Forum discuții Apiardeal

STUPINE => MANUALUL APICULTORULUI ÎNCEPĂTOR => Subiect creat de: D006 din Octombrie 15, 2009, 03:04:21 a.m.

Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Octombrie 15, 2009, 03:04:21 a.m.
CEA MAI IMPORTANTA SECTIUNE !!!!
Indiferent de cata gargara cititi pe net cea mai raspandita metoda de inmultire a matcilor in Romania este cea prin BOTCI DE ROIRE !
Haideti sa punem la punct obtinerea matcilor prin metode moderne!
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Octombrie 19, 2009, 03:29:22 a.m.
Aceeasi parere o am si eu dar tot e ceva daca numai vorbesc ptr ca la un ,moment dat le va veni si cheful de a  trece la fapte.
REGINE
Se ia in considerare unanim ca de la descoperirea savantului si stuparului german Nichel Jacob 1585 incepe sa fie aruncata o noua privire asupra reginelor.El a descoperit ca albinele pot creste regine  din oua sau din larve. Apoi prin experimentul  Schirach sa demonstrat ca o larva se poate transforma in regina. Cele demonstrate de experiment au fost confirmate de savantul orb Francis Huber .
Daca tot spuneti ca e cea mai importanta sectiune i-as da un spatiu mai mare si as proceda prin unirea cap baza melifera si tehnologia produselor apicole.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: ApisAntim din Octombrie 24, 2009, 11:00:41 p.m.
eu folosesc de 2 ani metoda karl jenter si a dat rezultate foarte bune tinand cont ca potihttp://www.hohenlohe-auktion.de/ face si selectie
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: evulet78 din Octombrie 25, 2009, 02:00:42 a.m.
Sa stiti ca sunt incepatori ce cetesc cu interes aceste sectiuni puse de catre domnul dragos. Parerea mea este ca ar trebui sa nu mai se bata apa in piua si sa se ofere informatii concrete.Eu unul am invatat foarte multe de pe forum :)  :)  :)
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: ApisAntim din Octombrie 25, 2009, 08:57:08 p.m.
http://stuparitul.3xforum.ro/post/424/1/metoda_Jenter/ (http://stuparitul.3xforum.ro/post/424/1/metoda_Jenter/) :hi:
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Octombrie 25, 2009, 10:38:14 p.m.
Dragule noi aici suntem pe APIARDEAL  nu ne mai da linkuri spre stuchitul ca ni se zburleste parul pe piept , oricum nu ai ce citi acolo.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: viorel_v2000 din Octombrie 25, 2009, 11:07:15 p.m.
Citat din: dragos2006Dragule noi aici suntem pe APIARDEAL  nu ne mai da linkuri spre stuchitul ca ni se zburleste parul pe piept , oricum nu ai ce citi acolo.

D-nul Dragos, acum, daca aveti "o treaba" cu cateva persoane de acolo, nu inseamna ca, noi restul,  nu avem voie sa ne informam si de aici si partea cealalalta.
Sunt foarte multe informatii utile de aflat si de aici si de pe "stuchitul".
:hi:  :hi:  :hi:
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Octombrie 25, 2009, 11:41:37 p.m.
Sa trecem la treaba dar mai intai o precizare : avem sansa ca printre noi sa se afle si Valter un foarte bun crescator de matci care sper ca prin interventiile lui sa aduca lumina in acest subiect.
            1
   Cresterea matcilor tinere isi are locul ei bine stabilit in ciclul anual al coloniei de albine. Ea nu poate avea loc permanent , ci este legata de anumite conditii  si de anumiti factori de declansare. O colonie de albine "normala "  , care se afla intr-o "stare armonica" , nu creste matci tinere.
  Activitatea crescatorilor de matci se orienteaza tocmai asupra crearii la nivel optim a acestor premise in colonie si a utilizarii rationale a factorilor de declansare. Cresterea de matci ca atare  este o problema a coloniei de albine . In acest sens orice crestere in colonie  este "naturala" iar in laborator este o crestere 'artificiala".
    Conform definitiei uzuale , o colonie de albine se compune din matca , un numar variabil de lucratoare  (si in anumite perioade ale sezonului  - un numar  esential mai redus de trantori ) , puiet in diferite stadii (tot in functie de sezon )  si faguri cu rezervele din ei.
   Dar aceasta este o descriere foarte superficiala , care cuprinde numai aspecte aparente . Prin structura ei interna , colonia este o formatiune foarte complexa , care in ciuda tuturor stradaniilor  scapa inca si azi  in unele privinte intelegerii noastre.  Esentiale pentru examinarile noastre sunt relatiile multiple  ale lucratoarelor  intre ele si ale lor cu puietul si matca.
   Totul incepe cu faptul ca o colonie de albine "normala" contine lucratoare de toate varstele , care indeplinesc anumite sarcini , corespunzatoare varstei lor. Dar organizarea nu se bazeaza pe niste trepte rigide  in dezvoltarea indivizilor , ci mai ales pe principiul "cereii si ofertei" . Functii prevazute fiziologic  pentru o anumita (treapta de) varsta pot fi amanate temporar  in anumite limite sau chiar suprimate , asa incat se obtine o mare plasticitate , corespunzatoare cerintelor.
                                                                    Va urma,
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: valter din Octombrie 26, 2009, 12:16:25 a.m.
Sectiunea IX ar trebui impartita la randul ei in mai multe subpuncte:
-obtinerea reproducatorilor pe cale naturala;
-obtinerea reproducatorilor pe cale artificiala;
-tehnici moderne de obtinere a reproducatorilor,etc...
La subpunctul 2 ma bag o tura, daca ma ajuta si andrei_calinescu, o tura si jumatate, el practicand acest lucru in franta pe scara mult mai mare ca mine.
Apropos de anunturi de vanzare matci.Am facut un anunt pe un forum cu nicul valter_ de genul ''pentru anul 2009 avem posibilitatea sa livram x matci selectionate, sunati la... pentru o buna planificare a seriilor''-  a disparut intre timp.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: milu56 din Octombrie 26, 2009, 11:32:08 p.m.
Citat din: valterSectiunea IX ar trebui impartita la randul ei in mai multe subpuncte:
-obtinerea reproducatorilor pe cale naturala;
-obtinerea reproducatorilor pe cale artificiala;
-tehnici moderne de obtinere a reproducatorilor,etc...
La subpunctul 2 ma bag o tura, daca ma ajuta si andrei_calinescu, o tura si jumatate, el practicand acest lucru in franta pe scara mult mai mare ca mine.
Apropos de anunturi de vanzare matci.Am facut un anunt pe un forum cu nicul valter_ de genul ''pentru anul 2009 avem posibilitatea sa livram x matci selectionate, sunati la... pentru o buna planificare a seriilor''-  a disparut intre timp.

Cum,e posibil asaceva?
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Octombrie 27, 2009, 08:25:41 p.m.
2
    Prin transmiterea hranei de la albina la albina se formeaza o circulatie alimentara si in ultima instanta  un metabolism global   al coloniei de albine , in care este inclus si puietul .  in primele zile de viata , dupa ce a consumat  mai mari cantitati de polen  , albina tanara isi formeaza  glandele faringiene si corpul adipos. Cand este doica  , ea preda larvelor  aceste rezerve de proteina  prin laptisor si datorita acestui fapt  va fi  numai apoi pentru scurta durata albina de zbor . (MAURIZIO , 1954)
      Pregatind celulele  de puiet  , cedand puietului hrana si caldura  si hranind matca  , lucratoarele sunt  FACTORUL  din colonia  de albine  care determina  desfasurarea evenimentelor.
       Relatiile dintre lucratoare si matca  sunt de o importanta determinanta  pentru succedarea  functiilor in cadrul coloniei . Lucratoarele  sunt acelea care dirijeaza  si indeplinesc functiile vitale  prin curatirea  unor zone  de fagure  disponibile ; reducerea  suprafetei de puiet  prin reducerea cantitatii de laptisor de matca  sau prin indepartarea  unei parti  din oua si larve ; hotararea  cantitatii de puiet  de trantor  si cea de crestere a unor matci tinere ; intensitatea activitatii de cules.
