a polenizarii" si intrare in functiune prin postare pe Internet.
-    Realizarea de harti privind suprafata si compozitia floristica a fiecarui masiv melifer forestier.
-    Determinarea incărcăturii optime de familii de albine/unitatea de suprafata specifica masivului melifer forestier
-    Completarea aplicatiei soft pentru detalierea aspectelor legate de pastoralul la salcam si tei cu informatii referitoare la posibilele locatii de vetre temporare si potentialul melifer local.
-    Realizarea si punerea in functiune a unei aplicatii soft care sa puna la dispozitia comisiei judetene de baza melifera a unui sistem automatizat, accesibil pe Internet si disponibila pentru orice apicultor de atribuire optima a locatiilor de pastoral in functie de potentialul melifer si de incarcatura locala de albine, pe criteriul "primul venit, primul servit".
-    Diseminarea informatiei
Buget solicitat pentru primul an: ........ Euro
Biget solicitat pentru al doilea an: .............. Euro
Biget solicitat pentru al treilea an: .............. Euro
7. Măsurile de asistenţă pentru laboratoarele de analiză a caracteristicilor fizico-chimice ale mierii;
In conditiile in care apicultorii profesionisti dar si semiprofesionisti aleg sa isi valorifice singuri productia apicola, pe piata libera, apare necesitatea autocontrolului calitatii acesteia. Punerea in vinzare a mierii in centre organizate se poate face numai cu acordul ANSVSA, ce impune buletin de analiza a mierii. Costul acestor analize se regaseste in pretul mierii.
Condiţii de eligibilitate:
-    apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
-    familiile de albine să fie înregistrate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
-    să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă, conform legislaţiei în vigoare;
-    să deţină şi să completeze carnetul de stupină, document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform legislaţiei în vigoare, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale;
-    să deţină documentul de inregistrare sanitar veterinara ce atesta valorificarea mierii pe piata (cf.Ordinului ANSVSA nr. .62);
-    să execute analizele la un laborator acreditat conform legislaţiei în vigoare.
Cheltuieli eligibile
-preţul fără TVA al analizelor fizico-chimice ale mierii PENTRU CE ANALIZE ________
2011
15 000 buletine de analiza x 150 lei/analiză = 2 250 000 lei
2012
17 000 buletine de analiza x 160 lei/analiză = 2 890 000 lei
2013
18 000 buletine de analiza x 170 lei/analiză = 3 240 000 lei
SE MAI POATE INTRODUCE ŞI
+ SUSŢINEREA ANALIZELOR MIERII PENTRU ATESTARE CA PRODUS TRADIŢIONAL sau pentru OBŢINEREA DENUMIRII DE ORIGINE PROTEJATĂ sau INDICAŢIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ
ACA
Analize de calitate ale mierii
In conditiile in care apicultorii profesionisti dar si semiprofesionisti aleg sa isi valorifice singuri productia apicola, pe piata libera, apare necesitatea autocontrolului calitatii acesteia. Punerea in vinzare a mierii in centre organizate se poate face numai cu acordul ANSVSA, ce impune buletin de analiza a mierii si a sanatatii familiilor de albine. Costul acestor analize se regaseste in pretul mierii. Consideram ca acestea pot fi sustinute prin Programul apicol national.
Cheltuieli eligibile
-costul buletinului de analize pentru miere
-costul buletinului de sanatate a familiilor de albine
Conditii
Pentru apicultori:
-    Membrii ai unei forme asociative
-    Document de inregistrare sanitar veterinara ce atesta valorificarea mierii pe piata (cf.ord.62)
Pentru laboratorul de analize
-acreditare RENAR pentru analiza mierii
Costuri:
2011
15 000 buletine de analiza x 50 lei = 750 000 lei
5000 buletine de sanatate x 150 = 750 000 lei
2012
17 000 buletine de analiza x 50 lei = 850 000 lei
6000 buletine de sanatate x 150 = 900 000 lei
2013
18 000 buletine de analiza x 60 lei = 1 080 000 lei
8000 buletine de sanatate x 150 = 1 200 000 lei
DOBRESCU
MĂSURI DE SUSŢINERE PENTRU LABORATOARE DE ANALIZA A
CARACTERISTICILOR FIZICO-CHIMICE ALE MIERII
Garantarea calitatii mierii puse pe piata de catre apicultori are o mare importanta atat sub aspectul sanatatii publice cat si in ceea ce priveste buna imagine a mierii ca aliment si a apiculturii ca activitate.
Condiţii de eligibilitate:
-    apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
-    măsura se accesează anual;
-    stupii si stupinele sa fie inregistrate la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor şi in registrul agricol;
-    pregătire teoretică şi practică ceritifcata prin atestat/certificat/diploma;
-    analizele sa fie realizate intr-un laborator acreditat
-    un apicultor poate beneficia anual de ajutor pentru cate 1 set de analize la cel mult 3 sorturi diferite de miere
Cheltuieli eligibile:
-    costul cu realizarea unui set de baza de analize de calitate, (exclusiv TVA), compus din:
- Determinarea HMF din miere                    17,60 lei
- Determinarea glucozei si fructozei din miere            28,60 lei
- Determinarea conţinutului de apa                10,40 lei
- Examen organoleptic                          6,00 lei
        - Determinarea indicelui colorimetric                15,40 lei
Total                                    78,00 lei
2011
2.000 seturi de analiza x 78 lei = 156.000 lei
2012
3.000 seturi de analiza x 78 lei = 234.000 lei
2013
5.000 seturi de analiza x 78 lei = 312.000 lei

