Pagina lui tuturicius

[dan sebastian]

Mariane, americanii nu sunt prosti. Știu să faca diferența dintre miere si sirop. De aia nu au acceptat falsul. La noi merge f bine spaga. În plus sunt multi pe lângă meserie la Dsv sau ce laboratoare fac testele. Nu ai văzut ca nu exista niciun laborator pt testarea soluțiilor pt spitale  ??? De ce ???

[oroles]

Sunt laboratoare dar nu sunt acreditate.

[marian sima]

Ca natiune cum sa nu ai laboratoare de stat acreditate ?
Pai tocmai de acea se intampla cea ce se intampla,politicieni astia trebuiesc impuscati pentru tradare si distrugerea natiuni romane.

Dupa ani si ani acum au ajuns sa constate ca dezinfectantele sunt falsificate (si asta din cauza unei anchete jurnalistice),acum au ajuns sa constate ca in tara intra zeci de tone de peste parazitat si cate probleme or mai fi,desi israelul e o tara mica la sfarsit de saptamana scotea marfa neconforma din supermarcheturi,pai se aruncau tone de marfa numai de la un supermarchet.

La noi e marfa mucegaita pe raft ,carnea care nu mai corespunde o toaca si ii adauga mirodenii,fructele stricate le paseaza si le stoarce reintrand pe raft ca suc de fructe al firmei respective.

De acea il apreciam eu la inceput pe Tuturicius ,are studiile de medic veterinar ,are cunostintele si aparatura necesara de depistarea bolilor daca el deschidea un laborator si isi pastra si o mica stupina doar demonstrativa avea castig mai mare decat practicand apicultura,in modul acesta ajuta si apicultori.

Din ce am vazut eu la ora actuala avem in tara o tulpina foarte virulenta de nosema,aceasta ataca atat albina cat si puietul capacit si necapacit,cand te uiti la rama ai impresia ca e loca europeana dar nu este.

Se apucase Bio o data sa spuna despre decimarea familiilor de albine din zona ialomitei,probleme cu apicultori care au ramas fara albine a fost si in zona prahovei si in cate alte zone care nu le cunosc situatia n-or mai fi.

Daca eu ma duc la doctorul veterinar din zona acesta trateaza superficial cea ce-i spun,da probele mai departe la altii care le trateaza tot superficial,de aceia e nevoie de cineva care sa se aplece deasupra probei si sa trateze cu interes cazurile.

Eu nu mai traiesc din productia de miere sau din vazarea de material biologic insa sunt oameni care anul trecut aveau pavilioane pline de familii si acum nu mai au ,e ceva grav.Daca in alte tari se monitorizeaza pierderea ,la noi nu gasesti aceste statistici,nu ai statistici totul e bine si nu se ia nici o masura.

[tuturicius]

Iti urmaresc postarile si apreciez dorinta de a experimenta si chiar rezultatele obtinute. Intrebarea totusi ramane: cat si cand dai sirop la stupi? Spun pentru ca am vazut inainte de jumatatea lui martie ca ai dat 4 l sirop la o familie si te mirai ca a pus sirop si in corpul de jos, unde nu era puiet.......

Am inteles acum intrebarea pe care ti-o pui si iti raspund cu placere.
Pentru ca spui ca apreciezi rezultatele am revazut un pic filmele mele ca pot sa iti spun mai exact si cu date cum si ce.
In ce priveste experimentarea trebuie sa iti spun din capul locului ca beneficiez de indrumarea indeaproape a unui stupar din Canada, roman de al nostru, stupar cu peste 2000 de stupi, care locuieste nu departe de Dan Margarit, se si cunosc.
Asadar: stupul acesta a primit in 13 martie 4-4,5 l de sirop. In acel moment avea patru rame de puiet in C2. Din acest sirop a bagat o parte si in C1. In continuare a mai primit 2-3 l de sirop pana in jurul datei de 1 martie, data de la care nu a mai primit nici un sirop pana in prezent. La un multietajat pe 10 rame, care are cuibul pe doua corpuri, un cuib foarte mare, aceasta cantitate de sirop nu este ceva de speriat. Practic incepand din 13 martie, cu aproximativ 7 l de sirop a crescut puiet de la 4 rame pana la 12 rame.
M-am uitat pe film, in data de 2 martie in C1 erau 2 rame goale complet si una cu un dm patrat de sirop pe o fata, plus una plina cu sirop. Restul, puiet sau blocate cu pastura. De acolo au inceput sa dea fructiferii si nu a mai primit sirop deloc. Rama plina cu sirop si cea cu un dm au ajuns marginase, unde sunt si acum iar pe restul s-a dezvoltat cuibul in continuare.
In 3 martie am si inversat corpurile, C2 avea 8 rame pline cu puiet si a coborat jos iar in C1 care a urcat sus, cu 3 rame goale, una in mijlocul cuibului altele doua pe margini au inceput sa bage nectar de la fructiferi, au ajuns sa le si blocheze.
In final a aterizat si C3, am extras din el vreo 4 kg de miere de la fructiferi si in 13 martie m-am mutat la rapita.
Nici una din ramele care e erau in cuib cand a primit sirop nu a parasit cuibul. Au urcat din cuib doua rame blocate cu nectar de la fructiferi.
Ca ultima repetare, dupa ce m-am oprit cu siropul, inca mai erau in cuib aproape 3 rame goale.
Familie mare, cu popor mare cat de repede, reuseste sa fac plus si pe un cules slab - asta e concluzia pe care nu atat ca am tras-o, cat am verificat-o, pentru ca asta mi-a spus si prietenul din Canada.
Mai departe, stupul are acum 5 corpuri, albina pentru trei - o alta idee pe care o folosesc ei acolo si care la noi pare ciudata rau. Spatiu la familie cat cuprinde, mierea in C5, la distanta de 2 corpuri goale de cuib. Prinde bine cand le vin idei de roit. Sunt acolo care pun zilele astea direct 5 corpuri peste cuibul de 2 corpuri si albina urca ea cand are chef. Niciodata nu vor fi umplute 7 corpuri cu albina - doar spatiu, sa se simta ele ca in pestera nu ca in scorburica plina, numa bun de plecat in pom.

[tuturicius]

De acea il apreciam eu la inceput pe Tuturicius ,are studiile de medic veterinar ,are cunostintele si aparatura necesara de depistarea bolilor daca el deschidea un laborator si isi pastra si o mica stupina doar demonstrativa avea castig mai mare decat practicand apicultura,in modul acesta ajuta si apicultori....

Niciodata nu e prea tarziu. Treaba e ca am invitat mai multi preteni, cunoscuti, sa imi trimita albine la analiza gratis. Pana acum nu mi-a ajuns nici un aviz de la posta :-) Poate in viitor. Pana atunci, neo sunt de vina cam pentru tot ce merge rau in stupi. Varroa si nosema deschid poarta virusurilor. Unele au ca si simptom chiar albine gramajoara prin iarba, care nu mai pot zbura, se catara intr-un fir de iarba, sar pana la urmatorul ... parca suna cunoscut... Conditii meteo avem la noi care sa favorizeze cam orice boala - perioada cu umiditate maxima, periade de canicula - lipsa polen de calitate. Ca pronuntai si polen ... La noi niciodata nimeni nu prea baga in seama cantitatea si calitatea polenului. Vin cateva albine cu polen? Este polen destul in stup. Lipsa polenului, lipsa polenului de calitate tot cu raspunsul imun sunt direct corelate. Cel mai simplu test ar fi - un substitut de polen de calitate dus de peste ocean, aici suntem ramasi in urma la capitolul acesta. Dat la liber, afara din stupi.  NU il iau, au polen destul. Il iau ... inseamna ca fara acela sunt probleme.

[tuturicius]

mai departe intervine ipocrizia europeana. Ai nosema in stup dar cum dreac tratezi? Matzul neamtului nu digera fumidilul. Pe buletinele europene de analiza le-a venit ideea sa nici nu mai includa numaratoarea de nosema, pt ca albina convietuieste cu ea. Convietuieste ea ... dar nu stiu cat de bine. Daca convietuiesc asa de bine de ce nu mai suntem in stare in Europa sa acoperim consumul de miere din productie proprie? Albina si nosema se impaca deosebit de bine dar noi acceptam la import miere din China si Argentina ...
Căcat cu mac ... 

[marian sima]

Nu am vazut invitatia ca-ti trimeteam eu,poate unde nu ma incadrez la categoria cunoscuti sau prieteni.

[tuturicius]

Nu am vazut invitatia ca-ti trimeteam eu,poate unde nu ma incadrez la categoria cunoscuti sau prieteni.

Trimite frate. Cu Posta Romana.

Tuturici Decebal,
Galsa 319, jud. Arad

In jur de 50 de culegatoare, prinse afara, la urdinis. Nu trebuie numar exact, exact le numar eu. Mai ales daca ai prins mai multe nu te pui sa arunci ce e peste 50. Cu cat mai multe cu atat mai bine, pana la urma.
Un pont: eu ma duc cu o tava de prajitura de aia mai mica si mai adanca si cu o paleta de badminton. Stau in lateral un pic de urdinis, ca altfel se sperie si nu mai aterizeaza, si le iau din zbor direct in tava in care am pe fund alcohol (palinca in cazul meu). Sa nu faci treaba cand este puiet iesit la zbor, vrei doar culegatoare sa ajunga in proba, pentru ca ele sunt cele mai batrane si cele mai infestate.
Le pui intr-o sticla de plastic de jumate cu alcohol cu tot (eventual pui alcohol proaspat pt ca in tava se evapora mult si scade taria), intregi, si le pui la posta.

[stefan1]

   ...
In 3 martie am si inversat corpurile, C2 avea 8 rame pline cu puiet si a coborat jos iar in C1 care a urcat sus, cu 3 rame goale, una in mijlocul cuibului altele doua pe margini au inceput sa bage nectar de la fructiferi, au ajuns sa le si blocheze.
In final a aterizat si C3, am extras din el vreo 4 kg de miere de la fructiferi si in 13 martie m-am mutat la rapita.
....

  Cred ca e vorba de aprilie.

  Daca la inceperea culesului ai renuntat la 'stimulari', atunci nu e nici o problema (de corectitudine). Cred ca stii ca multi continua sa alimenteze stupii chiar in timpul culesurilor.

  Referitor la metoda canadiana, eu am mai spus ca trebuie totusi sa intelegem ca conditiile de la noi nu se compara cu ce-i acolo si metoda lor s-ar putea aplica greu la noi. In primul rand ai vazut ca ei au vetre fixe, deci nu trebuie sa transporte acele familii uriase. Aceasta reduce stresul si uzura albinelor, prelungindu-le viata. De asemenearecoltarea mierii se face mai rar (de 3-4 ori pe an), eliminand alte stresuri pentru albine si naclairea unora. Eu am aceasta convingere, care nu este scrisa in nici o carte, ca murdarirea aripolor cu miere sau sirop afecteaza calitatea ulterioara a aripilor, chiar daca albinele se ling si randamentul de zbor al acelei albine este diminuat pentru toata viata. De asemenea recoltarea la intervale mari a mierii, permite maturarea in stup a marii majoritati a nectarului si deci o calitate mai buna a mierii. Daca ar trebui sa faca pastoral, eu nu cred ca acesti canadieni ar adopta sistemul cu atatea corpuri.

  Referitor la examinarile microscopice, cred ca daca vei face cunoscuta disponibilitatea, mai multi stupari iti vor solicita serviciile. Pentru ca este un domeniu cu care nu ne-am intalnit in practica apicola, nu stim exact amanuntele cum se fac analizele si nici macar cum se preleveaza si nici cum se prezerveaza probele. Ce concentratie trebuie sa aiba alcoolul? De ce trebuie o sticla de 0,5 l cand 50 de albine cantaresc 5 grame si incap intr-o cutie de chibrituri? Nu se pot face analize individual la 5-10 albine? Albinele care eventual se tarasc prin fata stupilor, nu-s bune pentru analize?
  Nu ai posibilitatea sa verifici si prezenta parazitului traheal (Acarapis woodi)? In acest caz marirea optima la microscop este de 15-20 de ori.

[tuturicius]

Da, pardon, de aprilie era vorba.

Stefan, in ce priveste metoda canadiana, ce spui tu sunt amanuntele care difera. Dar principiile de baza se pot aplica linistit si aici, eu am inceput.
As incepe cu: - impachetarea iarna - putini de la noi stiu ca ei tin impachetarea pe stupi pana cand temperaturile ajung constant la 20 de grade ziua. Sau, altfel spus, o tin cat mai mult posibil. Nu are rol doar de a trece stupii prin iarna lor rece, sustine si dezvoltarea din primavara. Putini s-au gandit ca desi au iarna rece, cu impachetarea aceea de fapt in stupii lor e mai cald iarna decat in ai nostri si albinele cresc si puiet peste iarna. Intr-un stup izolat poti largi cuibul mult mai tare decat intr-unul neizolat iar ideea ca albinele incalzesc doar ghemul nu si stupul nu se mai aplica.
Pun mai jos un filmulet unde se vede ca am si probat, urmarit, nu vorbesc doar teoretic, vorbesc sustinut de practica. Cred ca am uitat sa il pun si aici pe pagina atunci cand l-am facut.
Daca ti se pare ca zic io ceva, am sa continui cu ce se poate aplica.

[tuturicius]

Faptul ca albinele nu stau in ghem la 0 grade, iar izolatia este subtirica fata de a canadienilor, mie, unul, mi-a dat de gandit. La iarna imi trag izolatii fix ca ale lor. Intr-un stup de polistiren se vede o albina care ventileaza la temperatura aia - primisera sirop.
http://www.youtube.com/watch?v=5LmiI6ah7Hg

[tuturicius]

Albinele scapa putina caldura din ghemul lor. Dar daca pui o izolatie serioasa ca sa menti caldura aceea in stup, poti avea surprize cand bagi un termometru inauntru 

[xvader]

e normal sa se vada diferenta intre stupii izolati si cei neizolati atat iarna cat si in timpul sezonului activ. de aceea unii apicultori pastraza izolatia deasupra stupilor pana prin mai.

[stefan1]

...
Daca ti se pare ca zic io ceva, am sa continui cu ce se poate aplica.

  Cum sa nu? Orice discutii si pareri sunt utile si - cum am mai spus - prin bataia laptelui se scoate untul.
  Aici parerile noastre coincid. Totusi metoda corpurilor izolate impermeabil este neaplcabila fara urdinis superior. Sunt metode de iernare ca si de intretinere care trebuiesc aplicate intelegand fenomenele si o masura buna intr-un sistem de iernare poate fi dezastruoasa daca se foloseste in alt sistem.

[tuturicius]

Din capul locului vreau sa spun ca ce am priceput eu, la canadienii astia, e ca , intr-adevar, au noroc de o clima mai buna in sezonul cald, dar, in primul rand norocul si-l fac ei.
Izolatia da, nu merge fara urdinis superior. Eu mi-am facut stupii din capul locului ca ai lor dar mi-am cumparat si 4 bucati cu fund AV. Le-am tras o gaura in corpul de sus si gata. Aici as face o paranteza - in cartea lui C.C. Miller - 50 de ani printre albine, am gasit o observatie a omului in care spunea ca a constatat ca o aerisire larga contribuie la prevenirea roitului chiar mai mult decat volum mare pus la dispozitie. Omul a observat asta pt. ca in fiecare stupina avea cate un stup enorm - banca de rame de puiet. Scotea puiet de la stupii mai tari, cu tot cu albina, si il tinea acolo pana cand avea nevoie de el. La stupii astia pur si simplu muta cate un deget inainte-inapoi fiecare corp, ca sa nu se sufoce albinele. Niciodata nu i-a roit vreunul dintre stupii astia. Si asta m-a dus cu gandul la rusi, unde foarte multi au gauri in fiecare corp de stupi multietajati. Nici rusii nu sunt prosti deloc ...
Sa revin la prietenii canadieni.
Fac tratamente pt nosema si varroa ca la carte.
Pt nosema ii obliga iarna lunga, oricum. Dar, dupa ce trece iarna, albinele alea intra in sezonul cald tot cu aceleasi incarcaturi minimale de nosema. Unde eu am dat 2 g de fumidil in primavara asta si am iesit cu 4,5 milioane de spori, iar la stupii fara fumidil am iesit cu 9 mil de spori, ei stau pe numaratori de 2 milioane sau mai putin ... De aici, poate sa traga fiecare singur concluziile ...
Pentru varroa nu au auzit de fum. Folosesc benzi cu amitraz, de ex. Dupa ce actioneaza alea 3 saptamani sigur nu raman mai mult de 3 varroa in tot stupul.
O sa continui.