Jurnal apicol

[D006]

  Da si tu o sursa de perne de papura !

[gore]

avem noi la magazinul cooperativei Stupina Vranceana facute gata.

[D006]

  E magazinul lui nea Fane ? la ce pret ?

[bio]

Eu am rezolvat problema condensului cu perne de papura iar deasupra lor am folosit fara probleme folie. Tot condensul a fost absorbit de pernele de papura, recomand tuturor!
Sanatate si numai bine!

De ce sa folosim folia.>??>/.. Sa fim nevoiti sa cumparam si salteluta de papura...??>.

Cred ca nu ar trebuii folosita folia acolo unde  apare umezeala.... Salteluta de papura numai ascunde umezeala dar aceea salteluta incarcata cu umiditate nu va fi focar de micoze.>??>.

Nu degeaba exista urarea '"IERNARE USCATA..!!">>>..

Eu, cind m-am apucat de apicultura, am cumparat de la un stupar batrin, care se lasa-se de albine, sute de saltelute de papura...Dupa vreo 7-8 ani de folosire a saltelutelor, intr-o primavara le-am adunat pe toate gramada  in curte si le-am dat foc--gasisem intre timp altceva care ma multumea pe deplin.

Ce folosesc eu poate nu da randament altor apicultori cum mie nu mi-au placut saltelutele de papura.

aa..mai am 3 saltelute...le folosesc ca inaltzatoare pe un scaun sa-mi9 tina protapul la inaltimea cuplei de la tractor cind sunt singur si cuplez tractorul la pavilioane.

[roi_ag]

Nu inteleg de ce ai mai pus folia peste papura, sa-ti opreasca condensul in papura si sa-ti inghete,
dai posibilitatea sa se evapore si papura sa fie uscata.
La fel si la BATRANU ,are 5 cm de toale ude si cand ingheata sunt un calup de gheata.

[Nea Costica din Buzau]

Treaba cu condensul am mai explicat-o[nu ca apicultor], d-nul Bcovineanu, Roi-ag etc, explica destul de clar ,,circuitul apei in natura''
Daca nu sunteti convisi, intrati pe ,,Stuparitul'', pe topicul lui Alt stupar, sau rugati un priceput [multumesc d-le admin], sa puna filmuletul aici, si poate intelegeti cum e cu condensul 
Sa nu va suparati pe mine...da 

[D006]

  Folia este usor de folosit si ieftina . Eu vreau sa renunt la ea asa ca am cumparat o masina de cusut si Laura in timpul liber coase perne pentru stupi . Se investesc ceva bani dar cred ca merita.

[crombra]

Sper ca avand acceptul lui Dragos de a scrie in jurnalul lui, va rog sa-mi permiteti sa intervin si eu cu umila mea experienta de 5 ani cu stupii din poliuretan vis-a- vis de efectul CONDENS.

S-o luam metodic.
Condensul apare atunci cand aerul incarcat cu vapori de apa atinge temperatura PUNCTULUI DE ROUA.  Definitia punctului de roua este:
Temperatura punctului de rouă sau punctul de rouă al unui amestec format dintr-un gaz și vaporii unui lichid (cel mai adesea aer umed) reprezintă temperatura la care trebuie răcit amestecul pentru ca vaporii să devină saturanți și deci să înceapă să se condenseze, presupunînd că pe durata răcirii presiunea amestecului și cantitatea de vapori sînt constante.
Temperatura punctului de rouă este egală cu temperatura atmosferei dacă vaporii sînt saturanți, ceea ce echivalează cu o umiditate relativă de 100%.
Temperatura punctului de rouă se află în relație directă cu cantitatea de vapori din amestec, exprimată de obicei în grame pe metru cub. Spre deosebire de umiditatea relativă, o altă mărime care reflectă cantitatea de vapori, punctul de rouă nu depinde de temperatura amestecului și este astfel un indicator mai sugestiv al umidității.

Deci aparitia punctului de roua este determinat de doi factori importanti :
a) Temperatura amestecului de gaze (in cazul nostru CO2si vapori de apa rezultati din respiratia ghemului de iernare),
b) Cantitatea de vapori de apa din amestecul gazos. Cu cat este mai saturat amestecul cu atat temperatura este mai mica(a se vedea efectul de CEATA).
In stup in timpul iernii in coloniile de puteri diferite se produc cantitati de vapori de apa diferite. Cu cat colonia este mai mica , cu atat sansa de a se satura aerul cu vapori este mai mica dar si temperatura radiata de ghemul de iernare este mai mica.
La coloniile mari avem cantitati mari de vapori de apa dar si temeratura radiata mai mare.

Sa analizam situatia coloniilor mari la care riscul aparitiei condensului este mai mare.
Calea de reducere a vaporilor saturati de apa este un bun schimb de gaze cu exteriorul prin aparitia unui curent ascendent intre urdinis si fanta de deasupra cuibului(in cazul stupilor cu fund plin) sau descendent(in cazul efectului de clopot unde schimbul de gaze se face pe la partea inferioara prin sita antivarooa).
Din observatiile mele de-a lungul a 5 ierni folosind sistemul clopot pot spune ca:

1. La coloniile slabe nu am avut probleme cu condensul.
2. La coloniile medii si puternice  nu am avut condens in zona cuibului. Au aparut picaturi de condens intotdeauna dupa diaframa pe folia de polietilena si pe peretele liber (orientat spre EST). Acestea fie au inghetat cand temperatura a fost scazuta fie au cazut prin sita de pe fund afara, fie s-au scurs pe peretele stupului pe fund si apoi afara.