      Daca  lucratoarele detin in mod direct  functile hotaratoare din colonia de albine  , matca exercita la randul sau o influienta  cel putin tot atat de mare  , dar nu direct  -  ci prin intermediul lucratoarelor : numai in prezenta matcii  lucratoarele  pot  sa-si  exercite  functiile  vizand colectivitatea . Matca este punctul de referinta central , obligatoriu  pentru indeplinirea  sarcinilor biologive necesare. Intr-o  colonie orfana  inceteaza activitatea de crestere  , scade randamentul  de cules  si dispozitia  de aparare  precum  si coeziunea coloniei.
     Fenomenele care apar  dupa pierderea matcii , deci intr-o colonie orfana  , au de aceea un caracter dramatic.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Octombrie 27, 2009, 08:57:03 p.m.
3
   NELINISTEA
         In primul rand , la aprox. 1/2 - 1 ora  dupa indepartarea matcii alare  nelinistea  -  o schimbare vizibila  cunoscuta  tuturor apicultorilor  in comportamentul colectivitatilor de albine ;  de multe ori ea este insotita  de un bazait distinct . Odata cu instalarea nelinistii  inceteaza activitatea de cladit si odata cu scaderea activitatii  de zbor  scade si randamentul activitatii de cules.
  Aceasta slabire a coeziunii coloniei se exteriorizeaza  prin faptul ca albinele sunt gata sa paraseasca  stupul ; lucru foarte vizibil in stupinile pavilionare  in care stupii sunt astfel instalati incat se ating. aici se pot observa deseori siruri intregi de albine ventilatoare , cu glanda lui Nasonov descoperita , care isi parasesc  colonia si emigreaza la vecina care are matca.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Octombrie 27, 2009, 09:08:03 p.m.
4
PRODUCEREA DE BOTCI
    La cateva ore dupa indepartarea matcii unele celule cu puiet tanar  de lucratoare  sunt deja aprovizionate  mai abundent cu laptisor. Dupa 24 de ore larvele  din acestea inoata intr-un lac de laptisor  , iar celule respective devin botci. Aceste schimbari  sunt si mai vizibile  dupa 2 - 3 zile  , de aceea se asteapta  cu verificarea  prezentei matcii pana in ziua a treia dupa introducerea fagurilor cu puiet.
   Numarul de botci construite de un anumit numar de albine este o unitate de masura corecta  pentru calitatea de laptisor de matca disponibil.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: milu56 din Octombrie 28, 2009, 04:00:33 a.m.
O sa incep aici productia de matci in primavara de la sfarsitul lui ianuarie,o sa am nevoie de multe matci.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Octombrie 28, 2009, 10:10:39 a.m.
Cea mai usoara si naturala este metoda Miller pe care am incercat-o cu succes.
Pe o rama se pun 3 fasi verticale de fundatie de ceara de aprox. 3cm X 15 cm.
Aceasta rama se introduce in mijlocul unei famili performante genetic.
Albinele construiesc fagurele repede si matca isi pune ouale si dupa 7 zile o scoatem de acolo si o introducem in alta familie orfanizata cu cel putin 8 ore inainte. La fagurele construit taiem 2 degete din periferie pt a elimina ouale proaspete stiind ca albinele aleg o larva de 1-3 zile pt a face o matca si pt ca botcile aparute sa fie frumos pe verticala precum tzurtzuri.
Dupa 5 zile facem inspectia si recoltam alte botci aparute pe alte rame si inspectam dezvoltarea botcilor de pe rama special pregatita.
In ziua a 10 trebuie sa ne facem socoteala in ce nuclee vom muta aceste botci gata de eclozionare sau cum le vom desparti in aceeasi familie.
Daca avem nuclee de imperechere este bine dca nu le putem face si mutam botca inainte de eclozionare.
Daca nu avem putem pune botcile in bigudiuri cu dopuri si le punem inapoi in stup sa eclozioneze si deacolo in nucleele de imperechere.
Important este sa ti socoteala la zile ca prima regina poate aparea la 13 zile sau mai devreme de la mutarea ramei speciale in stupul orfanizat si mi sa intamplat mie cand a doua zi restul de botci erau distruse.
Botcile se pot ecloziona si in incubator dar pt incepatori seri de 4 - 7 matci e mai sigur in stup.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: acidutu din Octombrie 28, 2009, 12:45:04 p.m.
Nu aveti o carte ,multumesc
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Octombrie 28, 2009, 12:52:15 p.m.
http://www.bushfarms.com/beesmillermethod.htm (http://www.bushfarms.com/beesmillermethod.htm)
Uite aici
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: milu56 din Octombrie 28, 2009, 11:11:43 p.m.
http://www.bushfarms.com/beesmillermethod.htm (http://www.bushfarms.com/beesmillermethod.htm)
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Octombrie 29, 2009, 01:16:34 a.m.
5
     DEZVOLTAREA OVARELOR LA LUCRATOARE
    La 3-4 zile  dupa indepartare matcii , in tuburile ovariene  ale unui numar de lucratoare  apar deja  semnele  vizibile  ale dezvoltarii ovocitelor . Dupa 10 zile exista chiar oua complet dezvoltate .  Dupa 30 de zile  se depun primele oua  , in cazul raselor europene.  Odata cu scaderea cantitatii de puiet  necapacit  are loc o acumulare  de substante de rezerva in glandele faringiene  respectiv , in corpul gras , asemanator  cu cazul albinelor care ierneaza.  Prezenta puietului  necapacit inhiba insa dezvoltarea  ovarelor , chiar si in cazul coloniilor orfane. Acest  efect  de inhibare a puietului  necapacit  este  de multe ori mai puternic decat cel al matcii.
   Odata  cu dezvoltarea ovarelor la lucratoare  progreseaza  dezintegrarea coloniei . O colonie cu  lucratoare outoare  este  "demoralizata" aproape nu-si mai face rezerve , nu se mai apara  ( sau este invers , supraexcitata)  si numai cu interventii  poate fi determinata  sa accepte o matca noua. Astfel de colonii  nu sunt apte  pentru cresterea de matci . De aceea la rasele  la care la scurt timp  dupa orfanizare  apar  lucratoare outoare  ( de ex. albina telica )  cresterea  cu orfanizare  nu poate fi prelungita  mai mult de cateva zile.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: andrei_calinescu din Octombrie 29, 2009, 04:18:12 a.m.
Subiect vesnic interesant.
Din ce am practitac, practic si mi-a fost in parte confirmat de o lucrare a lui Karl Weiss(elev al lui Ruttner).
1. Putem face pickingul oriunde in stupina, intr-o camera inchisa uscata sau umeda, pe orice vreme (chiar daca e uscaciune) - laptisorul din jurul larvei e de ajuns pentru mentinerea parametrilor vitali.
Deci nu va chinuiti cu carpe umede peste rame, cu nu stiu ce grad de umiditate in incaperi, etc.
2. Cat ne permitem sa tinem un fagure cu larvele selectionate inainte de picking? E periculos sa tinem larvele mai mult de o ora, 2, 3, etc.
Am facut picking si dupa 4 ore de la recoltarea ramei(ca test) si au fost luate in crestere in proportie de 95%.
Deci daca avem un drum cu masina de facut cu o rama cu larve selectionate pana la "maternitate", nu-i bai.
3. Cand e ideal sa incepem cresterea de matci? Plina  recolta, cules de intretinere, sau fara cules?
Cules de intretinere, in plin cules prevaleaza instinctul de recoltare.
4. Am observat lucrand cu un fermier care exploata buckfast, neagra si carnica , ca carnica(scuzati cacofonia),  devine cel mai tarziu trantorita(e drept ca unele matci erau fiice de selectionate - carnice pure, fecundate de trantori hibrizi).
Deci 1-0 pentru Carnica.
5. Neagra accepta destul de bizar o matca noua.
In sensul ca accepta botca, asteapta ca matca sa fie fecundata, sa depuna prima generatie dupa care matca e inlaturata(ucisa) si albinele isi trag singure botci si-si schimba matca.
6. Amorsez pentru picking cupulele cu saliva mea, inlocuind astfel laptisorul care ar trebui depus in celule. Larvele sunt luate in crestere fara probleme. Atentie sa nu fiti pe antibiotice cand amorsati .Veti avea surprize(neplacute).
In functie de ce imi mai vine pe teava, mai adaug....
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: andrei_calinescu din Octombrie 29, 2009, 04:25:34 a.m.
Asta vara discutand cu Valter in timp ce controlam stadiul de fecundare la matci:
Ce model de nucleu de fecundare scoate in evidenta buna fecundare a matcii si anduranta acesteia: cele mici sau pe rame normale(Langstroth sau Dadant)?
Evident, ultimele.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: stefan1 din Octombrie 29, 2009, 06:41:49 a.m.
Foarte interesante observatiile lui andrei_calinescu. Multumim.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Octombrie 29, 2009, 01:51:19 p.m.
DEZVOLTAREA OVARELOR LA LUCRATOARE...
La 3-4 zile  dupa indepartare matcii.....
Cei care se ocupa de problema spun ca 1% dintre lucratore au ovarele suficient de dezvoltate sa poate oua.
Groso modo se considera ca intr-o familie suficient de bune dezvoltata se gasesc in medie sapte lucratoare ouatoare ....
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: bucovineanu din Octombrie 30, 2009, 01:22:29 a.m.
La cele spuse de Andrei, mai adaug si eu cate ceva:
Intradevar de preferat este o perioada cu cules de intretinere si nu cu cules intens, pentru ca in cazul din urma botcile sunt neglijate. Se obtin rezultate foarte bune daca dupa transvazare urmeaza o perioada de 3-4 zile cu ploi.
Este important ca in compartimentul unde plasam rama port botci sa avem un mare numar de albine tinere (doici).
La noi perioada foarte potrivita pentru crestere, este perioada de dupa inflorirea ultimilor pomi fructiferi.
Prin dubla transvazare nu se obtin regine net superioare celor obtinute prin transvazare simpla.Daca folosim transvazare dubla numarul larvelor luate in crestere va fi mai mare si cam atat.
Cele mai bune regine sunt cele care se fecundeaza in familii orfanizate anterior.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: milu56 din Octombrie 30, 2009, 01:32:40 a.m.
Aici din 15 ianuarie se poate incepe cu producerea matcilor atunci vine cel mai mult polen si un cules de intretinere,temperatura e mai ridicata,noaptea e peste 10 grade,merge spre vara si albinele simt.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Octombrie 30, 2009, 04:07:41 a.m.
Citat din: bucovineanu
Cele mai bune regine sunt cele care se fecundeaza in familii orfanizate anterior.

Aici m-am ratacit un pic.
Se fecundeaza sau eclozioneaza?
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: milu56 din Octombrie 30, 2009, 04:10:38 a.m.
Eusor sa gresesti.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: bucovineanu din Octombrie 30, 2009, 04:50:56 a.m.
Ce sa-i faci, mai greseste omul. Vroiam sa spun ca reginele crescute artificial care sunt introduse in familii orfanizate anterior vor fi mai valoroase decat cele care sunt introduse in nuclee.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: milu56 din Octombrie 30, 2009, 04:53:50 a.m.
Categoric.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Octombrie 30, 2009, 05:24:43 a.m.
Mi mi sa parut cel mai usor sa introduc botca in ultimele zile intr-un roi artificial facut cu o zi inainte.
Asta a insemnat ca trebuie sa am la indemana stupi puternici de unde sa iau ramele cu albia si puiet capacit.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: milu56 din Octombrie 31, 2009, 07:39:31 p.m.
Citat din: AndreiRNMi mi sa parut cel mai usor sa introduc botca in ultimele zile intr-un roi artificial facut cu o zi inainte.
Asta a insemnat ca trebuie sa am la indemana stupi puternici de unde sa iau ramele cu albia si puiet capacit.


  Dar te ocupi si de cresterea matcilor?
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Noiembrie 01, 2009, 11:57:15 a.m.
Da, mi-am facut singur 3 serii de matci.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: milu56 din Noiembrie 01, 2009, 01:32:05 p.m.
Citat din: AndreiRNDa, mi-am facut singur 3 serii de matci.

Cate regine intro serie?
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Noiembrie 01, 2009, 01:42:20 p.m.
Dle Valter,
Apropo de anunturi de vinzare care a disparut intre timp( stiu  multi care vor sa faca rau pe acest forum si care forteaza din toti rarunchii), Eu sint interesat de procurarea unei duzini de matcii.Conditia este sa-mi prezentati modul de lucru in otinere lor lucru care mi-ar da sigurata unor regine de calitate.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Noiembrie 01, 2009, 02:48:39 p.m.
Citat din: milu56
Citat din: AndreiRNDa, mi-am facut singur 3 serii de matci.

Cate regine intro serie?

7, 2 si 5.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: valter din Noiembrie 01, 2009, 07:57:41 p.m.
puchi a scris:
''Dle Valter,
Apropo de anunturi de vinzare care a disparut intre timp( stiu  multi care vor sa faca rau pe acest forum si care forteaza din toti rarunchii), Eu sint interesat de procurarea unei duzini de matcii.Conditia este sa-mi prezentati modul de lucru in otinere lor lucru care mi-ar da sigurata unor regine de calitate.''
......................
Postul a fost realizat pe celalalt forum si pentru ca facea concurenta unui mare producator de matci l-au manipulat.
Referitor la cererea dumneavoastra pot sa va informez ca pot sa va primesc oricand in sezon sa va alegeti 3- 5 matci din ceia ce produc eu. Multe nu pot in anul 2010 in urma unei comenzi serioase numeric si ca pret de la un coleg din afara romaniei.
Printre sarjele obligatorii ptr colegul mentionat precum si  repopularile proprii pot satisface cererile veckilor parteneri, celor noi care au solicitat deja.
Metoda o gasiti la cursul prezentat de Jilles Fert pe saitul Apiservices.
cele bune.
In principiu eu in primavara inainte de a incepe sezonul reiau anuntarea celor care anterior m-au contactat si stabilim pretul, perioada cand ele sund disponibile, cum se ridica sau trimit, valoarea avansului.
Apropo de contractele din 2009, o cocoana cicatele din Vrancea a sunat in disperare pana in preziua ridicarii marfii, iar ulterios a disparut ca cioara-n papusoi.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: ALBINEL 1984 din Noiembrie 01, 2009, 10:13:39 p.m.
Va salut dle Valter , va rog ca informatie utila ptr cei interesati la ce pret vindeti matcile ?,aveti cumva si rasa italiana :hi:
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: valter din Noiembrie 01, 2009, 10:38:22 p.m.
Dupa cum spunea un consatean de-al dumitale dl. crombra -''in capitalismul asta de cumetrie '' nimic, chiar absolut nimic nu-i cert in romanica ,de la o zi la alta.
Astfel anul acesta am valorificat matcile la pretul de 45 ron, echivalent cu cel de la ACA. Cei drept eu nu ofer facturi, in schimb primiti calitate; mint si eu.
Cei drept cunosc producatori de matci din Constanta care au vandut cu 26,5 ron un numar de 12,3 matci. Va pot face legatura cu ei fara sa va cer absolut nimic.
Nu cunosc pe nimeni in romania sa produca ceia ce cereti dumneavoastra, eu produc matci selectionate din carnica carpatina-ecotipul stepa.
Nici o data, chiar de-ar fi platite cu de zece ori pretul pietii nu voi produce altceva decat carpatina.E atata loc pentru selectie incat atunci cand vad atatia oameni de stiinta facand pledoarie ptr x hibrid, y rasa ma ia cu frig pe spate..
sa fim sanatosi.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Noiembrie 01, 2009, 10:47:33 p.m.
Valtere , cucoana din Vrancea vad ca a fugit si de forumul unde era promovata de Janese  :rotfl:
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: valter din Noiembrie 01, 2009, 11:17:52 p.m.
Asa cum fuge si alin diaconu, dna. elena barcan si cate alte nick name de pe forumul zeilor stuchitul...
La atata batjocura cat promoveaza o parte a celor ce conduc acolo nu m-am asteptat...
Janese cunoaste o parte din dedesubturi dar...
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Noiembrie 02, 2009, 05:58:24 p.m.
Dle Valter,
Desi speram sa ne intelegem mai usor se pare ca am facut scoala la  licee diferite, asa sa trecem la afaceri. Doresc 10 regine pe care sa le am in perioada 17-21 mai, 2010..Puteti bine, spuneti suma in clar pe forum si confirmati primirea banilor tot pe forum.Se poate in ritmul acesta?
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: valter din Noiembrie 02, 2009, 08:01:21 p.m.
Nu stimabile.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: ALBINEL 1984 din Noiembrie 02, 2009, 11:48:28 p.m.
apreciez sinceritatea dv dle Valter ,cat despre pret cred ca justifica efortul de productie si calitate 
Cu stima
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Noiembrie 03, 2009, 12:16:06 a.m.
Am inteles dar ar fi fost frumos sa-mi spuneti  si dv" Dle".
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Noiembrie 03, 2009, 12:36:09 a.m.
Citat din: puchiAm inteles dar ar fi fost frumos sa-mi spuneti  si dv" Dle".

Gheorge, "Dle" este o persoana care se respecta si nu se ascunde dupa fel si fel de nickuri. Intra si tu in randul oamenilor si o sa castigi poate respectul dorit.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: valter din Noiembrie 03, 2009, 12:53:24 a.m.
puchi a spus:
''Am inteles dar ar fi fost frumos sa-mi spuneti  si dv" Dle".
I-mi cer scuze, dar cum am facut liceul la tara la Piatra Neamt sub Pietricica, nu am reactionat conform dorintelor dumitale.
Eu am fost domn, acum doar taran crescator de albine, cu predilectie apis carpatina bine selectionata.
sa fim sanatosi.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: milu56 din Noiembrie 03, 2009, 02:08:39 p.m.
Sa avem grija samearga bine stuparitul,este cel mai important lucru.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: ioanardelean55 din Noiembrie 06, 2009, 02:33:12 a.m.
puchi .i.ti dau un sfat , de fapt  este o vorba veche din popor care spune asa...capul plecat sabia nu...l taie  daca vrei sa afli multe lasa orgoliu si pretentiiile  e un sfat prietenesc.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: milu56 din Noiembrie 06, 2009, 02:44:56 a.m.
Citat din: AndreiRN
Citat din: milu56
Citat din: AndreiRNDa, mi-am facut singur 3 serii de matci.

Cate regine intro serie?

7, 2 si 5.

Deci sa inteleg,5 regine intro serie?
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Noiembrie 06, 2009, 03:28:52 a.m.
da, ultima serie a fost de 5 din 6 botci.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: milu56 din Noiembrie 06, 2009, 04:02:21 a.m.
Fecundare artificiala?
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Noiembrie 06, 2009, 04:45:16 a.m.
Nicidecum.
Metoda Miller fiind cea mai simpla.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: milu56 din Noiembrie 06, 2009, 04:46:53 a.m.
Asa da.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Noiembrie 11, 2009, 10:51:07 p.m.
6
   CRESTEREA DE MATCI , IN CICLUL BIOLOGIC AL COLONIEI
    Cresterea pentru inmultirea coloniilor : MATCI DE ROIRE
   Roirea albinelor  si procesele care duc la acest fenomen  sunt printre cele mai frecvent descrise momente  din viata coloniei de albine. Totusi nu exista o parere unitara asupra cauzelor ce le declanseaza. Aceasta nesiguranta se datoreaza probabil in cea mai mare parte  multitudinii de factori  care influenteaza comportamentul de roire .
  Asemenea factori sunt :
   - STAREA COLONIEI
   Cand colonia de albine  atinge punctul maxim in dezvoltare , si tendinta de roire inregistreaza maxima. De aceea anotimpul  joaca un rol deosebit pentru cresterea matcilor de roire . In aceasta perioada  este foarte usor ca spatiul existent  sa devina neincapator pentru masa de albine care s-a format. Multe albine tinere sunt gonite din cuib  si devin albine roitoare.
  Alti factori favorizanti  sunt : oferta bogata de polen , culesuri de lunga durata , dar des intrerupte si vremea calda .
    -STAREA MATCII 
  Varsta matcii joaca un rol important pentru crearea  tendintei  de roire ; coloniile care au matci  mai batrane de un an roiesc mai frecvent  decat cele cu matci tinere . Acelasi lucru este valabil  si pentru coloniile  cu matci  care au un defect corporal. Unii explica aceste fenomene printr-o predare  scazuta de substanta de matca.
   - CAUZE GENETICE
Exista rase care au o tendinta crescuta innascuta  la roire naturala chiar daca puterea familiei este scazuta
  Alte rase in schimb , tendinta de roire este slaba , de exemplu   A.m. ligustica . dar chiar in cadrul unei rase exista diferente mari in privinta tendintei de roire. De aceea  prin selectie  se obtine destul de repede deplasari considerabile  intr-o directie sau alta
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Noiembrie 12, 2009, 03:02:44 a.m.
Citat din: dragos2006
Cand colonia de albine atinge punctul maxim in dezvoltare

Aici cred eu ca este cheia atat in privinta roiri cat si a agresivitati excesive.
Impiedici familia sa ajunga la acest punct maxim si devine mai ascultatoare.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: stefan1 din Noiembrie 12, 2009, 06:07:47 a.m.
Cine vrea sa exploateze bine un cules trebuie sa aiba cat mai multe albine culegatoare. La un stup 'slabit' pentru a nu roii matca are tendinta de a readuce familia la puterea maxima si deci sa depuna cat de multe oua, iar pentru cresterea puietului sunt ocupate (ca proportie din toata populatia coloniei) mult mai multe albine decat intr-o familie aflata la dezvoltare maxima. In plus la un stup cu foarte multe culegatoare, la un cules bun se blocheaza mai repede cuibul cu nectar si matca are chiar mai mic spatiu de ouat decat la un stup mediu dezvoltat, lucru care favorizeaza si mai mult acumularea. Totul este ca prin asigurarea de spatiu, aerisire, cules, sa nu lasam stupul sa-si traga botce de roire. Aici si soiul are un mare rol.
E adevarat ca o familie mai mica poate fi mai putin agresiva si mai usor de stapanit in ce priveste roirea, dar noi trebuie sa gasim linia optima, incat sa obtinem cat mai multa miere si sa evitam intrarea in starea de roire. Nu este usor, ca o lipsa de cules sau o perioada ploioasa care impiedica culesul, poate transforma o stupina care promitea culesuri record, in una care nu mai poate fi oprita din roit.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Noiembrie 16, 2009, 11:02:49 p.m.
7
     Cresterea pentru inlocuirea unei matci  necorespunzatoare  fara inmultirea coloniei : INLOCUIREA  LINISTITA  A MATCII
    Acest proces se observa  in cazul inlocuirii matcii in afara  "perioadei de roire"  , in colonii slabe , in conditii externe nefavorabile  , cand tendinta de roire  este genetic scazuta. Unii autori considera inlocuirea linistita a matcii un proces de roire mai slab.
  Si dupa  introducerea  in colonie  a unei matci  de provenienta  straina ( dintr-o alta rasa  sau alta susa)  se poate observa  destul de des o inlocuire linistita  , cu toate ca la inceput  pentru cateva saptamani matca fusese acceptata. Evident  ca in aceste cazuri reactia albinelor la caracteristica "strain"  a fost aceiasi  ca la "inferior".
   Numarul  botcilor cladite  in vederea  inlocuirii linistite este mic  , 3 - 5 . Nu apar schimbari  in compartamentul intregii colonii , ca atunci  cand  se pregateste  de roire.
   Accentuarea  tendintei determinate genetic  de innoire  a matcii numai prin inlocuirea linistita , fara roire prealabila  , este un scop important al selectiei  apicole .
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Noiembrie 18, 2009, 11:54:25 p.m.
8
      CRESTEREA PENTRU INLOCUIREA  UNEI MATCI PIERDUTE  : SALVARE
          Cand matca se pierde neasteptat , apare la lucratoare  - pe langa alte schimbari de comportament  -  si tendinta de a creste matci  din larve  care initial erau sortite a da nastere unor lucratoare . Pentru  aceasta celulele hexagonale  si inguste de lucratoare  sunt schimbate in botci largi , in forma de clopot , iar larvele  primesc laptisor de matca .
           Spre  deosedire de botci de roire  si cele de inlocuire linistita  , care se gasesc  de obicei pe laturile fagurelui  , catre rama , sau  la marginea inferioara  a fagureluik , cele de salvare  sunt imprastiate pe toata suprafata fagurelui. Numarul lor  poate fi de 25 sau chiar  35 , chiar  si la rasele europene  care construiesc  putine botci de roire.
  Salvarea , ca si inlocuirea linistita , este  destul de independenta de sezon . In schimb numarul si calitatea matcilor  crescute  depind vizibil de starea generala a coloniei  ( putere , starea de hranire ) si de conditiile exterioare . Insa in general pot fi crescute  matci in caz  de orfanizare oricand exista larve tinere.
    Intr-un singur punct  important  difera insa cresterea  de salvare , nedirijata, de celelalte doua forme  de innoire a matcilor : perioada in care larva  este luata in ingrijire  specifica  de matca difera intre limite foarte largi.
       Celulele  de lucratoare care contin  oua  nu sufera  aproape  niciodata  schimbari  in coloniile orfane. Nici forma  celulei  nu se schimba , nici  nu se depune laptisor  langa ou . In schimb  larvele  declanseaza  foarte repede  "instinctul de salvare " . dar albinele  orfane  nu diferentiaza larvele de varste diferite . Ele acorda  ingrijire specifica de matca  atat unor larve foarte tinere cat si unora  care se afla la limita extrema  a posibilitatii de virare. Urmarea  este ca daca albinele  au libera  alegere a larvelor   , botcile  sunt de varste foarte diferite.. de aceea in cazul unor asemenea  cresteri  matcile care eclozioneaza  primele sunt  cele mai mici si cel mai prost dezvoltate , rezultand  din larvele cele mai varstnice
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Noiembrie 20, 2009, 12:46:24 a.m.
INFLUENTA FACTORILOR DE CRESTERE ASUPRA DEZVOLTARII MATCILOR
                   Calitatea matcii este determinata  de origine  si de modul in care a fost crescuta. ne vom ocupa de crestere. O crestere  optima  presupune conditii optime  in timpul dezvoltarii larvelor  si pupelor.
                Deoarece  matca si lucratoarele  provin din material germinativ ontogenetic  similar iar dezvoltarea  deosebita  a celor  doua caste este determinata  exclusiv  de factori nutritivi , se poate presupune  ca factorii  care influenteaza  direct sau indirect hranirea larvelor influenteaza totodata si dezvoltarea lor.  ceea ce poate sa fie deosebit de insemnat  mai ales pentru cresterea artificiala a matcilor , unde la variatii naturale  ale conditiilor de dezvoltare  in colonia de albine se sdauga si urmarile interventiilor apicultorului. Trebuie sa ne asteptam ca in conformitate cu conditiile de crestere  vor apare femele sexual normale  sau malformate - femele care in ceea ce priveste caracteristicile si propietatile lor  pot fi considerate matci "optime" si altele care deviaza mai mult sau mai putin de la aceasta imagine ideala.
            Definitia  unei matci  optime  insa nu este asa de simpla . Pe de o parte si matcile de roire , care se cresc in colonia de albine in conditii perfect naturale , apar variatii destul de pronuntate ale caracteristicilor ; iar pe de alta parte exista deosebiri importante care se bazeaza pe provenienta matcilor.
           Pentru a aprecia  cu exactitate  efectul diversilor factori de crestere  asupra dezvoltarii matcilor  trebuie facut facute incercari de crestere comparativa. Provenienta controlata si un material experimentalcat mai numeros  sunt salutare. la produsii de crestere  ne intereseaza mai ales acele caracteristici  la care matcile si lucratoarele se deosebesc evident. pe langa aceasta trebuie sa tinem cont  insa si de influente  care nu sunt catusi de putin legate de formarea castelor , ci au pur si simplu efect de stimulare sau de inhibare a dezvoltarii matcilor .
   Influente posibile :
                                         MATERIALUL  DE CRESTERE
                                         ORGANIZAREA CRESTERII
                                         CRESTEREA MATCILOR
                                         MEDIUL
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Decembrie 16, 2009, 03:05:49 p.m.
Sar putin si vrea sa ating un subiect nedezvoltat pana acum  : Transportul matcilor .
   PASTRAREA IN CUSCA DE TRANSPORT 
     Matcile pot ramane 2 sapt. in cusca de transport , fiind insotite de 10 albine si avand serbet . Cu 20 de albine traiesc mai mult  , cu 50 de albine pot rezista 3 - 4 sapt ( FRESNAYE)  . LAIDLAW - ECKERT  recomanda  o temperatura  de 30  -40 grade  si neaparat ratii de apa suplimentara . FRESNAYE  a facut numeroase experiente  si a obtinut cele mai bune rezultate la 25 grade  fara adaos de apa . El a depistat ca albinele pot prelua suficient serbet  la o umiditate relativa a aerului de 50 - 60 % pentru a trai. daca primesc in continuare  apa suplimentar  , ele vor manca mai mult  decat este necesar  , se umple prea tare punga lor rectala  , pierd fecale , se innegresc  si traiesc mai putin . Deci greutatile sunt legate in  primul rand de albine , mai bine zis de digestia lor.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Ianuarie 03, 2010, 05:59:51 p.m.
MATERIALUL DE CRESTERE         
                             Prin material de creştere se în¬ţeleg stadiile de dezvoltare tinerei femele, ale albinelor :   ouă   fecundate , sau larve din cele mai tinere de lucrătoare, care servesc ca material iniţial pentru creşterea mătcilor. Este de aşteptat că modul în care mate¬rialul de creştere este mânuit de către apicultor poate influenţa creşterea.
1.1. Vârsta materialului de creştere
Ouăle de albine, femeje, identice din punct de vedere structural şi genetic se deosebesc după amplasare. In celule de lucrătoare se dezvoltă lucrătoare, în cupe (botci) mătci. Când se pierde însă matca, albinele sânt în stare să transforme celulele de lucrătoare în botci. Transformarea (=conversiunea) tinerei larve de lucrătoare în matcă devine în acest caz pur şi simplu o chestiune de hrănire, rolul hotărâtor revenind compoziţiei lăptişorului. Posibilitatea redeterminării larvelor ti¬nere de lucrătoare în mătci, decurgând din (=bazată pe) hrănire, a fost utilizată în creşterea artificială a mătcilor. Creşterea din larve este relativ simplă şi cu randament bun de acceptare în creştere. Datorită cercetări¬lor minuţioase ale lui ZANDER şi ale elevilor săi (1916, 1925), referi¬toare la valoarea produşilor creşterii, până de curând metoda părea, mai presus de orice dubiu. Unele reţineri in această direcţie au apărut când rezultatele unor cercetări mai noi au arătat că şi larve de lucrătoare şi matcă foarte tinere primesc deja hrană diferenţiată. Aşa a observat JUNG-HOFFMANN (1966) că albinele doici oferă larvelor tinere de matcă şi de lucrătoare două componente de hrană -- una ,,albă" şi una ,,limpede" -- în diferite raporturi cantitative. STABE (1930) şi WANG (1965) au înregistrat deosebiri de creştere la o vârstă foarte timpurie a larvei. In plus, la acele caste de larve apar deja foarte de timpuriu deo¬sebiri metabolice şi particularităţi serologice (MELAMPY şi WILLIS 1939 ; SHUEL şi DIXON, 1959, 1968, DIXON şi SHUEL, 1963 ; LIU şi DIXON 1965 ; LUE şi DIXON 1967 ; OSANAI şi REMBOLD 1968 • TRIPATHI şi DIXON 1968, 1969 ; CZOPPELT şi REMBOLD, 1967).
Deosebirea din punctul de vedere al substanţelor din cele două ti¬puri de lăptişor mai trebuia însă dovedită şi pe calea analizei chimice  -- chiar şi numai sub forma deosebirilor cantitative ale di¬feritelor componente în cele două lăptişoare (vezi în JOHANNSSON şi JOHANNSSON, 1968 ; SHUEL şi DIXON, 1960, TOWNSEND şi SHUEL 1962, REMBOLD, 1964 ; HAYDAK, 1968). Astfel de observaţii au dus la reflecţia că şi la mătcile a căror dezvoltare a fost încheiată pot apărea deosebiri în direcţia caracteristicilor şi randamentului în funcţie de pro¬venienţa din larve mai tinere sau mai vârstnice. Ar fi de aşteptat ca o matcă să semene cu atâţ mai mult ,,imaginii ideale a femelei perfecte" cu cât mai tânăr este materialul de creştere din care, provine. In aceste con¬diţii mătcile din ouă ar trebui să fie cele mai bune, aşa că în ultimul timp s-a căutat febril o metodă mai utilizabilă de ,,creştere din ou".  Aici discutăm numai dacă folosirea ouălor în loc de larve este absolut necesară şi care este vârsta cea mai bună pentru larvele de creştere.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Ianuarie 11, 2010, 12:31:22 a.m.
1.1.1. Vârsta materialului de creştere şi acceptarea Iui
S-a vorbit deja de faptul că albinele care îşi cresc o matcă de sal¬vare transformă de regulă în botci celule de lucrătoare conţinând larve, şi nu celule cu ouă. Şi nici o variaţie considerabilă în vârsta larvelor nu pare să le deranjeze. Chiar dacă în momentul orfanizării nu există decât larve de aceeaşi vârstă şi foarte tinere în colonie, albinele construiesc botci nu numai peste acestea ci şi peste larve care treptat îmbătrânesc. Când am introdus în mai multe colonii de creştere faguri cu ouă, în care fuseseră crescute mai multe generaţii de puiet, aproape jumătate din cupe au apărut abia la 1--2 zile după eclozionarea din ouă, iar 10% din totalul celulelor luate în creştere au fost transformate şi mai târziu, pe larve în vârstă de 2--3 zile (WEISS, 1962). Notând o experienţă asemănă¬toare OROSI PAL (1960) a obţinut botci şi din larve mai vârstnice, de 3--4, 4--5 şi 5--6 zile. Pe de altă parte am observat botci pornite pe  faguri noi şi deasupra ouălor proaspăt depuse (Fig. 32). Insă şi aici majo¬ritatea apar abia mai târziu, pe larve mai în vârstă. Aceasta nu o schimbă nici folosirea ,,tăieturii în arc" din fagurele de puiet. Numai dacă celu¬lele sânt introduse cu deschiderea în jos în colonia de creştere (creşterea din ou, după modelul Erlangen) primele botci apar fie pe ou, fie imediat după eclozionarea lui .
Noi ne punem acum întrebarea : albinele nu au nici o preferinţă între larve de vârste diferite ? Mulţi practicieni cred că albinele accepta cu prioritate larve mai vârstnice. Şi ZANDER (1925) scria că ,,larve de o zi sânt luate mereu în număr mult mai mare în creştere decât larvele de jumătate de zi. VULLAUME (1959) în schimb, este de părere că vârsta larvei nu exercită o influenţă mare asupra acceptării, chiar dacă şi în experienţele lui larvele în vârstă de câteva ore au fost acceptate ceva mai prost decât cele de 2 şi de 3 zile. WAFA şi HANNA (1967) nu au consta¬tat nici o deosebire în acceptarea larvelor de 1 sau de 2 zile. KOMAROV (1943) spune că ar fi constatat că albinele doici disting cu atât mai puţin vârsta larvelor cu cât sânt mai bătrâne, luând astfel în creştere multe larve mai vârstnice. Albinele tinere de stup dimpotrivă ar prefera larve mai tinere. El susţine că vârsta calendaristică a albinelor doici nu ar trebui să coincidă cu cea biologică, ceea ce este valabil în special şi pentru vârsta larvei în raport cu dimensiunea acesteia. Această din urmă constatare au făcut-o in repetate rânduri şi alţi cercetători. Motivul ar putea fi aprovizionarea diferită cu hrană, care -- pentru a folosi expresia lui GONTARSKI (1953) -- se bazează pe ,,prin¬cipiul puştii cu alice". Unele larve ar putea fi aprovizionate defectuos. Ocazional s-ar putea ca şi poziţia nefavorabilă a larvelor la marginea cuibului de puiet şi in acest context temperatura puţin prea scăzută în această zonă să joace un rol. Eu personal am constatat câteodată că în serii întregi de material de creştere de aceeaşi vârstă existau larve de dimensiuni diferite. Poate şi compoziţia de vârstă a coloniei de creştere este în acest sens importantă.
Experienţa mea în legătură cu acceptarea larvelor de diverse vârste nu m-a scutit de surprize. Intr-o cercetare efectuată special în acest scop BOTTCHER şi WEISS (1962) au verificat primirea larvelor transvazate de diferite vârste, în 9 creşteri pornite în 5 colonii doici -- dintre care 4 au fost folosite de două ori consecutiv pentru creştere. Stadiile de vârstă folosite de noi erau datate exact la jumătate de zi între 1/2 şi 3l/2 zile, fiind introduse alternativ în şir continuu în botcile de pe leaturile de creştere. Din totalul de 236 larve oferite, albinele au acceptat 151. In aproape toate experienţele individuale primirea larvelor tinere şi a celor vârstnice era aproape echilibrată. Numai larvele foarte vârstnice, peste 3 zile, au fost acceptate mai prost. După acest rezultat experimental se părea că plângerile repetate ale apicultorului despre primirea slabă a larvelor foarte tinere ar fi legate de greutăţi de transvazare la acest mate¬rial. Ce-i drept în experienţe de creştere ulterioare, am avut ocazia să constat şi eu preferinţa pentru larve mai vârstnice (nu mai mari de 2 zile !) (WEISS, 1974 ). În aceste cazuri vârsta albinelor doici -- cu un grad ridicat de siguranţă statistică -- nu a fost de nici o importanţă. Ar fi posibilă însă o înclinaţie specifică a coloniilor de albine în acest sens.
In toate aceste experienţe albinele dispuneau spre alegere de larve de vârste diferite. Oferind larve de o singură vârstă pe o  serie de creştere (cum se obişnuieşte în practică !) preferinţa în acceptarea unor anumite stadii de vârstă se va putea dovedi în măsură şi mai redusă decât aici. După numeroasele experienţe de creştere pe care le-am efectuat in decur¬sul anilor nu mi se pare probabil să se poată influenţa rezultatul accep¬tării în practica de creştere folosind larve de anumite vârste. Mult mai importantă în schimb este problema dacă şi ce relaţie există între vârsta materialului de creştere şi calitatea mătcilor obţinute.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Iunie 21, 2010, 10:51:19 p.m.
Descriere institut
• PRIMUL STADIUL a fost in perioada dintre anii 1930-1957. Prima institutie de profil in cercetarea apicola
romaneasca s-a infiintat in anul 1930 cand o sectie de apicultura s-a stabilit in cadrul Institutului National de
Zootehnie din Bucuresti sub conducerea marelui specialist Dr Florin Begnescu. O mentiune speciala trebuie
acordata activitatii desfasurata in cadrul Sectiei de Zootehnie a Institutului pentru Cercetari Agricole (ICAR) unde
exista deja un laborator de apicultura ca urmare a eforturilor depuse de Dr. Baicoianu, laborator care a functionat
intre anii 1939-1942.
• AL DOILEA STADIU este perioada 1957-1974. In anul 1957, la initiativa Ing. N. Foti, s-a infiintat Statiunea
Centrala de Apicultura si Sericicultura, aceasta fiind rezultatul unificarii celor doua domenii de activitate intr-o
singura institutie, de apicultura si sericicultura, ce functiona deja in cadrul Institutului de Cercetari Agronomice.
• In 1971, in cadrul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania s-a infiintat deasemenea un centru de studii,
proiecte si educatie apicola.
• AL TREILEA STADIU in evolutia ICDA a inceput in 1974 si continua si azi. Cel mai important moment in
cercetarea apicola romaneasca s-a inregistrat in iunie 1974 cand s-a infiintat Institutul de Cercetare si Productie
pentru Apicultura, reunind Statiunea Centrala pentru Apicultura si Sericicultura cu Centrul de studii, proiecte si
educatie apicola ce apartinea Asociatiei Crescatorilor de albine din Romania. Acest moment istoric i se
datoreaza profesorului V. Harnaj (1917-1988,) presedinte al APIMONDIA (1965-1985) si presedinte al Asociatiei
Crescatorilor de Albine din Romania (1957-1982).
• Evolutia ulterioara a dat posibilitatea ca Institutul sa beneficieze de o baza materiala foarte buna, de o echipa de
cercetatori de inalta valoare in diverse specialitati cu o activitate stiintifica complexa.
• PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE INSTITUTULUI au la baza desfasurarea de activitati de cercetare stiintifica pe
diferite directii:
• - Conservarea si ameliorarea continua a fondului genetic apicol autohton, crearea de linii de albine de mare
valoare biologica si productiva;
• - Elaborarea de metode, tehnici, proceduri si tehnologii noi sau imbunatatite pentru ameliorarea fondului genetic
si pentru diversificarea productiei apicole;
• - Identificarea si imbunatatirea bazei melifere si polenifere precum si elaborarea de tehnologii de polenizare a
culturilor agricole entomofile;
• - Patologie apicola
• - Studii privind produsele apicole si imbunatatirea metodelor de conditionare cu scopul pastrarii calitatilor
acestora
• - Utilizarea de produse apicole pentru sanatatea omului prin elaborarea si obtinerea de produse cu calitati
energovitalizante si apiterapeutice precum si realizarea de suplimente nutritive pe baza de proScopul proiectului:
• crearea unei linii de albine pentru ecotipul de deal - munte cu însuşiri productive ridicate şi
obţinerea de genitori (mătci selecţionate şi ameliorate) cu caracteristici biologice şi economice
sporite;
• conservarea fondului apicol autohton.
Rezultate estimate:
• obţinerea de genitori (mătci ameliorate şi selecţionate) cu perfomanţe productive ridicate;
• menţinerea şi ameliorarea progresivă a însuşirilor şi a rezistenţei la factorii de agresie ai albinei
melifere Apis meliffera carpatica.
• creşterea presiunii de selecţie atât pe linie maternă cât şi paternă.
Rezultatele finale ale proiectului: proiectul se va finaliza cu obtinerea unei linii de albine cu însuşiri
competitive din rasa Apis meliffera carpatica.
• Efectele estimate ale utilizării de către apicultori a rezultatelor cercetării:
• creşterea progresului genetic prin difuzarea în zona de influenţă a materialului reproducător (mătci
de albine ameliorate şi selecţionate) din linia creată;
• practicarea apiculturii pe un material biologic de mare valoare -realizarea de producţii ridicate şi
diversificate apicole;
• rentabilizarea sectorului apicol şi atragerea spre acest domeniu a cât mai mulţi apicultori;
• valorificarea economică a resurselor nectaro-polenifere şi creşterea cantităţii de produse apicole
pentru alimentaţia şi sănătatea omului.duse apicole.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Iunie 21, 2010, 10:52:58 p.m.
Obiectivul proiectului:obţinerea unei linii de albine cu însuşiri productive ridicate.
ETAPA I
• Elaborare de planuri şi scheme pentru alegerea unui material biologic apicol valoros
Termen: 07. XII 2006
• Obiectivul etapei I :
• Documentare privind scheme de ameliorare şi tehnici de identificare a coloniilor de
albine din zona de deal munte
• Elaborare plan, scheme experimentale, şi identifacarea de tehnici şi metode
utilizate.
• Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului etapei I:
• elaborarea schemei de producere a liniei de albine cu însuşiri productive ridicate;
• identificarea coloniilor de albine din zona de deal-munte, bază de formare a liniei;
• caracterizarea sub aspect morfoproductiv a rasei de albine Apis meliffera carpatica
• Albina românească, Apis mellifera carpatica s-a format în condiţiile specifice pedoclimatice
şi de bază meliferă din zona carpatică. Climatul continental temperat de la noi din
ţară este caracterizat prin precipitaţii relativ reduse, variaţii mari de temperatură şi vânturi
puternice.
• Din punct de vedere taxonomic sunt unanim acceptate pentru albina românască
cinci zone bioapicole principale (de referinţă:wink::
• -Câmpia sudică (inclusiv Dobrogea);
• -Zona colinară subcarpatică;
• -Podişul Transilvaniei;
• - Câmpia Vestică (inclusiv Banatul);
• -Podişul Moldovei;
• Din punct de vedere comportamental este o rasă de albine foarte blândă. Se
caracterizează printr-un comportament deosebit de liniştit pe faguri. În timpul controlului
coloniilor, permite în general, intervenţia omului chiar şi fără folosirea fumului
Este caracterizată prin schimbarea liniştită a mătcii: anecbalie = înlocuire naturală
periodică a mătcii.
Este puţin predispusă la furtişag şi are un instinct moderat de roire.În timpul roirii
clădeşte cca.30-50 botci şi numai în cazuri cu totul excepţionale peste 100.
Căpăcirea celulelor cu miere este predominant ,,uscată", uneori intermediară (mixtă:wink:.
Prezintă predispoziţie accentuată pentru blocarea cuibului cu miere, în cazul culesurilor
de mare intensitate, particularitate biologică ce îngreunează întreţinerea sa în stupi
orizontali. Tendinţa de propolizare este slabă.
Albina românească este bine adaptată condiţiilor pedo-climatice în care s-a format
Introducerea raselor străine (caucaziene, italiene, etc) s-a dovedit contraproductivă.
Încercările de acest gen şi încrucişările realizate cu populaţiile locale nu au dus la
efectele economice pe care s-a scontat. Poluarea albinei autohtone ar avea efecte
dezastruoase. Este recunoscută situaţia unor ţări în care nu se mai poate regăsi albina
de baştină.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Iunie 21, 2010, 10:54:41 p.m.
Particularităţile albinelor
Dintre acestea, menţionăm pe cele mai importante care au legătură cu procesul de
ameliorare:
• în mod permanent în colonia de albine există două generaţii de indivizi;
• caracterul partenogenetic şi haploid al trântorilor;
• poliandria mătcilor;
• împerecherea reproducătorilor are loc în zbor în aer liber;
• obţinerea dintr-o singură colonie de albine, respectiv dintr-o singură femelă a unui
număr mare de urmaşi - mătci fiice;
• posibilitatea apicultorului ameliorator de a transforma radical o colonie de albine
necorespunzătoare din punct de vedere genetic (în numai 60 de zile de la
schimbarea mătcii acesteia) cu una care întruneşte calităţile dorite.
• colonia de albine depinde de mediul existent într-o măsură mult mai mare decât
celelalte animale crescute de om, întrucât alimentaţia ei a rămas cea naturală, din
prelucrarea nectarului şi polenului florilor pe care şi le colectează singură
PRINCIPALELE METODE DE AMELIORARE
LA ALBINA MELIFERĂ
• Selecţia masală- se face pe baza producţiei de miere a coloniilor de albine,
comparaţia făcându-se între contemporane (aceeaşi stupină, an, sezon). Această
selecţie este o selecţie pe descendenţi, respectiv o selecţie făcută pe activitatea
fiicelor mătcii, aşa încât este de aşteptat să fie eficientă cînd este practicată corect.
Ea poate fi practicată de orice apicultor care îşi poate produce mătci din prăsilă
proprie.
Metoda presupune ca înmulţirea coloniilor de albine să se facă prin roire artificială,
asigurându-se mătci numai din cele mai bune colonii. Împerecherea liberă cu trântori
şi de la alte stupine reduce la maximum pericolul de consangvinizare.
Calendaristic, lucrările de selecţie în masă se desfăşoară în mai multe etape:
-alegerea pentru reproducţie a celor mai productive colonii de albine, după principalii
indicii (producţie miere, ceară, propolis etc);
- asigurarea condiţiilor optime pentru manifestarea însuşirilor valoroase;
- creşterea mătcilor şi a trântorilor din coloniile alese pentru reproducţie;
- schimbarea materialului biologic necorespunzător cu cel produs dirijat,
- prevenirea încrucişărilor înrudite între mătcile şi trântorii din stupină;
Calendaristic lucrările se desfăşoară în mai multe etape:
Anul I. Se identifică cele mai valoroase colonii de albine după indicii descrişi şi se
formează grupa de prăsilă din care se vor creşte trântori şi mătci şi care după
împerechere asigură material de reproducţie de bună calitate ce va fi folosit în
stupina de producţie. Grupa de prăsilă reprezintă 10-15% din numărul coloniilor de
albine aflate în stupină, restul fiind grupa coloniilor de producţie. Ea nu rămâne în
permanenţă aceeaşi. coloniile de albine care nu-şi evidenţiază în mod corespunzător
însuşirile productive sunt înlocuite în permanenţă de alte colonii care s-au evidenţiat
în timpul sezonului
Anul II. După formare, grupa de prăsilă se foloseşte pentru producerea de mătci şi
trântori. Pentru producerea larvelor destinate creşterii de mătci sunt alese
întotdeauna coloniile recordiste ale grupei de prăsilă. Pentru creşterea de trântori se
aleg deasemenea coloniile cele mai bune, ce se situează imediat, ca indici calitativi,
după colonia furnizoare de larve pentru mătci. Mătcile împerecheate obţinute se
folosesc pentru schimbarea a 50%din mătcile coloniilor de albine necorespunzătoare
existente în grupa de reproducţie. Paralel cu aceasta, la sfârşitul anului II, pe baza
datelor din evidenţa periodică, se elimină din grupa de prăsilă coloniile care s-au
situat sub media stupinei şi se înlocuiesc cu altele care s-au evidenţiat în timpul
sezonului;
Anul III. Se desfăşoară aceleaşi lucrări ca în anul II, procedându-se la înlocuirea restului
de mătci. Şi în acest an se primeneşte grupa de prăsilă prin introducerea de noi
colonii cu însuşiri valoroase şi eliminarea celor ce s-au situat sub medie;
Anul IV. Se repetă lucrările din anul II şi III.
Pentru evitarea împerecherilor înrudite ( consagvnizarea) este necesar să se facă
primenirea acestui material, ceea ce se realizează prin cumpărarea de colonii de
albine de la stupine amplasate la distanţe de cel puţin 15-20 km de vatra unde se
desfăşoară lucrările de selecţie.
Acţiunea de selecţie masală este permanentă şi obligă pe apicultor să schimbe
periodic mătcile la interval de 2 ani cu mătci de bună calitate.
Titlu: SECTIUNEA IX Cresterea REGINELOR
Scris de: D006 din Iunie 21, 2010, 10:56:14 p.m.
Selecţia intracolonială - constă în înlocuirea fiecărei mătci din colonie cu propria fiică în
fiecare generaţie.
Coloniile fiice sunt produse în anul precedent şi sunt testate pe producţia de miere şi
celelalte caractere care fac obiectul selecţiei pe parcursul unui an. Prin comparaţie între
ele (fiicele aceleaşi mătci în aceleaşi condiţii de producţie) se alege cea mai bună matcă
care înlocuieşte mama. Celelalte mătci din colonie pot fi livrate în reţea.
Se selecţionează cele mai bune 10% colonii de albine din populaţia supusă selecţiei şi
se cresc câte 10 fiice, populaţia, fiind structurată din grupe a câte 10 fiice.
Selecţia individuală- este o metodă mai avansată, care se practică în stupinele
specializate, având ca scop crearea de linii de înaltă productivitate care se predau
pepinierelor pentru producerea şi difuzarea în teritoriu a mătcilor selecţionate.
Metoda constă în depistarea în populaţiile din zonă a unor colonii cu însuşiri
valoroase, creşterea de descendenţi şi verificarea gradului de transmitere la
descendenţi a caracterului urmărit.
Lucrările se desfăşoară pe o perioadă de trei ani repartizate astfel:
În primul an se desfăşoară aceleaşi lucrări ca şi la selecţia masală.
În al doilea an- din grupa de prăsilă, pe baza rezultatelor comportării în anul anterior, din
grupa de prăsilă se aleg 3-4 colonii de albine cu cele mai valoroase însuşiri şi se
folosesc pentru creşterea de reproducători - mătci şi trântori- cu scopul de a obţine
mătci fiice împerecheate care se vor introduce în colonii de aceeaşi putere, fiecare grupă
de mătci surori constituind o grupă de verificare. În cadrul verificării se stabileşte gradul
de transmitere la descendenţi a însuşirilor valoroase.
În cazul în care s-au identificat patru colonii deosebit de valoroase, trei colonii vor
constitui coloniile mamă şi o colonie va fi colonia tată. În colonia tată se vor creşte
trântori, creştere ca va începe cu două săptămâni înainte de începerea creşterii mătcilor,
prin introducerea de faguri cu celule de trântor şi hrănirea albinelor pentru a stimula
ponta mătcii.
Din cele trei colonii alese ca mame de mătci se cresc, din fiecare, 50-60 fiice. Mătcile
rezultate se marchează diferit pentru fiecare grup de surori, şi se instalează pentru
împerechere în puncte de împerechere controlată. După împerechere se introduc în
roiuri de aceeaşi putere. În fiecare grupă de verificare sunt cuprinse 10-15 mătci surori.
Celelalte colonii de albine din grupa de prăsilă sunt îngrijite adecvat ele urmând a intra în
verificare în anii următori.
În anul trei se urmăreşte comportarea coloniilor din grupa de verificare după criteriile
stabilite, iar la încheierea sezonului se analizează rezultatele obţinute comparativ cu o
grupă de colonii martor. Colonia de reproducţie, ale cărei mătci au obţinut cele mai bune
rezultate, se predă pepinierelor de producere a mătcilor pentru înmulţire şi difuzarea lor.
În momentul în care o grupă de verificare moşteneşte însuşirile valoroase, productive şi
de comportament ale mătcii mame şi le transmite în continuare la descendenţii săi
devine linie verificată, capul liniei fiind matca mamă recordistă identificată în zonă.
Creşterea în populaţie închisă
Programele de ameliorare genetică a albinelor, ca de altfel ale tuturor speciilor, se
bazează pe selecţia în populaţie închisă. Populaţia genetică închisă sau relativ închisă,
constituie unitatea evolutivă elementară, unitatea de lucru a ameliorării genetice
(Drăgănescu, 1979). Populaţiile pot evolua şi ca linii consangvinizate şi pot constitui şi
baza producerii de hibrizi. La albine, izolarea reproductivă se poate asigura fie prin
izolare geografică fie prin însămânţări artificiale.
O problemă centrală a programelor de ameliorare este aceea a mărimii populaţiei. O
populaţie mică este economică dar scade efectul selecţiei şi duce la consangvinizare şi
implicit la creşterea homozigoţiei.
La albine creşterea homozigoţiei se traduce, datorită mecanismului de formare a sexului,
la o drastică reducere a viabilităţii puietului. Din această cauză, mărimea populaţiei,
numărul de mătci, implicit de colonii din populaţie trebuie stabilit prin prisma necesităţii
dea a menţine un număr suficient de sexalele în populaţie
REZULTATE OBŢINUTE
- s-a efectuat un studiu documentar privind metodele şi schemele de selecţie care vor fi folosite
în munca de ameliorare pentru crearea liniei de albine
- s-a stabilit schema de lucru pe care se va lucra (fig.1), cu menţiunea că coloniile vor fi testate 4
ani pentru o fixare mai bună a caracterului-respectiv producţia de miere;
- albina pe care se va lucra aparţine rasei Apis meliffera carpatica, ecotipul deal-munte