• Welcome to Forum discuții Apiardeal. Please login or sign up.
 

vlad octavian

Creat de tavy, Februarie 13, 2016, 12:05:42 a.m.

« precedentul - următorul »

Kov iulian


tavy

Am si eu o intrebare, am cumparat un refractometru si nu stiu sa-l calibrez.Am cautat si peste tot gasesc sfatul de a-l aduce la zero, dar al meu nu are zero. Ma poate ajuta cineva?

Closcutz

Am înțeles dintr-un video că un apicultor a luat o mostra de miere din ce extrăsese el, a dus-o la DSVSA la analiza și astfel și-a calibrat refractometrul.

tavy

Multumesc, dar cred ca mai bine il duc inapoi. L-am luat pentru ca am incercat sa extrag floarea (cam 75% capacita) si mi s-a părut cam lichida. Până ma duc la dsv, până imi fac analiza... o capaceste total și o pot scoate si fără refractometru.

tavy

Stie cineva ce specie de sarpe este? Si daca este veninos? A incercat sa intre peste mine in camera de extractie, probabil a vrut sa-mi numere butoaiele

stefan1

  Aproape sigur este vorba de sarpele de alun.
  A nu se confunda cu sarpele de corn care este de fapt o soparla si despre care am scris aici:
  https://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?action=search2

 Șarpele de alun (Coronella austriaca)

Şarpele de alun este o specie neveninoasă, putând fi întâlnită în majoritatea zonelor ţării, preferând pădurile. Este un şarpe specializat în consumul altor reptile, chiar şerpi, atacând şi mâncând inclusiv vipere. Veninul acestora este inutil, șerpii de alun fiind imuni la veninul tuturor speciilor de vipere cu care împart aceleaşi habitate. Şerpii de alun sunt şi ei de talie medie, exemplarele adulte rareori depăşind un metru. Ochii sunt roşii, cu pupila rotundă, botul şarpelui este rotunjit. Abdomenul este roşiatic la juvenili şi argintiu sau negru la adulţi. Culoarea este variabilă, cu romburi sau dungi, care însă pot lipsi la unele exemplare. Un mecanism de apărare este dunga caracteristică pe ochi pentru a ascunde acest organ vital de atacul prădătorilor, în special al păsărilor şi, adesea, are un V desenat pe cap, motiv pentru care este confundat cu viperele.
  Coloritul
Spatele este brun sau brun-roșcat, la mascul, iar la femelă, cenușiu-brun. Desenul dorsal variază, de obicei se văd două sau patru șiruri de pete brun-închise, care pot fuziona, formând un desen vărgat longitudinal sau transversal. Uneori au patru dungi longitudinale mai închise, brune, cu pete negre-brune. Pe porțiunea posterioară a capului se observă o pată închisă, mare, neagră-brună, adesea scobită posterior sau cu două prelungiri. De la nară, începe o dungă neagră-brună, care trece prin dreptul ochilor până la colțurile gurii. Abdomenul este brun sau roșu-cărămiziu la mascul, cenușiu până la negru la femelă; în regiunea cefalică abdomenul este alburiu. Puii au capul (pileusul) adesea negru, iar abdomenul roșu-cărămiziu intens.
  Habitatul
Preferă solurile uscate și însorite de la margini de pădure, în luminișuri și de lângă drumuri cu tufe, zone de stâncărie cu vegetație arborescentă, buruienișuri, bolovănișuri, de la pădurile de șes până la 1500 m altitudine. În zonele umede este foarte rar.
  Comportamentul
Are o activitatea diurnă. Se mișcă relativ lent, se poate cățăra pe arbuști, pe ramurile cărora se sorește. Devine foarte agresiv când este capturat sau deranjat, se face colac și șuieră, repezindu-se să muște. Mușcătura este inofensivă. Luat în mână împroașcă o secreție rău mirositoare, eliminată de glandele anale situate la baza cozii. La finalul lunii octombrie se retrage în găuri, în locuri destul de ascunse unde intră în hibernare până în luna aprilie, când iese și devine activ.
  Reproducerea
Împerecherea are loc în lunile aprilie-mai, masculul imobilizează femela, apucând-o de cap și încolăcindu-se în jurul ei. Este ovovivipar, dar adesea depune ouă din care ies curând puii. Femela depune ponta formată din 3-15 ouă în lunile august-septembrie. Puii la eclozare au 125-180 mm și năpârlesc destul de curând.

  Serpii in general sunt foarte atrasi de mirosul mierii. Cand eram mic aveam stupii la o livada langa padure, iar mierea o extrageam intr-un asanumit bordei, sapat in pamant (unde si iernam stupii)si acoperit cu caferi, lati, carton asfaltat peste care era un strat consistent de pamant. De multe ori cand extrageam mierea, femeile care ajutau la descapacit fagurii trageau cate sperietura zdravana, desi erau prevenite, pentru ca ignorand lumea si zgomotul, cate un sarpe iesea de dupa caferi si incerca sa coboare spre centrifuga. In vreo doua randuri, cand nu gatam extractia intr-o zi si centrifuga ramanea acolo, gaseam a doua zi cate un sarpe foarte mare care a intrat in centrifuga si se naclaia in miere.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

tavy

Multumesc mult! Am crezut ca este i vipera, mai ales ca este o isterie generala la noi in zona (saptamana trecuta a muscat si omorat un caine). A vrut sa mi se urce pe picior si de frica...am dat cu ce-am avut in mana. Cat despre mirosul de miere, e la el acasa, extrag de 10 zile, negasind ajutoare, fac acest lucru doar cu sotia.