Texte -mostenire de la V. Harnaj

[bucovineanu]

Studii aprofundate despre calitatile propolisului si folosirea lui in tratarea anumitor afectiuni la om s-au facut incepand cu anii 60.

[D006]

facem sapaturi !

[PricopArthur]

Am eu cartea "...PROPOLISUL", editie 1975, dar va trebui sa o scanez. Am gasit-o la cineva intr-un sac cu materiale pentru aprins focul.

[D006]

"  PROPOLISUL
    Albinele din grupul social al culegatoarelor de nectar si pollen au intre ele un numar restrans de albine specializate in recoltarea propolisului si transportarea lui in stup, ocupandu-se numai de aceasta sarcina. Deci , propolisul este in primul rand de origine vegetala. Este rasinos, maleabil la cald, cleios si se topeste la 78 grade C dar se intareste la 14-15 grade C. Densitatea lui e de 1,5 deci mai greu decat ceara ; este insolubil in apa dar usor solubil in alcool, eter, amoniac si terebentina. Are diferite culori, de la verde inchis, galben batand in rosiatic pana la negru. Albinele culegatoare de propolis il aduna ori de cate ori il gasesc in natura dar mai ales in lunile august si septembrie intre orele 10 si 15 cand afara este cald, caci atunci se prezinta malabil si usor de recoltat. In acest scop albinele folosesc secretii aleglandelor mandibulare care le inlesneste dizolvarea partiala a lui. Allbinele zmulg cu mandibulele mici particule pe care le depoziteaza in cosulete ca si pe polen. Cat timp substanta este inca moale si destul de lipicioasa, albinele formeaza mici ghemotoace ca niste bile ; zborul spre stup il fac cu picioarele posterioare mult departate de corp.
    Cercetatorii au stabilit actiunea bacteriana a propolisului, in culturi de stafilococi. S-a dovedit ca in prezenta propolisului agentii patogeni nu s-au dezvoltat deloc, deci el are efect bactericid incontestabil, iar acolo unde aceste efecte antimicrobiene se afirma, ele actioneaza numai prin contact.
    Ceea ce este mai pretios si mai folositor pentru sanatatea coloniei sunt substantele balsamice, aldehidele aromatice ca a vanilinei si izovanilinei, balsamurile volatile si uleiurile eterice din plante. Pe aceste propolisul le degajeaza raspandindu-le in jurul lui, purificand nu numai interiorul stupului ci chiar si atmosfera inconjuratoare a lui pana la 2 m distanta, extinzandu-se apoi in toata prisaca. Cercetatorii romani A. Derevici si I. Petrescu au analizat aerul la o distanta de 200m de o stupina, comparandu-l cu aerul prisacii ; cel dintai era plin de flora microbiana, pec and cel din prisaca era purificat datorita eterurilor volatile ale propolisului. (lucrarea a fost publicata in revista :  « Annales des abeilles » ).    "   stuparitul NOU,  Const. L. Hristea, Bucuresti 1976

[D006]

Continuare..." Uleiurile volatile – dupa Ioiris- ating in propolis o proportie de 10% in afara de rasinile si balsamurile vegetale, care sunt in proportie de 55%. Acestea din urma, impreuna cu cele care poseda proprietatile antibiotice, au efecte insemnate in unele boli ale coloniei, cum sunt de pilda cele doua boli de loca.
    Analistii au gasit ca in balsamul propolisului purificat se afla : 10%alcool cinamic, 1% acid cinamic care se gasesc si in scortisoara si in balsamurile de Peru. Cercetatorul Jaubert a izolat din propolis crisina care da cerii si propolisului culoarea galbena caracteristica, substanta gasita in mugurii plopului. De asemenea, propolisul mai are acizi aromatici ca : acidul cinaric si acidul cafeic, flavone si flavoniole si in plus galangina si quercitina (cunoscuta din scoarta stejarului), substante de natura zaharoasa cum sunt moleculele de fructoza si glucoza."

[D006]

Continuare..."
Albinele folosesc in stup propolisul in  diferite situatii: fixeaza marginile fagurilor claditi in scorburile copacilor, acum ca si in trecutul  indepartat, spre a nu le misca atunci cand bat vanturifurtunoase care  inconvoaie arborii ce le adapostesc. Iar acum , pastrand aceasta amintire in genele cromozomice ele ficseaza cu propolis ramele lipindu-le de faltul pe care se sprijina in stup, prezentandu-se ca un adevarat bloc impreuna cu corpul stupului.
Amestecand propolisul cu ceara in proportie de 30% albinele chituiesc crapaturile de la fundul sau capacul stupului, inclusiv din peretii acestuia, pentru a feri cuibul de curentii periculosi pentru puiet.
Albinele invaluie cu propolis, ca intr-un giulgiu cadavrele soarecilor ce patrund in stup pentru a nu vicia aerul din interior. Cand urdinisul stupului este prea larg in preajma toamnei, albinele cladesc cu propolis placi de stramtorare a lui, lasand o deschidere cat le convine.
Propolisul mai e folosit in stupina ca mijloc de linistire a albinelor agresive : cu o solutie alcoolica de propolis de 15-20% apicultorul isi freaca putin mainile si astfel albinele nu-l inteapa in timpul lucrului ; de asemenea, aruncand in afumatorul aprins cate o bobita de propolis fumul dat albinelor din stup este placut si linistitor.
Propolisul are si pentru oamenii bolnavi multiple foloase, aratate intr-o alta lucrare scrisa in colaborare cu un medic : « Produsele albinelor in sprijinul sanatatii omului. » de Dr. M Ialomiteanu si Hristea.
Felul cum se pot obtine cantitati mai insemnate de propolis si cum poate fi pastrat si preparat in solutii, sunt expuse la partea de tehnologie apicola a studiului acestei carti."

[andrei_salaj]

interesante postari..continuati

[D006]

4. CUM ASEZAM STUPII IN PRISACA
Stuparul, ordonat si cuprins de dragul albinelor sale, cauta sa-si lase o parte din interiorul lui sufletesc in aranjarea coltului de gradina unde-si are asezati stupii. Captivat de grija de a-si aranja un cadru cat mai frumos, adesea neglijeaza o serie de elemente naturale datorita carora activitatea normala in stupina este stanjenita.
Uniformitatea, ingramadirea prea mare a stupilor, dispunerea lor si a vegetatiei absolute regulat in stupina , produc o stare de dezorientare a albinelor, mai ales tinere, in toate fazele si mai ales la inceputul culesului mare si in primele zboruri de primavera. Albinele intoarse de la camp nimeresc in stupi asemanatori, cu aceeasi culoare si dispusi intr-un cadru similar.
Albinele mai batrane, capabile sa-si fi imprimat intuitive locul se ratacesc mai greu.
S-au facut studii amanuntite pentru a se arata pericolul acestor rataciri a albinelor, care in natura se adapostecsc in scorburi de diferite forme si plasate la distanta. S-au folosit atat albine vopsite cat mai ales stupi cu albina italiana(galbene), plasati intre stupi cu albina obisnuita.
Rezultatele au fost in unele cazuri foarte grave. Astfel, dr. Borhert in 1928, utilizand albine vopsite intr-o stupina pavilion a observat ca in timp de 19 ore si 30 min. , din 2733 albine vopsite, 96 sau 3,4la mie au nimerit in stupi vecini. I timpul culesului mare, ratacirea albinelor  la stupii asezati intr-un singur rand a fost de 26,7%(din 809 albine vopsite 216 au intrat in stupii vecini). Dezorientarea creste mult cand stupii sunt asezati inghesuit, vopsiti lafel si in acelasi cadru, fara a avea vreo vegetatie ( pomi, flori, arbusti). Borhert a constatat in aceasta situatie, folosind stupi galbeni, lipiti unul langa celalalt , in timpul recoltei mari , ca 49%din albinele vopsite au nimerit in stupi vecini.
de Veceslav Harnaj - prima parte, Romania apicola, noiembrie 1947

[D006]

Prof. Poltev, folosind o colonie de albine iatliene, plasata in coltul stupinei, a constatat dupa cateva zile prezenta albinelor galbene in coloniile vecine , pana la o distanta de 25 m. de la stupul italian. In genere se pot observa urmatoarele caracteristici in zborul albinelor din interiorul unei stuparii in care stupii sunt de acelasi fel si uniform asezati :
1.    albinele se ratacesc disorientate in stupina  - sunt atrase de zgomotul (zumzetul) albinelor din stupii cu colonii puternice. Deci coloniile puternice se intaresc , iar cele slabe isi pierd din culegatoare.
2.    stupii vopsiti in culori inchise atrag un numar mai mare de albine ratacitoare, pe cand cei deschisi slabesc in aceeasi proportie.(Dr. Borhert)
3.    la reintoarcere de la cules multe albine se indreapta din greseala catre randurile marginase de stupi, asezate in drumul de reintoarcere, intarind aceste colonii in detrimental celorlalte colonii din interior si in special extrema opusa .
4.    daca avem vanturi permanente cari sufla in aceeasi directie, albinele sunt involuntary deplasate dupa directia vantului. Se intelege ca la un rand de stupi ssezati unul langa altul, multe albine vor intra in stupul vecin datorita acestei cause. Vom avea si in acest caz o parte de stupina imbogatita in culegatoare in detrimental celui din directia de bataie a vantului.
partea a doua.

[D006]

continuare...
Migratia albinelor si ratacirea acestora in masa in alti stupi atrage urmatoarele consecinte nedorite:
1. inlesneste raspandirea bolilor;
2.tinerele regine iesite la fecundare pot nimeri in stupii vecini unde vor fi omorate;
3. ingramadirea de albina in unii stupi si depopularea altora duce la dezechilibre care au ca rezultat scaderea recoltei - productiei;
4. ratacirea sistemaica duce la cresterea nervozitatii albinelor ; ele devin rele si inteapa oamenii si animalele;
5. in unele cazuri reprezinta o predispozitie la furtisag;
lucrarile de selectie sunt stanjenite, matci mediocre lasan impresia unei calitati deosebite dupa cantitatea de miere produsa de colonia respectiva;
Masuri pe care le luam in aceste conditii pot fi impartite in 3 grupe:
A. VEGETATIA DIN PRISACA;
B. VOPSIREA STUPILOR
C. ARANJAREA STUPILOR IN STUPINA.

[D006]

CONTINUARE...
     A. VEGETATIA DIN PRISACA
      O stupina trebuie sa fie adapostita de vanturi prin crearea de plantatii dese si suficient de inalte numite garduri vii;
      In stupina prezenta pomilor este indispensabila. Stupii trebuie sa aiba mult soare de dimineata pentru a fi albnele indemnate a iesi la cules cat mai devreme si stupii sa fie incalziti de razele soarelui primavara; tot atat de importanta este umbrirea stupilor in timpul caldurilor mari din orele pranzului de vara.
     Pomii ce se sadesc in gradina nu trebuie sa fie din cei ce cresc mari; se prefera specii pitice combinate cu arbusti. Pomii inalti obliga albinele sa zboare la o inaltime foarte mare ce le face vulnerabile la vant. Roii sunt greu de prins daca se  prind de varfurile acestor copaci.
    coroana pomilor si orice alta vegetatie nu trebuie sa impiedice zborul liber al albinelor catre stupi.
    Este de dorit evitarea uniforma a pomilor; daca e importanta estetica, optati pentru dispunerea geometrica a acestora si tipul pomilor sa fie diferit. Gradina trebuie imbogatita cu cat mai multe flori.

[D006]

In "almanahul stuparului" din 1984 am gasit un interviu cu V. Harmaj , inceputul mi se pare interesant :
                  "Multi dintre cititorii nostri stiu ca prof. dr. ing. V. Harnaj , presedintele APIMONDIEI nu este nici biolog , nici medic veterinar , nici botanist , ci specialist in ... hidraulica. Un specialist de elita , adica doctor in stiinte , prof. universitar , autor al unor remarcabile lucrari originale. Pentru contributiile sale in acest domeniu a fost ales membru al academiei  de stiinte din New York , a primit numeroase distinctii . " Eu sunt un stupar amator" - ne-a spus domnia sa cu modestie , la inceputul acestei intrevederi  pe care ne-a acordat-o . " Toata aceasta activitate pe care am depus-o in domeniul apiculturii , activitate care nu are in esenta  o legatura cu profesiunea si cu formatia mea tehnica , reprezinta o veche si constanta pasiune . O pasiune  careia i-am inchinat intreaga mea viata  si care mi-a oferit  multe satisfactii . Printre  care se numara  desigur , si aceea de a fi fost reales , pentru  A PATRA oara  consecutiv , presedinte al APIMONDIEI ... "
    PS  ce vremuri ! pe atunci presedintele ACA era reales presedinte APIMONDIA  acum presedintele ACA se apara cu gorile 'suedeze" de apicultori cand organizeaza congresul...

[Gemelu]

continuare...
Masuri pe care le luam in aceste conditii pot fi impartite in 3 grupe:
A. VEGETATIA DIN PRISACA;
B. VOPSIREA STUPILOR
C. ARANJAREA STUPILOR IN STUPINA.

Desi topicul este "expirat"de mult timp, ar fi interesant de continuat. Mai aveti?