Conditiile de iernare au fost identice pentru toti stupii, respectiv:
-cuibul acoperit etans cu folie de polietilena,
- restrangerea cuibului la maxim(inainte de formarea ghemului sa existe albina pe partea dispre cuib a diafragmei),
- dupa diafragma nu am lasat nici o rama, eliminand riscul de mucegaire.
- stupii cu fata orientata spre SUD si cuibul format catre VEST(se stie ca peretele VESTIC este mai incalzit in zilele insorite)
- Fundul fara sibar sau la familiile mai slabe introdus partial.

Nu doresc sa fac apologia sisemului de stupi altul decat cel din lemn dar faptul ca lemnul este hogroscopic si functioneaza ca un burete este un factor determinant in saturatia cu vapori de apa in interiorul stupului(evident acolo unde exista un schimb de gaze cu exteriorul insuficient). La paritia primelor picaturi de condens, acestea sunt absorbite in fibra lemnului si raman acolo intretinand mediul umed lucru care la sistemele plastice nu exista.

Concluzia mea este ca aparitia condensului in stupi nu trebuie privit ca pe o sperietoare(chiar primavara este benefic asigurand necesarul de apa pentru hrana puietului adusa 'LA BOTUL CALULUI'). Trebuie in schimb actionat ca acest condens sa nu genereze un mediu umed in interiorul coloniei ceea ce duce la saturarea cu vapori si aparitia de mucegai pe ramele de la marginea coloniei.
Eu personal avand stupi din poliuretan nu-mi fac probleme daca am cateva picaturi de condes pe folie sau pe peretele liber care ori ingheata ori se scurg afara dar niciodata nu contribuie la marirea densitatii vaporilor de apa.
Acestea fiind zise accept orice combatere a celor scrise mai sus si va multumesc pentru rabdarea de a citi acest mic studiu de caz.

[Bătrânul]

CITAT DIN COMBRA "S-o luam metodic. Deci aparitia punctului de roua este determinat de doi factori importanti :
a) Temperatura amestecului de gaze (in cazul nostru CO2si vapori de apa rezultati din respiratia ghemului de iernare),
b) Cantitatea de vapori de apa din amestecul gazos. Cu cat este mai saturat amestecul cu atat temperatura este mai mica(a se vedea efectul de CEATA) "
Condensul apare atunci cand aerul incarcat cu vapori de apa atinge temperatura PUNCTULUI DE ROUA.  Definitia punctului de roua este:
Temperatura punctului de rouă sau punctul de rouă al unui amestec format dintr-un gaz și vaporii unui lichid (cel mai adesea aer umed) reprezintă temperatura la care trebuie răcit amestecul pentru ca vaporii să devină saturanți și deci să înceapă să se condenseze, presupunînd că pe durata răcirii presiunea amestecului și cantitatea de vapori sînt constante.
Temperatura punctului de rouă este egală cu temperatura atmosferei dacă vaporii sînt saturanți, ceea ce echivalează cu o umiditate relativă de 100%.
Temperatura punctului de rouă se află în relație directă cu cantitatea de vapori din amestec, exprimată de obicei în grame pe metru cub. Spre deosebire de umiditatea relativă, o altă mărime care reflectă cantitatea de vapori, punctul de rouă nu depinde de temperatura amestecului și este astfel un indicator mai sugestiv al umidității. "                                                                                                                                                                                                   Care dintre cele doua afirmatii este adevarata ?  Ai copiat din doua locuri diferite.   In 1970 am avut placerea sa asist la citeva cursuri de izolatii  deci au trecut 42 ani . Nu m-am straduit sa invati definitii dar am retinut  ideia. Casa (stupul) are un perete compus din mai multe straturi . Afara sint -x grade ,inauntru sint +y grade in oricare dintre numarul de grade intr-un punct a zidului temperatura va fii 0 grade deci punctul de roua . Scopul nostru este ca acest punct sa fie cit mai spe exterior . Fiecare material are un anumit grad de izolare in raport cu caracteristicile si grosimea lori . (din acest motiv se pune polistirenul in exterior la case si nu spre interior. iar materialele hidrofobe (lemn ,tencuiala, caramida ) spre interior ) Cunoscind coeficientul de izolare si grosimea fiecarui strat se poate calcule exact punctul de roua. Nu este printre noi nici un tinar ing. constructor care nu a chiulit de la cursuri???   Totusi au trecut niste ani peste mine . Azi chiar conceptul de punct de roua si punct de condens mi se par diferite chir de aici comfuzia definitiilori lui Combra , pentru cine am un respect deosebit si o mare apreciere. Mai departe sint dispus sa dezbat NUMAI PE VIU la Blaj. Va pup si CATOANE SI ZIARE !!!!!!

[relutu]

Perne umplute cu ce D-nu Dragos?.Cineva spunea ca ar fi bun talasul de la abric.

[roi_ag]

Perne umplute cu ce D-nu Dragos?.Cineva spunea ca ar fi bun talasul de la abric.

Cu fulgi de pasari 

[D006]

 la o parte am folosit deseuri textile , la unele melana si la altele mocheta. Bineinteles totul abalat intr-un sac de bumbac.

[relutu]

De gasca sau de papagal?
Multumesc d-nu Dragos ptr raspuns

[D006]

  Cu puf de gasca ar fi fost ideal ...

[D006]

o imagine document.