marian sima

Salutari.Iari am fost instiintat sa ma duc astazi la primarie m-am dus si au fost prezenti acolo responsabili pe jud Giurgiu cu masura 141 .Acestia hotariti sa ne faca sa acesam masura 141 ,toate bune si frumoase dar trebue sa devi persoana fizica autorizata ,oare se merita ,1500 de euro nu e o suma prea mare ,cit din acesti bani ramin la tine cit dai inpozite si alte alea?...........................Din ce am inteles eu de acolo europa da niste bani si statul nu poate sa ia o parte din acei bani decit prin tine.Oare gresesc eu spuneti-mi si mie poate nu am dreptate .Se merita sa acesezi aceasta masura?

D006

Gresesti mult !
  deja sunt niste mii de stupari care incaseaza cei 1500 pe an
  apicultura nu se impoziteaza
  subventiile  nu se impoziteaza

marian sima

Multumesc de raspuns.Ca persoana fizica autorizata platesti niste taxe (asa am inteles de la ei) am sa merg sa fac dosarul pacat ca nu poti sa te bagi cu mai multe eu vroiam sa depun si pe apicultura si pe legumicultura,dar au spus ca merge doar pe una .

D006

Nu ai frati , veri , cumnate ?

bucovineanu

Citat din: dragos2006Gresesti mult !
  deja sunt niste mii de stupari care incaseaza cei 1500 pe an
  apicultura nu se impoziteaza
  subventiile  nu se impoziteaza
Intradevar apicultura nu se impoziteaza........deocamdata.

valter

Ma am auzit la radio sant cum ca de la anu nu numa medicatiai subventionata ci vine la gramada medicatia cu produse zaharoase/ zahar. Bineanteles toate prin facturile asociatiilor profesionale.
GRESIT din punctul meu de vedere. Astfel:
- adaosuri comerciale gheboase la smecherii de asociatie;
- cifra de afaceri babana tuturor apiscat, apimat, zahar...
Subventionam direct fabricile de zahar, principalii nostri concurenti, pe propunerile tovarasilor care cica ne reprezinta pe plan national.
Ma ...i-mi vine sa urlu...da stau la bloc si o sa zica astia ca sunt nebun de legat.
Cine doamne iartama ai asculta pa astia la Minister sau au fabricile de zahar vre-un mahar ca si catalizator de moment de le umple buzunarele la presedintii de organizatii.
Proasta situatie, oare nu gandeste frate nimeni ca ne auto sabotam?
Propun sa livreze alaturi de medicatie, zaharoase si cate un hranitor cisterna pentru fiecare familie-sa- sprijinim si pe ferostieri, tamplari, fabricile de aracet, cuie si placaje.
Un taran.
Iertarea este o virtute crestina.    Alexandre Dumas.

bucovineanu

Problema cu suplimentele nutritive e prinsa in PNA 2010-2013 postat de Dragos mai sus.

D006

Acum in 2010 se fac propunerile pt. PNA 2011 - 2013 . Fiecare plan tine 3 ani . In anul aceste este la fel ca anul trecut.

marian sima

Dl Valter nu inteleg de ce va suparati daca da zahar ,poate il da si cu aroma de salcim. :rotfl:  :rotfl:  :rotfl: