Toti stim ca eficienta tratamentului cu varachet in prezenta puietului capacit este destul de scazuta. As vrea sa incercam sa intelegem mai bine acest fenomen. Pentru asta trebuie sa cunoastem cat mai bine ciclul de dezvoltare a paduchelui si sa il corelam cu ciclul de dezvoltare a familiei de albine. Fenomenul este destul de complex si de aceea pentru inceput facem cateva ipoteze simplificatoare:
- studiem ciclul de inmultire a paduchilor doar pe puietul de albine, nu si pe cel de trantori
- presupunem ca paduchii sunt repartizati uniform in sensul ca in fiecare zi intra in celule acelasi numar de paduchi si corespunzator vor iesi zilnic odata cu puietul eclozionat, acelasi numar de paduchi
- pentru a nu complica intelegerea, neglijam la inceput sporul natural al paduchilor, deci ies din celule acelasi numar de paduchi cati au intrat
- presupunem ca paduchii iesiti odata cu puietul vor sta liberi acelasi timp (de fapt timpul mediu cat stau pe albine, desi in realitate acest timp e variabil in jurul acestui termen mediu)
Plecam de la cazul limita, ca toti paduchii care ies din celule odata cu puietul, intra imediat in alta celula la capacire. Atunci ciclul paduchelui ar dura 12 zile, cat sta capacita o celula cu puiet de albine. Atunci numarul total de paduchi din stup va fi impartit egal in cele 12 zile cat dureaza puietul capacit si in fiecare zi vor iesi 1/12 din totalul paduchilor, adica 8,33%
Daca presupunem ca paduchii stau liberi pe albine o zi, dupa care intra iar in celule, atunci ciclul lor de evolutie va fi de 13 zile, adica 12 zile pe puietul capacit si inca o zi pe albine. Presupunandu-i uniform repartizati, paduchii care ar iesi in fiecare zi ar fi 1/13=0,0769 sau 7,69%din totalul paduchilor.
Daca ar sta doua zile liberi, ciclul ar fi de 12+2=14 zile iar numarul de paduchi eliberati zilnic 1/14 sau 7,14%. Numarul de paduchi liberi sunt cei iesiti in ultimele doua zile, deci 2*7,14=14,28% din totalul paduchilor din stup. Ne intereseaza acest procent al paduchilor liberi, ca doar ei vor fi afectati de un tratament cu Varachet
Incerc sa fac un tabel care sa arate procentul de paduchi liberi, pentru un numar crescator de zile cat ar sta paduchii pe albine
a* b** c*** d****
0 12 8,33 0
1 13 7,69 7,69
2 14 7,14 14,28
3 15 6,67 20,00
4 16 6,25 25,00
5 17 5,88 29,41
6 18 5,55 33,33
7 19 5,26 36,84
8 20 5,00 40,00
9 21 4,76 42,86
. . . .
12 24 4,17 50,00
a*- cate zile stau in medie paduchii liberi, pe albine
b**- durata ciclului Varroa
c***- procentul de paduchi iesiti zilnic din celule
d****- procentul de paduchi liberi, din totalul paduchilor din stup
Din tabel putem trage cateva concluzii interesante. Stiam din literatura ca procentul de paduchi liberi pe albine, cand in stup este puiet capacit de toate varstele, este de 10-15%, restul fiind in celule. Din acest tabel se vede ca valoarea de (aproape) 15% paduchi liberi se intalneste in cazul cand paduchele sta in medie cca 2 zile in afara celulei. Aceste date nu le-am intalnit in literatura de specialitate. Concluziile o sa le tragem intr-o postare ulterioara.
Analiza asta, asa cum ati dezvoltat-o dumneavoastra, cred ca este o problema foarte interesanta pentru un om care stie programare. El ar putea face un model in care sa introduca si alte variabile. Astfel, cred ca,intr-adevar, concluziile ar fi foarte interesante. Cred ca intelegerea biologiei acestui parazit este baza de la care trebuie plecat in lupta impotriva sa. Modelul dumneavoastra confirma si de ce cineva recomanda ca in timpul prezentei puietului tratamentul sa se repete la un interval mai mic de 7 zile. Perioada in care varroa sta pe albine, dupa ce iese din celula capacita, perioada foretica si, se pare ca este o perioada absolut necesara in evolutia parazitului. Exista studii care au demonstrat ca daca o femela de varroa este capacita imediat dupa ce a iesit dintr-o alta celula, nu se reproduce cu succes.
multumim pt aceste postariinteresante si benefice d lor stefan1 si bmdna :thanks:.va rog continuati cu astfel de informatii :bravo:.
Daca analizam tabelul din postarea trecuta, putem vedea cateva lucruri:
- daca paduchii stau numai doua zile in afara celulelor, inseamna ca la un tratament nu putem omori decat paduchii iesiti in ultimele doua zile din celule. Este o parere gresita ca tratamentul afecteaza si paduchii care ies in urmatoarele zile dupa tratament, aceasta deoarece vedem paduchi care cad si in zilelede dupa tratament. Dar acestia sunt paduchi care erau pe albine la tratament, insa au fost doar 'avariati ' si nu omorati, dar totusi nu mai erau capabili sa se refaca. Acelasi fenomen se petrece si la tratamentele
din toamna, in lipsa puietului.
- daca dupa fiecare tratament de vara omoram doar paduchii din 2 zile, inseamna ca in cele 3 tratamente recomandate omoram doar paduchii iesiti in 6 zile din cele 14 zile ale ciclului paduchilor, adica 6/14 din totalul paduchilor din stup, cca 43%. Deci cele 3 tratamente impreuna au un efect de 43% din efectul unui tratament in lipsa puietului. De fapt o sa arat mai jos ca procentul e si mai mic.
- daca dupa 2 zile pe albine paduchii reintra in celule, cei care folosesc faguri de trantori pentru colectarea paduchilor, trebuie sa aiba permanent pe acesti faguri si puiet la capacire, ca altfel paduchii vor intra toti in puietul de albine
Cineva ar putea zice ca 2 zile e prea putin si paduchii ar sta mai mult pe albine. Asta ar contrazice valorile de 10-15% paduchi liberi, date de literatura de specialitate. Sa presupunem ca ar sta 3 zile pe albine, caz in care ar fi 20% din Varroa pe albine. Atunci in 3 tratamente ar fi afectati paduchii iesiti in 9 zile ditr-un ciclu de 15 zile, adica 60% fata de un singur tratament in lipsa puietului.
Daca paduchii ar sta pe albine 7 zile, atunci 3 tratamente la 7 zile ar afecta toti paduchii, deci ar fi echivalente cu un tratament in lipsa puietului. Dar din experienta toti stim cas 3 tratamente in prezenta puietului sunt mult mai ineficiente decat unul in absenta puietului, ceea ce dovedeste ca paduchii stau mai putin pe albine.
Sa mai spunem ca de fapt un tratament nu omoara toti paduchii liberi, ci doar un procent din ei, asta atat vara cat si in lipsa puietului. Lucrul e dovedit pentru ca toamna de obicei se fac doua tratamente in lipsa puietului, unii mai pun si benzi de mavrirol si totusi primavara mai sunt paduchi in stup. Din pacate procentul paduchilor afectati de
tratamente este tot mai mic.
Despre schema de tratament in prezenta puietului
Se recomanda de obicei 3 tratamente la intervale de 7 zile. De ce s-a hotarat asa? Pentru ca se stie ca puietul de albine sta capacit 12 zile, dar cel de trantori sta capacit din ziua a 10-a pana in a 24-a, deci 14 zile. Daca facem al doilea tratament la 7 zile si al 3-lea la 14, se gandeste ca la al 3-lea tratament gasim deja eclozat tot puietul (si) de trantori care era capacit la primul tratament.
In lumina datelor despre ciclul paduchelui Varroa, sa analizam mai amanuntit efectul tratamentului dupa aceasta schema:
a* . . 1 . . . . . . 8 . . . . 13,14, 15 . .
b** ..1 . . . . ..8 . . . . ..15 . .
c*** . . 1 2 . . . . . 8 9 . . . 15,16 . .
a*= zilele in care facem tratamentul
b**= paduchii iesiti in zilele marcate cu rosu sunt cei afectati de tratamente
c***= zilele in care se capaceste puiet fara paduchi, notate cu albastru
Ce vedem din aceasta schema?
- La tratamente sunt afectati doar paduchii care au iesit cu maxim doua zile inainte de tratament.
- In ziua tratamentului si inca una dupa, puietul care va fi capacit va fi fara paduchi sau eventual doar cu paduchii care au rezistat tratamentului
- O problema speciala este cu ziua 13 si 14, premergatoare ultimului tratament. In aceste doua zile eclozeaza puietul capacit in ziua 1 si 2 de tratament, zile in care puietul capacit este fara paduchi. De aici se vede ca tratmentul facut in a 15-a zi este ineficient, ca el gaseste liberi doar paduchii iesiti in ziua 13 si 14, cand in mod normal nu ar fi paduchi in puiet.
La o analiza mai atenta, acest tratament gaseste totusi paduchi, dar numai cei iesiti din puietul de trantori (care sta capacit 14 zile). Mai tarziu poate analizam ce proportie de paduchi se afla pe puietul trantori fata de cei din puietul de albine.
Acum putem trage cateva concluzii dupa toate cele aratate:
- Schema de 3 tratamente la 7 zile nu e cea mai potrivita, tocmai ca al treielea tratament nu gaseste liberi decat paduchii liberi de la primul tratament care au supravietuit acelui tratament (si care probabil chiar daca au supravietuit, li s-au afectat performantele reproductive). Aceasta in special in tratamentele de primavara si toamna, cand nu este puiet de trantori sau este foarte putin. Daca este puiet de trantori, atunci are efect asupra paduchilor iesiti din celulele de trantori.
- Eu zic ca e mai eficienta o schema de trei tratamente la intervale de 6 zile, ca atunci si al treielea ar avea acelasi efect ca primele doua fie in prezenta sau absenta puietului de trantori Oricum raman zile neacoperite, adica intervalul dintre tratamente permite uor paduchi sa reintre in celule inainte de a a aplica urmatorul tratament.
- Cum a spus un coleg, poate ar fi necesare 4 tratamente la 4 zile interval, dar chiar si asa nu vor avea efect ca un tratament in lipsa puietului. Daca vreti se poate calcula aceasta eficienta (cu ipotezele simplificatoare mentionate si nementionate).
- Chiar daca consideram ca perioada in care paduchii stau liberi nu doua ci trei zile, concluziile nu ar fi mult modificate.
Dupa parerea mea este foarte logic ce ati prezentat. As avea un comentariu de facut, eu cred ca a treilea tratament este destul de eficient, daca in stup exista puiet de trantor. Se stie ca puietul de trantor este preferat de varroa, deci, este posibil ca sa avem destul de multi varroa eclozionati care sa fie prinsi de al treilea tratament. Prin urmare, din acest punct de vedere cared ca recomandarea de pe prospectul varachetului este corecta.
Perioada cat varroa sta pe albina, dupa ce iese din celula este variabila - din pacate - si nu vom putea gasi o cheie valabila. Studiile la care am avut acces in prezent, precizeaza perioade de la 1 la 15 zile. Femelele "batrane" - cele care au apucat sa faca un ciclu de depunere oua, au o perioada foretica mai scurta. In schimb femelele tinere, care abia s-au imperecheat, au tendinta sa petreaca o perioada mai mare pe albine. Perioada cat femela sta pe albine ea se muta de la o albina la alta si aceasta este perioada cand se transmit virusii. Prin urmare, marele rau al varroa nu este facut albinei din celula, ci albinelor pe care se va plimba si le va intepa in perioada cat se va afla in stare foretica.
Spuneam ca au fost introduse femele de varroa direct in celula, imediat ce au iesit, deci s-a suprimat perioada foretica. Determinarile au demonstrat ca varroa s-au reprodus si asa. Adica femela de varroa a facut pui si fara sa petreaca perioada foretica, pana la 8 serii de pui. Dar indivizii rezultati au avut o fertilitate redusa. Astfel s-a demonstrat ca perioada foretica este necesara parazitului. In timpul acestei perioade varroa se hraneste intens, sugand hemolimfa albinelor.
Mai departe s-au facut determinari si pe ce albine prefera varroa sa-si petreaca perioada foretica. Este un studiu foarte interesant care a demonstrat ca varroa prefera sa stea pe albinel doici, lucru probabil ce putea fi anticipat de multi dintre dumneavoastra. Dar partea interesanta nu este asta, partea interesanta este ca varroa care au petrecut perioada foretica pe albinele doici au dat nastere la cei mai multi indivizi fertili, pe locul doi la indivizi fertili au fost femelele ce au stat in perioada foretica pe albine batrane si cei mai putini indivizi fertili au rezultat de la femelele care au stat in perioada foretica pe albine proaspat eclozionate. Asta demonstreaza ca perioada foretica are o mare influenta in fertilitatea indivizilor care se vor naste ulterior. Totusi, inca nu sint clare toate aspectele legate de aceasta perioada foretica.
Un alt aspect interesant pe care l-am gasit, legat de perioada foretica este influenta acestei perioade asupra fertilitatii varroa. Astfel, daca perioada foretica se prelungeste in sezonul activ la peste 5 saptamani, atunci femelele care au trecut prin aceasta perioada vor da nastere la indivizi infertili intr-un numar de 2-3 ori mai mare decat femelele care au avut libertatea sa-si aleaga perioada foretica dupa bunul plac. Asta inseamna ca o perioada de pauza de puiet duce la aparitia de indivizi infertili intr-un numar mai mare. Dar perioada de pauza nu este o solutie prea buna, avand in vedere ca in faza foretica varroa se plimba de pe o albina pe alta si le inteapa transmitand virusi. Un efect asemanator asupra fertilitatii il are si o perioada de peste 7 ore in care femela este impiedicata sa se hraneasca. Dupa o astfel de perioada, numarul indivizilor infertili va creste foarte mult.
Un alt aspect. Albinele doici intepate de varroa, vor avea o viata mai scurta. Interesant este ca ele devin mai repede albine culegatoare, adica li se scurteaza si perioada cat vor fi albine de stup.
Interesantă prezentarea!
Există un punct de vedere științific pentru durata starii foretice?
Avem 2 categorii de paraziti. Femele adulte din care au rezultat una sau mai multe generații de acarieni si femele adulte proaspăt eclozionare. Care este durata acestei perioade? Mă refer la perioada din timpul existenței puietului de albine
Citat din: tinumaftei din Decembrie 18, 2016, 10:32:54 AM
Interesantă prezentarea!
Există un punct de vedere științific pentru durata starii foretice?
Avem 2 categorii de paraziti. Femele adulte din care au rezultat una sau mai multe generații de acarieni si femele adulte proaspăt eclozionare. Care este durata acestei perioade? Mă refer la perioada din timpul existenței puietului de albine
In ce scriu ma refer numai la sezonul in care se creste puiet:
1. Inca nu am gasit un studiu care sa se concentreze pe durata starii foretice. In diverse studii am gasit diverse perioade (ma refer la studiile care trateaza sezonul cand se creste puiet). perioadele astea variaza si datorita raselor dar si zonelor climatice. Toate perioadele pe care le-am gasit se incadreaza intre 1 si 15 zile. Intr-un studiu am gasit ca din cele doua categorii de paraziti prezentate de dumneavoastra, cele proaspat eclozionate au o perioada mai lunga in tim ce acelea care deja au facut cateva generatii de progenituri tind sa aiba o perioada foretica mai scurta. Nu am gasit date despre "cu cat" este mai scurta sau mai lunga aceasta perioada la cele doua categorii. Cert este ca fara aceasta perioada parazitii tot dau nastere la progenituri, dar progeniturile sint mai putin fertile, mai putin viguroase. Dealtfel, daca nu ar exista perioada foretica si parazitii ar intra imediat in celule dupa eclozionare, rata de reproductie per sezon ar fi mai lunga cu cel putin o generatie de varroa.
2. Din ce am citit, starea foretica este esentiala pentru varroa. Starea foretica este mijlocul principal de transmitere a parazitului de la o colonie la alta. Transmiterea se face fie prin paraziti care raman pe flori si sint luati de albine care le viziteaza ulterior (cale insuficient documentata), fie (cea mai des intalnita situatie) prin ratacirea albinelor, fie prin trantori, fie prin jefuirea coloniilor infestate (dealtfel in unele documente asa se justifica gradul inalt de infestare la unele familii care au adus o cantitate mare de miere). In al doilea rand, starea foretica este o perioada in care varroa isi face rezerve pentru a fi capabila sa depuna oua din care sa iasa indivizi vigurosi. Este documentat faptul ca prefera albinele doici. Noi stim ca albinele doici se hranesc intens si au o hemolimfa foarte bogata. Varroa care au fost in stare foretica pe albine doici au avut cea mai mare rata de progenituri fertile. Este de notat ca starea foretica este perioada cea mai periculoasa pentru varroa, multi cad de pe gazde si mor, altii sint raniti de albine in timpul procesului de curatire.
3. Cercetarile sint foarte dificil de facut in conditii de stup, avand in vedere dimensiunile parazitului si faptul ca albinele zboara afara din stup. Iar cercetarile de laborator nu sint concludente in intregime, din cauze evidente. Oricum, documentele despre acest parazit sint foarte interesante.
Păi aici este variabila problemei. Am citit cu interes prezentarea dlui Ștefan, însă eficienta tratamentului în prezența puietului -a seriilor de fimigatii- este dată de cunoașterea sau estimarea corectă a acestei perioade foretice.
Avem doi parametri (factori) în funcție de care trebuie să programăm seria de tratament.
1. Durata maxima a existenței puietului căpăcit de trântor, adică seria de fumigatii trebuie calculată să cuprindă o serie completa de stadiu căpăcit (+una două zile) 14,5-16 zile. Teoretic, dacă am trata în fiecare zi în acest interval varooa ar fi lichidat.
2. Durata minimă de existenta a unei femele de varooa din momentul eclozionarii. Astfel reprizele între tratamente trebuie să fie mai scurte cu o zi decât aceasta perioada. Dacă seriile de tratament sunt mai rare decât aceasta perioada, atunci varooa care a supraviețuit primului tratament, ar fi protejat în celulă si la următorul tratament. De aici ineficiența fumigatiilor.
Merita luată în considerație si efectuarea tratamentului în perioada de toamnă când nu mai avem puiet de trântori si atunci factorul 1 se reduce la 12-13 zile.
Pentru eficientizarea tratamentului trebuie să cunoaștem însă factorul 2, că sa putem crea un model de tratament.
Varroa nu va fi lichidat niciodata. cel putin in conditiile de fata.
Oricum si daca eu sau cineva va lichida de tot, tot va veni un stupar langa mine care nu a tratat corect si voi lua iar varroa.
Exista un tratament cat de cat corect care stuparii il aplica bine de foarte multi ani.
Tot timpul gasim scuze pentru nepriceperea nostra sau ca nu le acordam destul timp albinelor.
Citat din: Eugen B din Decembrie 18, 2016, 01:26:48 PM
Varroa nu va fi lichidat niciodata. cel putin in conditiile de fata.
Oricum si daca eu sau cineva va lichida de tot, tot va veni un stupar langa mine care nu a tratat corect si voi lua iar varroa.
Exista un tratament cat de cat corect care stuparii il aplica bine de foarte multi ani.
Tot timpul gasim scuze pentru nepriceperea nostra sau ca nu le acordam destul timp albinelor.
Lichidarea varoozei este încă o utopie sunt de acord. Dar una este că albinele mele să îl aducă din natura si alta este că sa am crescătorie de varooa în stupi.
Procurarea medicamentelor pentru varroua e o problema pentru apicultorii cu stupi putini.
Ori o zona cu infestare puternica are si victime colaterale ,acestia sunt apicultorii ce considera ca ei au tratat corect.
Lupta cu varroua are doua componente :
1 Lupta efectiva cu paduchele.
2 Lupta cu virusii produs de acestia.
Ori impotriva unui virus e mai complicat sa lupti cand cauza nu-i in stupina proprie.
Din pacate perioada foretica, adica perioada de pauza de la eclozionarea femelei de varroa din celula si pana intra in urmatoarea celula este variabila. Mai mult, aceasta variabila este amplificata de faptul ca procesul de capacire este unul continuu. Adica, daca eu dau in acest moment o fumigatie, tin stupul inchis 30 de minute sau cat il tin (cei care dau cu pistolul, nu-l inchid deloc) dupa care albinele ventileaza si scot otrava. Cred ca peste o ora daca eclozioneaza varroa, nu mai este afectat. Varroa asta care eclozioneaza imediat dupa ce otrava a fost ventilata intra in perioada foretica. Acum este important ca urmatoarea fumigatie sa vina inainte ca perioada foretica sa expire pentru cei mai multi dintre varroa, daca nu pentru toti.
Ce este iarasi interesant este ca o multitudine de documente subliniaza importanta componentei biologice in lupta cu varroa. Si aicieste vorba fie de folosirea ramei claditoare, cu ajutorul careia s-a demonstrat ca se pot inlatura 50% din paraziti peperioada unui sezon, sau folosirea acelei custi de care vorbea colegul NYK, dar matca nu trebuie tinuta ca in indicatiile din situl italian, ci se inchide in cusca pe un fagure gol, se tine cateva zile cat termina de ouat fagurele, dupa care se scoate fagurele ouat si se pune la liber in stup iar in cusca se pune un alt fagure gol. Cand primul fagure este capacit, se extrage din familie si:
- daca dorim ca familia sa nu-si piarda din potential fagurele respectiv se trateaza fie cu acid formic, fie prin tratament termic, dupa care se returneaza in familie. Acidul formic este singurul chimical care poate sa-i vina de hac lui varroa chiar si sub capac, la fel si caldura, numai ca asta nu-i chimical.
- daca nu dorim sa ne complicam, dam fagurele la pui.
Procedura este laborioasa si nu se preteaza la apicultura pe scara larga. Mai mult, cand se demareaza, nu trebuie sa mai fie alt puiet decat cel de pe rama din cusca, pe care se gaseste matca. Dar, daca se repeta de trei ori, adica matca oua doar in acesti trei faguri (iata, studiile zic ca perioada foretica maxima este de 15 zile) o perioada de doua saptamani (stiu, o sa spuna colegii ca o matca valoroasa oua mai mult de 3 faguri din leat in leat in 3 saptamani, dar o tinem acolo sa bata pasul pe loc), eliminarea acestor trei faguri cu puiet capacit duce la eliminarea a 95% din varroa din acea familie. Asta zice unul, doctor Peter Rosenkranz, cei care au citit apicultura trebuie sa fi auzit de el. Daca ii vom schimba fagurele, cred ca se va elimina tendinta albinelor de a pune de botci, pentru ca matca va oua totusi... dar vom cam deranja activitatea. Este de analizat... .
Este foarte important sa ne cunoastem vecinii stupari si sa facem toti tratamentele in aceeasi perioada, altfel, daca unul nu si le face, erforturile noastre de a face tratamentele la timp nu vor da niciodata rezultate maxime. Eu recunosc ca nu-i cunosc pe toti ai mei, iar din cei pe care ii cunosc, cel putin unul nu face tratamentele la timp.
Citat din: bmdna din Decembrie 18, 2016, 08:58:22 AM
...
1.As avea un comentariu de facut, eu cred ca a treilea tratament este destul de eficient, daca in stup exista puiet de trantor. Se stie ca puietul de trantor este preferat de varroa, deci, este posibil ca sa avem destul de multi varroa eclozionati care sa fie prinsi de al treilea tratament. Prin urmare, din acest punct de vedere cared ca recomandarea de pe prospectul varachetului este corecta.
2.Perioada cat varroa sta pe albina, dupa ce iese din celula este variabila - din pacate - si nu vom putea gasi o cheie valabila. Studiile la care am avut acces in prezent, precizeaza perioade de la 1 la 15 zile. Femelele "batrane" - cele care au apucat sa faca un ciclu de depunere oua, au o perioada foretica mai scurta. In schimb femelele tinere, care abia s-au imperecheat, au tendinta sa petreaca o perioada mai mare pe albine. Perioada cat femela sta pe albine ea se muta de la o albina la alta si aceasta este perioada cand se transmit virusii. Prin urmare, marele rau al varroa nu este facut albinei din celula, ci albinelor pe care se va plimba si le va intepa in perioada cat se va afla in stare foretica.
Spuneam ca au fost introduse femele de varroa direct in celula, imediat ce au iesit, deci s-a suprimat perioada foretica. Determinarile au demonstrat ca varroa s-au reprodus si asa. Adica femela de varroa a facut pui si fara sa petreaca perioada foretica, pana la 8 serii de pui. Dar indivizii rezultati au avut o fertilitate redusa. Astfel s-a demonstrat ca perioada foretica este necesara parazitului. In timpul acestei perioade varroa se hraneste intens, sugand hemolimfa albinelor.
Mai departe s-au facut determinari si pe ce albine prefera varroa sa-si petreaca perioada foretica. Este un studiu foarte interesant care a demonstrat ca varroa prefera sa stea pe albinel doici, lucru probabil ce putea fi anticipat de multi dintre dumneavoastra. Dar partea interesanta nu este asta, partea interesanta este ca varroa care au petrecut perioada foretica pe albinele doici au dat nastere la cei mai multi indivizi fertili, pe locul doi la indivizi fertili au fost femelele ce au stat in perioada foretica pe albine batrane si cei mai putini indivizi fertili au rezultat de la femelele care au stat in perioada foretica pe albine proaspat eclozionate. Asta demonstreaza ca perioada foretica are o mare influenta in fertilitatea indivizilor care se vor naste ulterior. Totusi, inca nu sint clare toate aspectele legate de aceasta perioada foretica.
Un alt aspect interesant pe care l-am gasit, legat de perioada foretica este influenta acestei perioade asupra fertilitatii varroa. Astfel, daca perioada foretica se prelungeste in sezonul activ la peste 5 saptamani, atunci femelele care au trecut prin aceasta perioada vor da nastere la indivizi infertili intr-un numar de 2-3 ori mai mare decat femelele care au avut libertatea sa-si aleaga perioada foretica dupa bunul plac. Asta inseamna ca o perioada de pauza de puiet duce la aparitia de indivizi infertili intr-un numar mai mare. Dar perioada de pauza nu este o solutie prea buna, avand in vedere ca in faza foretica varroa se plimba de pe o albina pe alta si le inteapa transmitand virusi. Un efect asemanator asupra fertilitatii il are si o perioada de peste 7 ore in care femela este impiedicata sa se hraneasca. Dupa o astfel de perioada, numarul indivizilor infertili va creste foarte mult.
Un alt aspect. Albinele doici intepate de varroa, vor avea o viata mai scurta. Interesant este ca ele devin mai repede albine culegatoare, adica li se scurteaza si perioada cat vor fi albine de stup.
1. Daca perioada zisa foretica este scurta, cum a iesit din calculul meu, atunci nu se justifica 7 zile intre tratamente, tocmai pentru ca intre timp unii paduchi iesiti dupa primul tratament intra in celula inainte de al doilea tratament. Ar fi important sa stim care e perioada medie cat paduchii stau pe albine si cum e 'clopotul lui Gauss' de o parte si de alta a perioadei medii.
2. Eu zic ca perioada medie cat paduchii stau liberi, nu poate fi foarte mare. Daca e adevarat ca procentul de numai 10-15% din paduchii unei familii sunt pe albine, cred ca am demonstrat clar ca perioada medie foretica este sub 2 zile. Sa zicem totusi ca perioada foretica este 7 zile. Atunci ar fi pe albine 36,8 % din paduchii stupului, adica mai mult decat dublul decat spunea sursa citata. Nu cred ca ar fi atata, pentru ca in acel caz tratamentele in prezenta puietului ar trebui sa fie mai eficiente, ba paduchii tineri, care se spune ca stau mai mult pe albine, ar putea prinde doua tratamente.
De asemenea sunt mari contraziceri in ce priveste longevitatea si prolificitatea femelelor de Varroa. Eu am citit ca o femela poate scoate pana la 5-6 randuri de pui, dar sub 1/3 din ele reusesc sa scoata si al doilea rand de pui, deci se prapadesc dupa primul ciclu. Asta inseamna ca nu putem pune de o parte a duratei medii foretice femelele batrane si de cealalta parte femelele tinere. O sa incerc sa calculez si o rata de inmultire a varroa sau poate cineva a gasit astfel de date in studii ale fenomenului.
Din calculele mele singura perioada în care ar fi utilă o serie de tratamente este sfârșitul verii când nu mai există puiet de trântor. Astfel seria de tratamente ar fi de 5 la intervale de 3 zile. După primul tratament ar rămâne 85%varooa, după t2-64%, după t3-43%, după t4-21%, teoretic după t5 varooa ar fi lichidată. În realitate nu cred că procentul de varooa poate scădea sub 20% din numărul initial, iar 5 tratamente în 13 zile mi se pare mult.
Eu am încercat anul acesta un tratament între salcâm 2 si Fs cu Mavrirol. Apoi am repetat acest tratament în aug-sept. La a doua tura am folosit un mavrick home made, zic eu ceva mai bun decat. Acesta făcut de mine am apreciat că a avut o "activitate" în stup de 8-10 zile.
Cred că un tratament combinat adica fumigație în ziua 1, Mavrirol în ziua 2 poate îndepărta peste 60-70% din stup. Dacă în ziua 10 respectiv ziua 11 se repetă manevrele din ziua 1-2 se acoperă întreaga perioadă de incubație a varooa pe trântor.
Eu as recomanda aceasta combinație imediat după extracția de la FS. Teoretic asta ne-ar garanta o albina de iernare mai puțin supusă parazitari iar un tratament eficient s-ar putea face în oct nov în lipsa puietului, sau ceva mai devreme cu blocarea mătcii pe un singur fagure.
Domnule Stefan, treaba cu faza foretica este foarte complicata, ea depinzand de foarte multi factori. Nu neg ca exista o contradictie intre faptul ca in sezonul activ doar 10-15% din varroa se gasesc in satre foretica iar restul sint sub puietul capacit si existenta unei perioade foretice. Totusi, eu am citit mai multe studii si daca fac o reuniune a tuturor perioadelor indicate acolo, ar rezulta intervalul 1-15 zile. Dr. Rosenkranz scria intr-o carte publicata in 2010 ca perioada foretica medie calculata de el este 6 zile. Un alt autor - Martin, scria in 2001 ca el estimeaza perioada foretica intre 4,5 si 11 zile. Un ghid american publicat in 2015 vorbeste de un interval intre 5 si 14 zile pentru perioada foretica. Un alt studiu publicat de mai multi autori in 2016, a ajuns la concluzia ca perioada foretica variaza intre 4 si 6 zile. Tocmai ca aceasta perioada depinde de foarte multi factori, unii din ei din afara stupului, nu cred ca se poate da un numar fix de zile cat varroa ramane pe albina. Pentru varroa adulte aflate la primul lor ciclu, eu cred ca perioada foretica exista, adica, femelele de acest tip nu intra imediat in celula ca sa inceapa ciclul de reproducere. O determinare exacta este foarte dificila si din cauza dimensiunilor extrem de mici ale parazitului si a dinamicii gazdei.
Orfanizarea a 1/3 din efectiv pe perioada salcamului eu zic ca ma ajuta sa intrerup ciclul varroua.Dupa extractie salcam tratament cu varachet.
E complicat sa faci operatiunea la toata stupina si sa mergi si pe randament maxim la miere.
Rata de inmultire a paduchilor
Am folosit in rationamentele din primele postari ipoteza simplificatoare ca numarul de paduchi intrati in celule intr-o zi si cei iesiti din celule tot intr-o zi, ar fi egal si constant. Sigur ca in realitate numarul paduchilor creste. Dar in ce ritm? In mod sigur nici acest ritm nu e constant, probabil este mai mare vara, cand e mai mult puiet de trantori, dar poate si toamna, cand numarul de paduchi este mai mare si, cum s-a mai discutat, apar si imperecheri incrucisate (in cazul prezentei a doua sau mai multe femele intr-o celula).
Pentru un calcul mai simplu presupunem totusi o rata de inmultire consanta pe tot parcursul perioadei de inmultire.
Sa luam un exemplu plauzibil. Presupunem ca primavara sunt intr-o familie 30 de paduchi, iar toamna, cand se termina puietul, sunt 6000. Sa socotim perioada de puiet de 200 de zile, ce ar corespunde de pe la 20 februarie la 10 octombrie.
Cu aceste date putem calcula rata zilnica de inmultire.
Daca din 30 paduchi au rezultat 6000, inseamna ca din fiecare femela in primavara au rezultat pana in toamna 6000/30= 200 indivizi.
Daca doriti pot prezenta si modul de calcul. Dau totusi aici doar rezultatele. Rezulta o crestere zilnica de 1,0268456 ori sau o crestere zilnica cu 2,68%. Este o cifra asemanatoare cu ce am gasit data nu mai stiu unde, parca chiar pe forum, de 2,4%/zi.
Cu aceste date putem face o serie de calcule
- la un ciclu de 14 zile (cu 2 zile de perioada foretica), rata de crestere pe ciclu ar fi de 44,9% deci ~50%
- la un ciclu de 18 zile (la 6 zile perioada foretica), rata de crestere pe ciclu ar fi de 61,099 %
- la 30 de zile numarul de varroa creste de 2,214 ori
- 4,90 ori la 60 de zile
- 10,85 ori la 90 de zile
- 24,02 ori la 120 de zile
- 53,18 ori la 150 de zile
-117,74 ori la 180 de zile
-200,00 ori la 200 de zile
Cateva concluzii:
- se vede ca la un ciclu de 14 zile, sporul pe ciclu este de 50%. Asta inseamna ca in medie dintr-o celula parazitata au iesit numai 1,5 femele, deci mult mai putin decat macar femela mama si o femela tanara. Asta cifra mica ar da dreptate celor care spun ca femelele-mame rar duc doua sau mai multe cicluri, deci mor dupa primul. Se zice ca si intre femelele-pui un procent de 10-40% raman infertile fie prin accidentare in celula, fie ca mascului a murit inainte de a fecunda femelele-pui. S-ar mai putea pune aici ce a spus colegul @bmdna, ca un numar semnificativ de femele se pierd cazand de pe albine sau accidentate de acestea in incercarea de a se curata sau ramanand pe flor si nemaivenind o alta albina-caraus. Adica se nasc mai multe dar mai dispar in perioada foretica.
- daca perioada foretica este mai mare si deci ciclul e mai mare, se vede ca rata de inmultire pe ciclu rezulta mai mare (pentru ca numarul de cicluri/an este mai mic). Si la acest ciclu, cresterea numarului de Varroa este doar de 61,1%
- se vede ca intr-o luna numarul de paduchi creste de 2,214 ori. Pare putin dar totusi ganditi-va ca daca perioada de crestere a puietului este mai mare cu o luna, numarul final de paduchi este mai mult decat dublu.
- cifrele alea la 30, 60, ...180, 200 de zile, arata cati paduchi au rezultat pana la respectiva data dintr-o femela de la inceputul sezonului. Fiind o crestere exponentiala se vede ca in ultimele luni abia numarul lor creste exploziv, punand in pericol familia.
- se vede ca daca in primavara pornim numai cu jumatate din paduchi (dupa tratamente eficiente in toamna), pe tot parcursul anului vom avea numai jumatate din incarcatura de paduchi fata de ceilalti stupi.
- in orice perioada a anului se face tratamentul, procentul in care reducem atunci numarul de paduchi se va pastra pana in toamna (fata de stupii netratati).
- in realitate rata de inmultire a paduchilor nu este constanta in tot timpul anului. Avem vreo 3 luni in primavara si toamna cand avem numai puiet de albine, dar in lunile de vara este si puiet de trantori, unde paduchii se inmultesc mai rapid si atunci rata de inmultire este mai mare. Daca rata medie e cea calculata iar cea din vara este mai mare, inseamna ca rata de inmultire in perioada fara puiet de trantori e si mai mica decat cea calculata.
Ar mai fi multe comentarii, dar mai las si pe colegi sa le faca.
Revin cu o corectura:
De la 20 februarie la 10 octombrie sunt cca 230 de zile, nu 200 cum am zis. In realitate la mine perioada de puiet se termina la majoritatea familiilor pana la 10-15 septembrie, deci un interval de 200 de zile ar putea fi intre 1 martie si 16 septembrie (tinand cont de lunile cu 31 de zile).
Se poate calcula usor si rata zilnica de inmultire in cazul a 230 de zile de puiet. Aceasta este de 1,023303544, deci zilnic numarul de paduchi creste cu 2,33%, deci mai mic putin de 2,4% la care am facut referire. Cine vrea poate face usor calcule sa vada curba de inmultire si la rata de 1,0233.
Aveți o ipoteză optimistă dacă credeți că trec peste iarnă doar 30 de varooa. La calcul mai trebuie adăugați și alții care vin în cursul anului, în special după lună mai. De la discuțiile acestea ne putem focusa pe soluții pentru tratament.
Pentru mine este evident că trebuie găsită o soluție că sa ii scoatem din stup în timpul sezonului rece.
De asemeni este evident că dacă numărul din cuib este mic iarna tratamentul de primăvară nu are rost pentru că nu ar afecta decât 15% din puțin, adică si mai puțin.
Si mai apare ca important folosirea unui mijloc de neutralizare a unui important număr după salcâm (ori rama cu fagure de trântor, ori uleiuri volatile, ori tratament chimic de contact gen Mavrirol.
In mare sint de acord cu modelul de inmultire propus de dl. Stefan. Din pacate, din cauza multitudinii de variabile, un model de inmultire pentru varroa este foarte greu de testat. Ca si dl. Tinu si eu cred ca aceste discutii sint un punct de plecare pentru identificarea unor solutii de tratament. Cateva lucruri sint sigure, printre care faptul ca varroa exista peste tot (cel putin in Romania) si inca nu s-a descoperit nicio reteta prin care o familie de albine sa ajunga la infestare 0.
Eu personal, avand mai putini stupi, as merge pentru sezonul activ cu rama claditoare. Din ce am citit, eliminarea a 2-4 serii de puiet de trantor franeaza serios inmultirea varroa. Efectul este si mai puternic, daca procesul de capacire a trantorilor este cvasicontinuu. Astfel, cu pretul cresterii manoperei, o rama 1/1 se imparte in trei sectiuni in care se pot introduce 3 rame mici, dupa modelul mierii in sectiuni. Procesul se desfasoara astfel: La prima introducere in cele trei locasuri se introduce o rama doar pe una din treimi. Celelalte doua treimi se astupa cu bucati de scandura identice ca dimensiune cu ramele. Peste o saptamana se scoate una din scandurele si in locul ei se aseaza o rama. Prima rama la vremea asta are deja puiet de trantor. Peste inca o saptamana se scoate si ultima bucatica de scandura si se pune a treia rama mica. La aceasta data prima rama mica este deja capacita si chiar ar putea fi scoasa si curatata. Este un proces laborios dar inlatura folosirea oricarei substante chimice in sezon, urmand ca dupa extragerea mierii sa se intervina cu tratamente chimice.
Rama de trântorii rămâne cea mai bună opțiune si poate fi folosita din aprilie până la începutul lui iulie, adică exact în perioada în care nici un tratament nu este foarte eficient, nici indicat din cauza producerii de miere.
Rămâne doar de găsit o metodă care să facă manopera mai eficientă.
Sigur, după floarea-soarelui se va produce reinfestarea familiilor dar proporția va fi mult mai mică.
Un subiect foarte interesant!
In concluzie dupa cum specifica dl stefan1 intervalul de 7 zile intre tratamentele cu VF nu este cel mai potrivit atunci cand inca mai este puiet in stupi. Totusi fabricantul de VF ,daca imi aduc bine aminte, recomanda acest interval.
Schema de tratament ar trebui sa fie diferita in cele 2 situatii cand:
- in stup este atat puiet de trantori cat si de albina
-in stup este doar puiet de albina
In consecinta ce parere aveti, ar fi bine sa incercam si alte intervale intre tratamente? Si daca da cam cat de mare ar trebui sa fie? Cu siguranta se poate calcula inainte de experimentare. Ma refer bineinteles la cineva care are si rabdare si idee de la ce conditii trebuie plecat la aceste calcule.
Citat din: tinumaftei din Decembrie 20, 2016, 07:52:32 AM
1.Aveți o ipoteză optimistă dacă credeți că trec peste iarnă doar 30 de varooa.
2. La calcul mai trebuie adăugați și alții care vin în cursul anului, în special după lună mai.
3.De la discuțiile acestea ne putem focusa pe soluții pentru tratament.
4.Pentru mine este evident că trebuie găsită o soluție că sa ii scoatem din stup în timpul sezonului rece.
5.De asemeni este evident că dacă numărul din cuib este mic iarna tratamentul de primăvară nu are rost pentru că nu ar afecta decât 15% din puțin, adică si mai puțin.
6.Si mai apare ca important folosirea unui mijloc de neutralizare a unui important număr după salcâm (ori rama cu fagure de trântor, ori uleiuri volatile, ori tratament chimic de contact gen Mavrirol.
1. Daca sunt mai multi primavara, vor fi mai multi si toamna. Dupa ipoteza mea la fiecare femela din primavara ii corespunde cca 200 de paduchi la sfarsitul sezonului. Daca sunt mai multi paduchi in primavara, vor fi proportional mai multi in toamna. Trebuie sa stim ca orice roi artficial sau natural, orice fagur de puiet capacit luat din stup, va diminua destul de mult numarul de paduch. Sa presupun ca am luat doar un fagur plin de puiet capacit, fara albine, pentru o alta familie. Daca socotim ca 20% din paduchi sunt pe albine (mai mult decat 10-15% cat spun unele lucrari) tot sunt 80% din paduchi in puietul capacit. Sa zicem ca avem in total 5 rame de puiet capaci in stup. Atunci cu o rama am scos 80/5=16% din paduchii din stup, mai mult decat am diminua cu un tratament in prezenta puietului. Ce sa mai spun daca formam un roi artificial cu 2-3 faguri puiet si cu albinele doice de pe ei (care sunt gazde preferate pentru varroa liberi)? Eu faceam anual multi roi artificiali. Anul asta din motive de sanatate am facut putini. De obicei - poate aici voi intalni multe reactii de dezaprobare - faceam doar un tratament ca la carte toamna, in lipsa puietului. Mai foloseam fagurul crescator iar familiile sau roii care ajungeau la un moment dat fara puiet capacit, ii tratam o data si vara. In acest regim nu aveam pierderi peste iarna si dezvoltare buna a familiilor. Anul asta insa m-am confruntat cu unele depopulari mari, ca niciodata. Insa nici tratamentul de toamna nu l-am facut normal, ca de la inceputul lui octombrie au scazut temperaturile neasteptat de mult si nu a mai fost temp. optima de tratament.
2. Daca calculam paduchii care vin, trebuie sa calculam si pe cei care pleaca. Eu zic ca baza este totusi ce avem noi in stup. Se poate insa ca cei care vin din familii puternic infestate sa aduca viroze (pe care nu toti paduchii le au. Eu tin minte acum 20-30 de ani cand la tratamente cadeau mai multi paduchi ca acum, insa in familii nu apareau manifestari de albini fara aripi sau depopulari).
3. Sa lasam la urma tratamentele.
4. Daca tinem cont ca un tratament in lipsa puietului este - cum am aratat - mai eficient decat 3 tratamente in prezenta puietului, asa e cum spui. Dar orice procent de diminuare a numarului de paduchi in timpul anului, scade cu acelasi procent numarul de paduchi din toamna.
5.Repet ce am zis mai sus, daca omoram primavara la inceputul sezonului o femela, e echivalent cu omorarea toamna a 200, iar ca bonus eliminam efectele pe care cei 200 paduchi (si bunii si strabunii lor din timpul anului) le-au produs asupra larvelor si albinelor parazitate.
6. Tratamentele din timpul sezonului activ pot sa polueze intr-o oarecare masura mierea. O sa vedem daca sunt si alte tipuri de tratamente.
Citat din: antiopa din ardeal din Decembrie 20, 2016, 10:25:39 AM
Un subiect foarte interesant!
In concluzie dupa cum specifica dl stefan1 intervalul de 7 zile intre tratamentele cu VF nu este cel mai potrivit atunci cand inca mai este puiet in stupi. Totusi fabricantul de VF ,daca imi aduc bine aminte, recomanda acest interval.
Schema de tratament ar trebui sa fie diferita in cele 2 situatii cand:
- in stup este atat puiet de trantori cat si de albina
-in stup este doar puiet de albina
In consecinta ce parere aveti, ar fi bine sa incercam si alte intervale intre tratamente? Si daca da cam cat de mare ar trebui sa fie? Cu siguranta se poate calcula inainte de experimentare. Ma refer bineinteles la cineva care are si rabdare si idee de la ce conditii trebuie plecat la aceste calcule.
Mai reiau inca o data retionamentul de ce in lipsa puietului de trantori e bine ca intervalul dintre doua tratamente sa fie de 6 zile sau sa se faca 4 la 4 zile.
Sa socotim aici o perioada foretica medie (liber, pe albine) a paduchelui de 6 zile, cum @bmdna spune ca a gasit mai frecvent in studii.
- tratamentul il facem in ziua 1, 1+7 si 1+7+7, deci in zilele 1, 8 si 15
- la primul tratament se vor gasi liberi paduchii care ar fi intrat in celule treptat in ziua respectiva si in urmatoarele 5. Cum prin tratament acesti paduchi sunt eliminati, ar trebui ca pana in ziua a 6-a inclusiv nu ar mai trebui sa intre paduchi in puietul capacit. Sigur ca exista variabilitate si unii paduchi vor sta liberi mai putin de 6 zile si deci vor intra mai repede in celule iar altii vor sta liberi mai mult si chiar vor prinde al doilea tratament daca au rezistat la primul.
- se observa ca in ziua a 7-a vor intra in celule paduchii care au iesit in ziua tratamentului, dar dupa tratament, nemaifiind afectati de acesta si scapa si de al doilea tratament, facut in ziua a 8-a.
- de asemenea la al doilea tratament sunt omorati paduchii care au iesit in precedentele 6 zile, dar cei iesiti in ziua a 8-a dupa tratament vor intra in celule dupa 6 zile, deci in a 14-a zi si deci scapa din nou de urmatorul tratament din a 15-a zi.
- iarasi sa observam ca puietul capacit in ziua 1, 2 si 3 ar trebui sa iasa dupa 12 zile deci in 13, 14 si 15si sa fie fara paduchi, daca primul tratament a omorat paduchii liberi
- daca tratamentul s-ar face la 6 zile, atunci s-ar omori si paduchii care in a 7-a zi intra in celule, de asemenea cei din ziua a 13-a. Daca avem si puiet de trantori, atunci la tratament la 6 zile ramane descoperit puetul de trantori care ar iesi in ziua a 13 dupa tratament si in ziua a 14, tinand cont ca puietul de trantori sta 14 zile capacit.
Acum nu mai e timp, dar o sa incercam sa vedem cati paduchi sunt pe puietul de trantori si cat pe cel de albine.
Citat din: stefan1 din Decembrie 21, 2016, 05:22:35 AM
1. Daca sunt mai multi primavara, vor fi mai multi si toamna. Trebuie sa stim ca orice roi artficial sau natural, orice fagur de puiet capacit luat din stup, va diminua destul de mult numarul de paduch. Sa presupun ca am luat doar un fagur plin de puiet capacit, fara albine, pentru o alta familie. Daca socotim ca 20% din paduchi sunt pe albine (mai mult decat 10-15% cat spun unele lucrari) tot sunt 80% din paduchi in puietul capacit. Sa zicem ca avem in total 5 rame de puiet capaci in stup. Atunci cu o rama am scos 80/5=16% din paduchii din stup, mai mult decat am diminua cu un tratament in prezenta puietului. ..
2. Daca calculam paduchii care vin, trebuie sa calculam si pe cei care pleaca..
3. Sa lasam la urma tratamentele.
4. Daca tinem cont ca un tratament in lipsa puietului este - cum am aratat - mai eficient decat 3 tratamente in prezenta puietului, asa e cum spui. Dar orice procent de diminuare a numarului de paduchi in timpul anului, scade cu acelasi procent numarul de paduchi din toamna.
5.Repet ce am zis mai sus, daca omoram primavara la inceputul sezonului o femela, e echivalent cu omorarea toamna a 200, iar ca bonus eliminam efectele pe care cei 200 paduchi (si bunii si strabunii lor din timpul anului) le-au produs asupra larvelor si albinelor parazitate.
6. Tratamentele din timpul sezonului activ pot sa polueze intr-o oarecare masura mierea. O sa vedem daca sunt si alte tipuri de tratamente.
Câteva observații:
La punctul 1 si 2 greșiți pentru că prin scoaterea ramelor cu puiet din familie scade infestarea dar scade si populația stupului iar raportul albine paraziti nu se schimbă semnificativ, Prin urmare manevră nu are nici un efect antivarooa!
La punctul 5. Dacă tratamentul din lipsa puietului este eficient nu vad nici o utilitate tratamentelor chimice din primăvară. Si plec de la numărul estimat de dumneavoastră 30 de varooa. Dacă tratamentul surprinde 15-20% din varooa în stare liberă, atunci înseamnă că am chimizat stupul pentru 4-6 varooa!!!? Asta nu este nici eficient nici acceptabil în condițiile în care se face în perioada activă fiindcă va intra în sirop, miere de primăvară. O ramă goala așezată lângă puiet si in care matca va oua trântor, va captura cu eficiență mai mare varooa decât orice tratament!!
Cat privește perioada foretice ea este sigur mult mai mică de 6 zile, cel puțin pentru femelele care au depus deja oua. Personal nu cred că depășește 2-3 zile. Femelele tinere eclozionare ar putea avea nevoie de mai mult timp dar și în cazul acestora 6-7 zile este mult.
De aceea apreciez că tratamentul gen VF este util ca tratament de control în timpul existenței puietului, adică ne indică situația infestării la zi aproximand că ceea ce vedem este cam 15% din total în sezon. A aplica VF în serie în sezon are eficiența scăzută asupra combaterii varoozei, chiar dacă vedem păduchi căzuți, ne cam păcălim. În același timp trebuie să evaluăm si efectele insecticidelor introduse în stup, pentru că și acestea produc slăbirea imunității albinelor, dezorientari, depopulari.. Eu am văzut apicultori la a 6 sau a 7 serie de VF. Cum se simte albina după atâtea tratamente? Si in cel mai bun caz (la tratamentul în prezența puietului) eficienta totală nu trece se 70-80%??
Eu nu m-am referit la densitatea paduchilor pe albine ci la numarul total de paduchi din stup. Dupa rata aia de inmultire rezultata din calculele mele de 2,2 ori pe luna, de la orice data din an (in perioada cu puiet) facem numaratoarea, peste o luna vor fi de 2,2 ori mai multi paduchi, peste alta luna iarasi de 2,2 ori mai multi decat luna precedenta. E clar ca daca in mai vom avea cu 20% mai putini paduchi in stup, si toamna vom avea cu 20% mai putini decat daca nu am fi scos fagurul. Ca populatie, o familie se reface si toamna familiile pot fi comparabile ca putere, dar cea cu fagurul luat va fi cu mai putini paduchi.
Daca mai urmaresti odata modelul matematic se vede:daca la 1 martie avem un paduche, la 1 aprilie avem 2,21, la 1 mai avem 4,9, la 1 iunie 10,85, la 1 iulie 24,02, la 1 august 53,18, la 1 septembrie 117,74 si la 200 de zile ajungem la 200 paduchi. Deci daca am omorat la 1 martie acea femela, am omorat tot acest sir de paduchi sau este echivalent cu a omori 10,85 paduchi la 1 iunie sau 117,74 la 1 septembrie. Deci paduchii omorati in primavara sunt mai'valorosi'.
E adevarat ca tratamentele chimice se acumuleaza in nectar si mai cu seama in ceara si deea sunt importante tratamentele in lipsa puietului, cand un tratament face mai mult decat 3 in prezenta puietului.
Am urmărit din nou expunerea dumneavoastră dar la ideea de reducere a numărului de varooa prin ridicarea de puiet, rămân în divergentă față de dumneavoastră. Asta pentru ca nu e important câți păduchi sunt în stup, ci care este gradul de infestare. Până la urmă unui număr de 1000 de albine ii revine același număr de paraziti, iar ca efect secundar avem scăderea puterii familiei de albine. Matematica spune că de unde iei nu mai este că înainte
Am văzut la nemți o idee cam ineptă: să scoți tot puietul si sa tratezi ce rămâne, dar la dinamica familiilor de albine din România, familia aceea care a pierdut practic o generație, va intra în iarnă mai handicapată decât ar fi avut ceva păduchi.
Ideea mea este că în nici un caz metoda de tratament nu trebuie să afecteze dinamica populației familiei de albine.
Rămân la aceeași divergentă si in ceea ce privește tratamentul de primăvară. Ideea dumneavoastră a valoare doar pentru stupine izolate, dar și acolo tratamentul de primăvară este că sa ma exprim plastic că și cum ai trage cu tunul după un iepure. E costisitor si cu efecte colaterale semnificative.
Cred că efortul serios trebuie depus pentru un tratament eficient în toamnă târziu sau în iarnă. După ce a început creșterea de puiet tratamentul tip VF este mai degrabă ineficient. Primăvara și vara/toamna trebuie metode biologice (trântor/acid formic/ uleiuri) sau tratament chimic de durata (taufluvanilat, flumerin...). Acestea chiar dacă au eficienta mai scăzută acționează ca un "prășit" si păstrează redus nivelul infestării pentru că pe mine că apicultor mă interesează ca pe tot parcursul anului să am la 1000 de albine cât mai mic număr de paraziti.
Asta este filozofia mea, cam așa îmi dozez efortul și nu voi insista în divergente.
Nu tin neaparat sa am eu dreptate, dar imi mentin punctul de vedere. In lunile de primavara si vara densitatea de paduchi pe albine este totusi scazuta (dupa cum s-a vazut din modelul matematic), departe de pragul critic. Populatia familiei se reface, eu nu cred ca in toamna deosebesti ca populatie o familie din care ai luat un fagur de alta din care nu ai luat. Ori daca sunt cu 16% mai putini paduchi in ea, asta se cunoaste si ar putea sa fie diferenta de a ajunge sau nu la un prag critic de infestare. Ba mai mult, s-ar putea ca procentul de scadere a numarului de paduchi sa fie si mai mare la familia de unde am luat puiet. Aceasta daca tinem cont ca o familie foarte populata are tendinta sa creasca mai multi trantori, pe cand un roi sau un stup care a pierdut albine va creste prioritar puiet de albine si mai putin puiet de trantori. Se stie ca paduchii se inmultesc mult mai repede pe puietul de trantori si deci rata de multiplicare a paduchilor va fi ceva mai mica daca suprafetele de puiet de trantori vor fi mai mici.
Vreu sa aduc si eu in discutie ce am practicat pina in primavara anului aceasta .
Am tratat totdeauna cum am prins timp bun si in decembrie de multe ori ,anul acesta ce se termina, exceptie , am tratat si in ianuarie ca a fost bine cu vf. ,dar in primavara aceasta nu am tratat cum faceam mereu inainte de a pleca la primul cules la rapita .
A fost pt prima data cind eu am avut asa mare infestare , depopulari si pierderi de stupi ,chiar din nov.
Concluzia am tras-o ,treb neaparat sa tratez si primavara , sa nu mai fac exces de inmultire .
Numai bine .
Folosiți sistematic rama (clăditoare) cu celule te trântor? Folosiți si un tratament de lungă durată (Mavrirol sau similar)?
Nu, din tot ce ai intrebat nu am folosit anul acesta . Anii trecuti am folosit si mavirol fara rama .
Infestare mai mare ca anul asta nu am vazut de cand sunt! Sunt foarte ingrijorat...am si furetto, am tratat mereu cu taktik, varachet, mavrirol, anul asta am luat mavrik... Nu am tratat niciodata primavara...faceam tratamente toamna cu simt de raspundere si treaba era buna... Nu mai merge doar cu ce faceam pana acum...
Despre paduchii de pe puietul de trantori
De la inceput trebuie sa spun ca suprafetele de puiet de trantori variaza foarte mult fiind influentate de multi factori:
- perioada din an
- puterea familiei
- varsta reginei
- intensitatea culesurilor sau lipsa de cules
- calitatea fagurilor
- comportamentul stuparului (daca familiile se simt stramtorate, daca n-au suficienta aerisire, daca sunt familii in stare de roire, chiar daca ai faguri noi sau batrani in stupi)
Exista chiar in vara , in lipsa mai indelungata de cules, situatii cand nu mai avem puiet de trantori sau e foarte putin. Daca ai culesuri tarzii se poate ca si in august sa ai mult puiet de trantori, care permite sa fie o parazitare mai redusa a larvelor de albine (cele care vor ierna) dar care vor face ca in septembrie sa fie mai multi paduchi pe albine.
Ca sa putem aprecia cat de multi paduchi se dezvolta pe puietul de trantori pornim de la cateva date pe care le stim din experienta si din literatura apicola.
Sa presupunem ca avem intr-o familie 8 faguri de puiet, din care 7 faguri cu puiet de albine si un fagur cu puiet de trantori. Stim ca din pacate puietul de trantori rar este grupat numai pe o rama si mici suprafete se gasesc pe mai multi faguri din stup. Ba e posibil ca chiar acele suprafete de pe fagurii cu puiet de albine sa fie mai tare parazitate, fiind mai aproape de suprafetele de puiet decat fagurul crescator care de obicei e la marginea cuibului.
- Daca avem 7 faguri cu puiet de albine si 1 fagur de trantori, ar insemna ca suprafata de puiet de trantori este 1/7 din suprafata de puiet de albine, sau 14,3%.
- Trebuie sa tinem cont ca o celula de trantori ocupa o suprafata mai mare din fagur fata de una de albine. Daca 1 dm2 de puiet de albine are 800 de celule, aceeasi suprafata are 500 celule de trantori, deci pe un fagur se vor afla 5/8=62,5% din numarul de celule de pe un fagur de albine.
- Cartile spun ca puietul de trantori atrage mai multi paduchi decat cel de albine si anume de 7-8 ori mai multi. Adica daca din 100 de celule de puiet de albine gasim una parazitata, din 100 de celule de trantori ar fi 7sau 8 paduchi. Sa socotim media de 7,5
Cu aceste date rezulta:1/7*5/8*7,5=0,6694 sau 66,94%. Adica pe puietul de trantori se gasesc aprox 2/3 din paduchii care se gasesc in fagurii de puiet de albine.
Asta inseamna ca 40,0% din paduchii din celule ar fi pe puietul de trantori, cu mentiunea ca dupa mine aceasta este o proportie maxima, corespunzatoare cu suprafata maxima de puiet de trantori din stup, iar cand suprafetele de puiet de trantori vor fi mai mici, si ponderea paduchilor de pe acest puiet va fi mai mica.
Daca analizam mai departe, ar rezulta ca daca avem 7 faguri de puiet de albine in stup si matca ar oua constant, inseamna ca la 3 zile va oua un fagur, astfel ca in 21 de zile, cat este ciclul de dezvoltare de la ou la albina, sa se completeze 7 rame. Pentru fagurul de puiet de trantori, daca ar oua uniform, in fiecare zi aceeasi suprafata de puiet de trantori, ar oua pe o jumatate de rama in 12 zile (caci ciclul la puietul de trantori este de 24 de zile). Asa ca s-ar putea ca la fiecare 12 zile sa taiem o jumatate de fagur sau la doua saptamani, ca oricum trebuie sa mai ramana trantori si in stup. Sau sa impartim in 3 rama crescatoare si sa taiem puietul capacit din 8 in 8 zile.
Aici ar mai incapea o discutie: daca atunci cand s-a socotit ca in puietul de trantori sunt de 7-8 ori mai multi paduchi decat in cel de albine s-a socotit numarul de celule parazitate sau s-au numarat paduchii. Se stie ca pe puietul de trantori ajung la maturitate mai multi paduchi-pui si dintr-o celula de trantori parazitata vor iesi mai multi varroa decat dintr-o celula de albine. Daca s-a tinut cont de numarul de celule parazitate, atunci tinand cont de rata de inmultire mai mare a parazitului pe puietul de trantori si ca 40% din celulele parazitate sunt de trantori, am putea spune ca de pe puietul de trantori ar iesi aproape tot atati paduchi cati ies de pe puietul de albine.
Din tot ce s-a discutat pana acum se desprind cateva concluzii clare: 1 Cele mai importante tratamente sunt cele efectuate toamna tarziu in lipsa puietului. 2 Incepand din februarie cand incepe ponta, tratamentele cu fumigatii nu sunt eficiente si riscam sa contaminam mierea.
Eu as spune sa ne concentram pe modalitati de combatere a varroa...pe langa tratamentele cu amitraz prin fumigatie poate e cazul sa ne indreptam atentia si spre tratamentele cu benzi imbibate cu amitraz(tactik, mitak,scabatox), tauflavalinat(mavrik/ klartan/mavrirol), spre benzile cu uleiuri esentiale volatile, pudrari cu zahar pudra, stropiri cu sirop si uleiuri esentiale, folosirea ramei claditoare, tratamentul cu acid formic, tratamentul cu acid oxalic prin stropire si prin fumigatie cu oxalic sublimat...
Daca in stabilirea locurilor de pastoral se obicei domneste o discretie, in privinta combaterii acarienilor nu ar trebui sa fie asa! Daca eu am stupi "paduchiosi" , maine, poimaine ne intalnim in pastoral si te-ai "paduchizat " imediat!
E nevoie de observatii precise, scheme de tratament, retete alternative, sfaturi practice...observate din experientele diverse..., deschidere catre metode noi, dar stapanirea minutioasa a metodelor garantate de eliminare a varroa.
Citat din: stefan1 din Decembrie 22, 2016, 03:48:52 AM
Despre paduchii de pe puietul de trantori
De la inceput trebuie sa spun ca suprafetele de puiet de trantori variaza foarte mult fiind influentate de multi factori:
- perioada din an
- puterea familiei
- varsta reginei
- intensitatea culesurilor sau lipsa de cules
- calitatea fagurilor
- comportamentul stuparului (daca familiile se simt stramtorate, daca n-au suficienta aerisire, daca sunt familii in stare de roire, chiar daca ai faguri noi sau batrani in stupi)
Exista chiar in vara , in lipsa mai indelungata de cules, situatii cand nu mai avem puiet de trantori sau e foarte putin. Daca ai culesuri tarzii se poate ca si in august sa ai mult puiet de trantori, care permite sa fie o parazitare mai redusa a larvelor de albine (cele care vor ierna) dar care vor face ca in septembrie sa fie mai multi paduchi pe albine.
Ca sa putem aprecia cat de multi paduchi se dezvolta pe puietul de trantori pornim de la cateva date pe care le stim din experienta si din literatura apicola.
Sa presupunem ca avem intr-o familie 8 faguri de puiet, din care 7 faguri cu puiet de albine si un fagur cu puiet de trantori. Stim ca din pacate puietul de trantori rar este grupat numai pe o rama si mici suprafete se gasesc pe mai multi faguri din stup. Ba e posibil ca chiar acele suprafete de pe fagurii cu puiet de albine sa fie mai tare parazitate, fiind mai aproape de suprafetele de puiet decat fagurul crescator care de obicei e la marginea cuibului.
- Daca avem 7 faguri cu puiet de albine si 1 fagur de trantori, ar insemna ca suprafata de puiet de trantori este 1/7 din suprafata de puiet de albine, sau 14,3%.
- Trebuie sa tinem cont ca o celula de trantori ocupa o suprafata mai mare din fagur fata de una de albine. Daca 1 dm2 de puiet de albine are 800 de celule, aceeasi suprafata are 500 celule de trantori, deci pe un fagur se vor afla 5/8=62,5% din numarul de celule de pe un fagur de albine.
- Cartile spun ca puietul de trantori atrage mai multi paduchi decat cel de albine si anume de 7-8 ori mai multi. Adica daca din 100 de celule de puiet de albine gasim una parazitata, din 100 de celule de trantori ar fi 7sau 8 paduchi. Sa socotim media de 7,5
Cu aceste date rezulta:1/7*5/8*7,5=0,6694 sau 66,94%. Adica pe puietul de trantori se gasesc aprox 2/3 din paduchii care se gasesc in fagurii de puiet de albine.
Asta inseamna ca 40,0% din paduchii din celule ar fi pe puietul de trantori, cu mentiunea ca dupa mine aceasta este o proportie maxima, corespunzatoare cu suprafata maxima de puiet de trantori din stup, iar cand suprafetele de puiet de trantori vor fi mai mici, si ponderea paduchilor de pe acest puiet va fi mai mica.
Daca analizam mai departe, ar rezulta ca daca avem 7 faguri de puiet de albine in stup si matca ar oua constant, inseamna ca la 3 zile va oua un fagur, astfel ca in 21 de zile, cat este ciclul de dezvoltare de la ou la albina, sa se completeze 7 rame. Pentru fagurul de puiet de trantori, daca ar oua uniform, in fiecare zi aceeasi suprafata de puiet de trantori, ar oua pe o jumatate de rama in 12 zile (caci ciclul la puietul de trantori este de 24 de zile). Asa ca s-ar putea ca la fiecare 12 zile sa taiem o jumatate de fagur sau la doua saptamani, ca oricum trebuie sa mai ramana trantori si in stup. Sau sa impartim in 3 rama crescatoare si sa taiem puietul capacit din 8 in 8 zile.
Aici ar mai incapea o discutie: daca atunci cand s-a socotit ca in puietul de trantori sunt de 7-8 ori mai multi paduchi decat in cel de albine s-a socotit numarul de celule parazitate sau s-au numarat paduchii. Se stie ca pe puietul de trantori ajung la maturitate mai multi paduchi-pui si dintr-o celula de trantori parazitata vor iesi mai multi varroa decat dintr-o celula de albine. Daca s-a tinut cont de numarul de celule parazitate, atunci tinand cont de rata de inmultire mai mare a parazitului pe puietul de trantori si ca 40% din celulele parazitate sunt de trantori, am putea spune ca de pe puietul de trantori ar iesi aproape tot atati paduchi cati ies de pe puietul de albine.
Din observațiile mele în lunile aprilie, mai, iunie varooa se înmulțește 90% pe puietul de trântor. Doar daca puietul de trântor este parazitat peste 60-70% varooa începe să paraziteze în aceste luni și puietul de albină lucrătoare.
Din apreciere mea, extragerea ritmica a ramei (clăditoare sau nu) cu puiet căpăcit de trântor în lunile aprilie-iunie reduce cu 80-90% infestația cu varooa.
Vin si eu cu niste concluzii.
1. Am incercat in primavara sa tratez cu apilifevar (care este facut pe baza de uleiuri esentiale. Din experienta pe care am facut-o a rezultat ca, desi am pus pastilele respective cu mai mult de o luna inainte de inflorirea rapitei, mierea a avut un usor gust de timol. Si a mirosit a timol in stup mult timp si dupa ce am extras mierea de primavara. Ceara este un bun absorbant, absoarbe uleiurile respective, dupa care din ceara acestea trec in miere. Prin urmare, pentru cei care fac miere si nu vor ca mierea sa aiba gust de cimbru, nu este indicata utilizarea acestui tip de substante. Totusi, familiile tratate in primavara cu acest medicament, au avut foarte putini varroa la tratamentul de toamna, deci, desi este o combinatie de substante naturale, are efect.
2. Anul asta am incercat KAS81 in toamna. Am ales o familie pe care nu am tratat-o cu varachet si i-am aplicat kas81. Asa cum banuiam, nu este un tratament la care sa cada varroa masiv. Sincer sa fiu, eu nici nu am crezut ca or sa cada. Totusi, din ziua urmatoare aplicarii tratamentului, am gasit pe fundul stupului cate 5-6 varroa in fiecare zi, 1-2 dintre ei mai miscau. Asta in conditiile in care eu nu am hranitoare si am aplicat numai 2 litri de miere cu ceaiul rspectiv (in loc de pana la 6 litri cum se recomanda) si am dat in 2 etape, in loc de 3-4. Eu cred ca aceasta ar putea fi o solutie si pentru primavara, dar ar fi de modificat concentratia si modul de aplicare. In sensul ca ar trebui aplicat numai cu miere si in cantitati mici (de circa 100 ml) pentru a nu fi depozitat in faguri. Cred ca daca am gasi o posibilitate primavara sa le dam in fiecare zi cate 100 de ml, sa fie si o sursa de apa, nu ar mai fi necesar niciun alt tratament de primavara. Dupa 3 sau 4 saptamani am aplicat si varachet la stupul respctiv si au mai cazut varroa, dar nu multi. Fiind vorba doar de un stup observatiile nu sint relevante. Totusi, consider ca faptul ca au cazut demonstreaza ca solutia are efect si merita sa fie luata in considerare.
3. Am analizat de ce anul asta eu am avut, in medie, gradul de infestare cu varroa mai mare decat in 2015. Infestarea mai mare s-a manifestat in special la familiile care au roit. Roiurile, inclusiv cele facute dupa metoda Taranov, nu au avut infestare mare. Din cauza ca:
- in zona mea am avut primavara vreme foarte proasta (in aprilie am avut perioada si mai mari de o saptamana cu temperaturi nocturne sub 0 grade (floarea de prun a inghetat complet) iar eu nu am avut faguri crescuti suficienti (pana acum am fost in expandare) si daca as fi pus faguri la crescut pe asa o vreme nu mi-ar fi crescut nimic;
- familiile, majoritatea, au fost neobisnuit de puternice si corobarat cu ce am spus mai sus, au intrat in friguri foarte devreme (unele la sfarsit de aprilie). La familiile intrate in friguri, adio crestere de trantori.
- mai a fost foarte capricios si eu am fost ocupat si cu serviciul, nu am reusit sa fiu riguros in gestionarea ramelor claditoare (si iunie a fost foarte ploios)
- nu am avut rame crescute cu celule de trantor
am ajuns ca in loc de 2-3 faguri cu puiet de trantor capacit sa extrag intre niciunul si maxim 2 (majoritatea au fost cu un singur fagure si numai cativa au fost cu 2). Primavara eu nu fac tratamente si toate cele de mai sus au contribuit la o infestare mare. Spuneam pe un alt topic ca am fost martor la depopularea unei familii pana la un numar de circa 50 de albine in luna septembrie. Daca depopularea a avut loc urmare infestarii (si cel mai probabil asa este) atunci ea s-a produc ca urmare a faptului ca nu am putut gestiona ramele claditoare.
In sezonul care vine am sa folosesc o rama claditoare modificata. Pana acum am folosit rame ca cea din poza. In partea de sus i-am pus o fasie de fagure artificial, ca sa nu creasca celule de trantor. Avantajul unei astfel de rame este ca in partea de sus, cum se vede din poza, se face coronita si dupa decupare, daca introduc la loc rama cu coronita, golul este crescut foarte repede si ouat de albine. Am facut si rame cu partea de sus goala, dar m-am trezit ca si sus au facut tot celule de trantor si matca a ouat in ele. Dezavantajul este ca fagurele este mare si daca ai o matca buna, oua totul intr-un timp scurt si perioada de capacire - cand se capteaza varroa, este destul de scurta, dupa care nu mai raman decat celule de albina si celulele de trantori razletite pe ramele de cuib. Pentru sezonul urmator am sa fac trei rame mici, care sa se potriveasca exact in partea de jos a ramei din poza. Primavara cand pun rama in cuib, am sa pun in prima faza o rama mica si 2 bucati de scandura, dupa un timp mai scot una din scanduri si pun inca o rama, apoi, in ultima faza, am sa scot si a treia scandura si am sa pun a treia rama. Astfel, o sa lungesc perioada de capacire, deci voi avea o absorbtie mai buna. Daca ma uit la rama din atasament, ea chiar a fost crescuta din trei tronsoane, parca albinele au incercat sa sugereze. Ramele astea mici pot fi descapacite, larvele ies usor din ele prin lovire de ceva tare si pot fi puse la loc. Nu am inventat asta, am vazut la italieni. Cu ocazia scoaterii larvelor, daca se identifica d unde sint ramele, se poate face si o estimare a gradului de parazitare la fiecare familie. O alta metoda rapida de curatat faguri de trantori este cu instalatia de spalat sub presiune, eu nu am probat-o, dar am vazut un film pe youtube. De ce toate astea? Pentru ca eu am constatat ca este bine sa ai, in special pentru primavara, rame construite cu celule de trantor. Refolosindu-le eu zic ca ai inca o arma in lupta cu varroa. Inca ceva, sint recomandari ca pe post de rama claditoare sa se foloseasca rama de cat de 1/2. Am incercat si asa. La majoritatea a fost bine, totusi, la familile puternice, au lipit fagurele construit de peretele stupului. Va dati seama ce placut a fost sa scot un astfel de fagure, mai ales pe o vreme neprielnica. Deci, eu nu recomand rama de jumatate.
multumiri pt postrile de azi [sunt eficiente ].
Au trecut sarbatorile de iarna si putem sa ne intoarcem sa incheiem acest subiect.
S-au mai spus lucruri foarte interesante de catre colegii mei. Sunt unele cifre mai diferite de cele la care am ajuns eu prin calcule, e adevarat ca plecand de la ipoteze simplificatoare, care nu tin cont de toti factorii implicati. Am putea sa complicam lucrurile si sa mai introducem si alte variabile, dar eu zic ca diferentele fata de ce am expus nu ar fi foarte mari.
Acum despre tratamente in prezenta puietului. Si despre astea au mai vorbit colegii. Un impediment al acestor tratamente ar fi poluarea mierii cu substantele de tratament. De aceea eu o sa vorbesc doar doua feluri de tratamente care se pot aplica.
Folosirea fagurelui crescator
Pe langa alte beneficii ale utilizarii lui, fagurele crescator poate fi folosit si pentru reducerea numarului de paduchi in perioada cat familiile de albine cresc puiet. Am mai spus, pentru a colecta cat mai multi paduchi, ar trebui ca permanent sa avem in familii puiet de trantori la capacire, care sa colecteze Varroa. In conditiile in care avem un singur fagur crescator, ar trebui ca in el sa avem puiet de toate vastele, adica de la zero la 24 zile. Asta inseamna ca in 12 zile sa fie ouat jumatate din fagur. Pentru a fi eficienta recoltarea, ar trebui ca sa taiem periodic partea capacita din puietul de trantori. Am putea face operatiunea de doua ori pe luna. Daca verificam prin descapacire si scuturare larvele de trantori, am putea obtine indicii despre gradul de infestare a acelei familii. Ca efect al acestei metode, daca sunt adevarate cifrele pe care intr-o postare anterioara le-am calculat, atunci putem face urmatorul rationament:
- din totalul paduchilor dintr-o familie, eu stiam ca numai 10-15% sunt pe albine, restul in celule. Asta ar corespunde la o perioada medie de doua zile cat ar trebui paduchii sa stea liberi, pana intra iar in celulele de puiet. Colegul @bmdna a gasit studii care sustin ca paduchii stau mai mult pe albine. Atunci inseamna ca procentul de paduchi liberi este mai mare decat stiam eu, sa zicem ca 20%
- inseamna ca 80% din paduchi sunt in puietul capacit
- am stabilit ca in puietul de trantori ar fi cca 40% din totalul paduchilor din celule
- trebuie sa tinem cont ca sunt celule si pe alti faguri decat fagurul crescator. Sa presupun ca pe acest fagur este 80% din totalul puietului de trantori.
- atunci, daca eliminam tot puietul capacit din fagurul crescator, vom elimina 0,4*0,8*0,8=0,256 sau 25,6% din paduchii din familie
Asta ar insemna ca prin fagurul crescator putem elimina la o interventie 1/4 din paduchii din stup, deci cat la doua tratamente cu Varachet facute in prezenta puietului. Eu cred ca totusi procentul paduchilor eliminati este mai mic, in primul rand pentru motivul ca matca oua in salturi pe fagurul crescator si nu avem permanent puiet de trantori la capacire, asa ca in acele perioade paduchii intra in puietul de albine.
Un alt lucru pe care l-am citit dar eu nu l-am remarcat, ar fi ca Varroa prefera fagurii mai vechi (atat de albine cat si de trantori), unde pot fi chiar de 3-4 ori mai multi paduchi decat in fagurii noi (cred ca e exagerat). In aceste conditii ar fi de preferat refolosirea fagurului crescator, ceea ce ar scuti si efortul albinelor de a creste un nou fagur (dar reduce si productia de ceara). Problema este cum se scot larvele din celule. Daca se decupeaza fagurul, se reteaza capacelele si apoi se scutura, uneori ies usor larvele. Care nu ies, se pot scoate individual cu o sarma groasa de 1-1,5mm. Unii le scot cu furculita apicola, iar altii le scot cu jet de apa. Cu furculita s-ar putea scoate si din fagurii de albine care au portiuni de trantori. Dar in acest mod totusi parte din paduchi raman pe fundul sau peretii celulelor.
O sa continui
Citisem undeva (despre VSH) ca varroa care nu este pe deplin matura si este scoasa din celula inainte de eclozionarea normal a puietului si implicit a ei, moare. Ca se deshidrateaza fiind foarte sensibila la diferenta de umiditate din celula capacita si cea din stup si asta ar fi motivul pentru care comportamentul VSH imputineaza din varroa. E adevarat? Eu am descapacit tot anul puiet de trantor de pe toate ramele din cuib si nu am gasit decat foarte putini varroa. Apoi la tratamentul fara puiet m-am speriat...
Citat din: ciucur din Ianuarie 10, 2017, 02:13:36 PM
Citisem undeva (despre VSH) ca varroa care nu este pe deplin matura si este scoasa din celula inainte de eclozionarea normal a puietului si implicit a ei, moare. Ca se deshidrateaza fiind foarte sensibila la diferenta de umiditate din celula capacita si cea din stup si asta ar fi motivul pentru care comportamentul VSH imputineaza din varroa. E adevarat? Eu am descapacit tot anul puiet de trantor de pe toate ramele din cuib si nu am gasit decat foarte putini varroa. Apoi la tratamentul fara puiet m-am speriat...
Pe puietul de trântor varooa inițială scoate doua generatii de puiet. Asta înseamnă că la momentul la care ați descapacita in celulele cu trântor era un număr suficient de varooa maturi.
Rama trebuie înlăturată cu totul sau congelata înainte de a fi reintrodusa in stup. Trebuie adoptată o metodă de a elimina efectiv parazitii din ea.
Rama de trântori este eficienta daca este poziționată marginal pentru că varooa caută zonele mai "racoroase" din stup.
La tratamentele acutuale de pe piata nu vom scapa 100% de varroa. Nici cu rama de trantori. Putem doar sa ii tinem sub control.
Cu cat avem albinele mai sanatoase va fi mai bine pentru noi
Citat din: ciucur din Ianuarie 10, 2017, 02:13:36 PM
Eu am descapacit tot anul puiet de trantor de pe toate ramele din cuib si nu am gasit decat foarte putini varroa. Apoi la tratamentul fara puiet m-am speriat...
Am mai spus si o repet inca odata: Rama claditoare este un slab ajutor in combaterea varoa. Nu trebuie sa credem ca daca folosim rama claditoare am rezolvat problema varoa. Acest lucru il credea Ursu atunci cand ne indemna sa cumparam stupul minune.
Rama claditoare contribuie la obtinerea ramelor fara celule de trantori atunci cand dam foi la crescut, face sa creasca productia de ceara si contribuie in mica masura la combaterea varoa.
Citat din: bucovineanu din Ianuarie 10, 2017, 09:40:53 PM
Am mai spus si o repet inca odata: Rama claditoare este un slab ajutor in combaterea varoa. Nu trebuie sa credem ca daca folosim rama claditoare am rezolvat problema varoa.
Am înțeles că prof. Ursu este un negustor controversat, dar fiindcă acesta folosea rama clăditoare in ecuațiile lui apicole asta nu îndreptățește afirmația dumneavoastră despre combaterea varooa cu rama clăditoare, decât dacă puteți prezenta un experimentul științific.
1.Pe aici nimeni nu a afirmat că rama cu trântori clăditoare sau nu este eficienta 100%.
2. Amplasată corect și ridicată ritmic între aprilie/mai-iunie, reduce foarte mult nucleul de start a varooa, astfel încât infestarea din iulie-septembrie (atunci când suprafețele cu puiet sunt în declin) este mult mai mică.
3. Evident că este multă muncă la folosirea ramei cu trântori. Tot la 8-12 zile sa iei toți stupii la mâna, mai ales că în sezon sun multe alte lucruri de făcut.
4. Însă rama clăditoare mai are însă și un alt avantaj: crează in stup in timpul folosirii ei "senzația" de roi natural. Am folosit o bună perioadă, atunci când eram la bio și când aveam și timp mai mult, și am observat că familiile care creșteau permanent rama (multe până la sfârșitul lui august) erau mult peste medie. Eu am asemănat această observație cu roiul la pachet, care se dezvoltă excelent, deși face eforturi mari pentru a clădi multi faguri.
În timpul in care foloseam masiv RC nu exista acid oxalic, nici aparate de sublimare. Tratamentele se făceau preponderent primăvara ( acid formic) iar rezultatele nu erau mulțumitoare in ansamblu. Acum cu posibilitatea unui tratament eficient în lipsa puietului, importanță RC revine in actualitate
Dacă dinamica varooa este întârziată și efectivul inițial este diminuat astfel că numărul de varooa este in luna iunie de doar 75% din total, este evident că infestarea din toamnă este mult redusă.
Vad si ma bucur ca si aici sunt controverse. Sustinandu-ne cu argumente parerile, poate mai clarificam unele lucruri. In ce ma priveste eu folosesc fagurul crescator si pentru a nu strica la constructie fagurii de albine si pentru a mai scapa de unii paduchi. Cifrele la care am ajuns sunt deductii din ce se admite in general despre biologia parazitului Varroa. Daca se admite ca celulele de trantori atrag de 7-8 ori mai mult paduchii decat cele de albine, nu vad unde am gresit in rationament. S-ar putea ca aceasta ipoteza de plecare sa nu fie tocmai exacta si de aceea sa dea un rezultat gresit. Daca in f.c. gasesc mai multi paduchi decat la alte familii, e clar ca acea familie trebuie urmarita mai atent sau tratata. Daca in toti se gasesc multi paduchi, e iarasi un semn ca in acel an avem multi paduchi. Se observa de asemenea clar ca inspre toamna numarul de paduchi din puietul de trantori creste, odata cu cresterea generala a numarului de paduchi din familii. Unul din avantajele acestei metode cu f.c. este ca prin ea nu creem rezistenta a paduchilor :finger: desi s-ar putea chiar si aici sa se creeze o linie rezistenta de paduchi, daca fortam putin rationamentul. S-ar putea ca genetic sa fie unii paduchi care sa prefere celulele de trantori si altii care sa paraziteze fara alegere celulele de albine ca si pe cele de trantori. Daca eliminam mereu parazitii din f.c., va creste proportia parazitilor care genetic cauta sa paraziteze puietul de albine, fara sa mai prefere pe cel de trantori.
Am spus ca mai dau o metoda de tratament.
Tratamentul cu zahar pudra
E iarasi o metoda folosita in unele tari de unii stupari si poate diminua in anumite procente infestarea cu Varroa.
Metoda este simpla. Se cerne peste rame o cana de zahar pudra, astfel ca sa fie pudrate cat mai multe albine. Zaharul care ramane pe speteze se perie sa intre pe intervale. Daca avem si caturi, se pot pudra si albinele de acolo, marind cantitatea de zahar.
Avantajele metodei sunt ca nu se introduc substante toxice in stupi, nu polueaza ceara si s-a constatat ca nici mierea. Se zice ca se poate folosi si zahar de cofetarie, care are si ceva amidon, fara a influenta negativ albinele. Important este ca zaharul sa fie foarte fin, ca sa se imprastie la cat mai multe albine. S-a analizat si daca zaharul patrunde prin stigme in sistemul respirator al albinei, dar nu s-a constatat asa ceva.
Ca mod de actiune, zaharul pudra actioneaza pe doua cai: afecteaza paduchii, mai bine sistemul lor de fixare cu ventuzele de pe picioare. Al doilea mod de actiune este prin stimularea instinctului de curatire reciproca si de autocuratire la albine. In acest proces de curatire sunt detectati si paduchii si unii din ei eliminati.
Ca reactii adverse se vorbeste de distrugerea unei parti din ouale existente in faguri si chiar a unor larve, dar totusi familia se reface rapid.
Nu am date despre efectele acestui tratament, dar cred ca stiti metoda de testare a infestarii prin introducerea unui numar cunoscut de albine intr-un boracan cu zahar pudra, astfel incat paduchii sa se desprinda de pe albine. Apoi se cerne zaharul printr-o sita potrivita si raman paduchii pe care ii numaram si stabilim astfel infestarea. Iarasi nu stiu cum influenteaza faptul ca avem sau nu fund cu sita. In tot cazul, tratamentul nu afecteaza decat paduchii liberi, de pe albine, deci nu poate fi mai eficient decat un tratament cu Varachet, dar are avantajul ca poate afecta si paduchii care au dobandit oarecare rezistenta la Varachet. Eu am citit cu mult timp in urma o lucrare despre acest tratament (un link din SUA, dat undeva pe acest forum) si parca se recomanda un astfel de tratament o data sau de doua ori pe luna in tot sezonul de cules, cand nu sunt indicate tratamente chimice. Daca tinem cont de ciclul de dezvoltare a paduchelui, tratamentul ar trebui sa fie ca si cel cu Varachet, de 3 ori la interval de 6-7 zile.
Poate colegii care au facut astfel de tratamente pot veni cu completari.
Tratamentele astea nu prea se pot aplica la multi stupi.
Cine are experienta stie cum si cand trebuie tratati.
Multi stupari aplica tot ce vede pe net sau eu mai stiu unde.
Aici teoretizam mult,dar in practica multe nu se potrivesc cu ce scriem aici.
Cu ani in urma foloseam si cate 2 rame claditoare la o familie. Toata vara am descapacit si taiat ramele claditoare si nu am gasit nici un parazit. La tratamentele din toamna, in lipsa puietului, au cazut foarte multi. Ma poate lamuri cineva care a fost cauza?
Domnu bucovineanu mai avem trantori si in alte rame. Nu exista studii concrete cu privire la varroa. Ce stim sunt vrajeli ieftine. E bine macar ca avem tratamente cat de cat bune.
La noi in tara ce studii s-au mai facut in ultimii ani? Nu avem noi tehnologie suficenta sa verificam multe lucruri. Mergem pe studiile altora care nu le putem verifica.
BAgati fratilor 10 rame claditoare sa va saturati de trantori :))
Citat din: bucovineanu din Ianuarie 11, 2017, 03:31:53 PM
Cu ani in urma foloseam si cate 2 rame claditoare la o familie. Toata vara am descapacit si taiat ramele claditoare si nu am gasit nici un parazit. La tratamentele din toamna, in lipsa puietului, au cazut foarte multi. Ma poate lamuri cineva care a fost cauza?
Dacă toate manualele și toată literatura de specialitate spune intr-un fel, eu pot sa spun invers. Dar trebuie sa prezint dovezi, adică un studiu făcut pe baze științifice. Altfel cineva îmi va spune că nu sunt decât impresii. Și mă voi supăra.
Asta că sa vorbesc în pilde.
Din observațiile mele de la sfârșitul anilor '80 și până azi am observat că mai întâi este parazitat puietul de trântor.
Apicultorii iscusiți au însă puține rame cu celule de trântor..
multumim pt aceste inf utile :ok:va rog un raspuns cind se poate face primul tratament cu acid formic :bzz: ))/ :thanks:.
Am gasit un articol destul de interesant despre tinerea sub control a Varroozei. Inca nu l-am citit tot. Poate cineva care stie bine engleza sa il dea macar in rezumat.
Dau doar un fragment:
"A treatment efficacy of 60 to 80 % can be expected with one treatment, depending on the climate and on the conditions of application. With two treatments, the efficacy increases to 90-98 % 19,40,51,58,68. Note: formic acid affects also Varroa mites in their phase of reproduction within the sealed cells 1,24 and additionally it destroys the tracheal mite (Acarapis) 25,41,65. Why ten mites per day? The results in figure 6 show that a natural fall of 10 individuals per day corresponds to a treatment mite fall of about 2000 mites. If, in case of one single treatment, a treatment efficacy of 80 % is determined, about 400 mites remain in the colony. Trials showed that mite populations of this size present no risk for the health of colonies until the winter treatment. If, however, 3000 to 4000 mites are present in a colony, 1000 varroa per colony would still be counted after treatment, which are by far too many and a second treatment is therefore necessary."
Studiul e aici: https://www.researchgate.net/publication/237117113_Alternative_strategy_in_central_Europe_for_the_control_of_Varroa_destructor_in_honey_bee_colonies
Articolul e cred mai vechi, dar unele date de baza se pot retine.
Va multumesc pentru articol. Pe mine ma intereseaza orice material legat de varroa. O sa-l studiez seara cand ajung acasa si o sa revin cu niste pareri. Ce pot spune din capul locului este ca, dupa parerea mea, tratamentul cu acid formic nu este unul pe care sa ne putem baza, pentru ca depinde foarte mult de conditiile atmosferice. Si cu excesele climatice din ultimii ani, nu prea stii cum sa procedezi. De ex. aprilie 2015 a fost foarte firebinte la mine, cu temperaturi peste 30 de grade. Aprilie 2016 a fost foarte rece de nu am putut sa bag faguri la crescut. Exista vaporizatori reglabili, dar eu inca nu am gasit unul care sa se ajusteze automat, sa elimine aceeasi cantitate de acid in unitatea de timp, indiferent de conditiile atmosferice.
se poate face tr cu formic si primavara :rusine: nu stiu va rog informati ne pe cei care nu stim [mai ales am inteles ca s ar parea ca bintuie si acrpis woodi :roll: :nod: :nono:.
Am studiat documentatia studiului si am sa fac cateva consideratii:
- Studiul se bazeaza pe stupine cu numere mici de familii (pana in 20) dar acest fapt se compenseaza prin numarul relativ mare de stupine participante
- Este destul de vechi (2003) dar bine elaborat, dupa parerea mea
- Este primul studiu in care gasesc faptul ca acidul formic poate lasa reziduuri sesizabile la gust de catre om, daca tratamentul se aplica in preajma culesului
- Si acest studiu, pe langa multe altele spune ca recoltarea a 2-3 faguri cu puiet de trantor capacit reduce populatia de varroa din familie la jumatate
- Interesant este ca indepartarea unei jumatati din puietul capacit din familie, scade numarul varroa cu o treime, deci combinata cu manevra de mai sus, nu mai este necesar un tratament antivarroa pana la sfarsitul sezonului.
multumesc pt raspuns d le bmdna dar care e eficienta formicului asupra acarpis woodi si cind se poate da [cum a ti spus e f b folosirea ramei cld ] :thanks:.
Citat din: corneliuhrom din Februarie 22, 2017, 08:46:56 PM
multumesc pt raspuns d le bmdna dar care e eficienta formicului asupra acarpis woodi si cind se poate da [cum a ti spus e f b folosirea ramei cld ] :thanks:.
Citeste articolul (cu Google translate, ca mine, daca nu stii engleza). Se dau niste tabele si se vorbeste de eficacitate pana la 98% si la acidul formic (dar la Varroa). Se vorbeste insa de 'caderea' unor regine. Interesanta recomandarea de a face doua tratamente la interval de 24 ore la roii naturali sau artificiali (la pachet?) pana nu sunt asezati pe faguri, pentru ca acidul formic se impregneaza si in ceara. Sunt scheme de tratare de scurta durata si de lunga durata cu acid formic. De asemenea de dozatoarele de acid in stup spune ca sunt vreo 10 tipuri in Europa (la nivelul anului 2003 cand cred ca s-a scris articolul).
Iarasi interesant ca se dau niste cifre cu reinfestarea de la stupinile vecine netratate si se ajunge la cifre de pana la 4000 de paduchi pe sezon. Se vorbeste insa de cazuri in care apare furtisag asupra stupilor slabiti de varroa, caz in care apar acele reinfestari masive.