• Welcome to Forum discuții Apiardeal. Please login or sign up.
 

Ce planta este?

Creat de gore, Iulie 07, 2009, 04:13:11 a.m.

« precedentul - următorul »

stefan1

Citat din: pharaonu75 din Septembrie 10, 2014, 12:53:26 a.m.
Cine stie ce planta este asta? Creste spontan, este invaziva si foarte melifera.


  Am apelat la cunoscatori: se numeste Glycyrrhiza echinata cu mai multe denumiri populare (ciorâng, ciorânglav, firuta, iarba lui Darabiov, iarba-dulce etc.)
  O sa revin cu ceva amanunte.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

Septembrie 13, 2014, 11:23:43 a.m. #91 Last Edit: Septembrie 13, 2014, 11:33:06 a.m. by stefan1
Citat din: pharaonu75 din Septembrie 10, 2014, 12:53:26 a.m.
Cine stie ce planta este asta? Creste spontan, este invaziva si foarte melifera.


  Cum am ami spus,  Glycyrrhiza echinata are mai multe denumiri populare (ciorâng, ciorânglav, firuta, iarba lui Darabiov, iarba-dulce etc.).
Este ruda foarte apropiata cu Glycyrrhiza glabra sau 'lemnul dulce', mult mai cunoscut. Si de aceasta se stie ca este melifera.
Este un subarbust de 1-1,3 m si face parte din familia Fabaceae (leguminoase, din care face parte fasolea, mazarea dar si amorfa sau salcamul). Are deci caracteristicile specifice leguminoaselor: flori de forma asemanatoare cu salcamul sau fasolea sau trifoiul, frunze compuse (cu foliole), radacini cu nodozitati si cu capacitatea de a atrage azotul din aer.
  Numele stiintific al genului Glycyrrhiza provine din doua cuvinte grecesti si se traduce 'radacina dulce'. 'Echinata' s-ar traduce 'tepoasa' (de la Echinos=arici) si poate se refera la aspectul fructului. Pentru lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra), 'glabra' inseamna fara par sau neted.
Ambele specii se intalnesc partial in Europa din Italia si Ungaria pana in Iran, Rusia vestica  si chiar centrala. O alta specia asemanatoare se intalneste in China si India. Creste natural in zone mai joase si umede, pana la 500m (G. echinata) si pana la 1000 m altitudine (G. glabra), dar in special ultima se si cultiva pentru proprietatile medicinale si alimentare.
  Este o planta cunoscuta din antichitate atat in China-India cat si in Orientul-Apropiat, Egipt, Grecia sau Imperiul Roman. Se foloseste in special radacina, care contine multe substante valoroase dar in special pentru gustul ei dulce-amarui. Contine o substantanta ,Glicirizina care este de 50 de ori mai dulce decat zaharul. Alte substante au efecte bactericide si antibiotice. Avea si mai are o seama de utilizari medicale in special ca antitusiv, sa desfunde si curete caile respiratorii dar si in boli de stomac sau ficat dar si in multe alte cazuri. Din antichitate se folosea (prin 1920 s-a gasit o cantitate mare de lemn-dulce intr-o piramida egipteana). Soldatii romani aveau obligatoriu in trusa personala si lemn-dulce. Chiar mai recent, in Primul Razboi Mondial, soldatii francezi sau turci aveau inclus in echipamentul obligatoriu de mars si praf de lemn-dulce. In Orientul Apropiat si acum se vinde chiar pe strada un ceai (infuzie) din praf de lemn-dulce, care se zice ca stinge foarte bine setea. Rusii si finlandezii adauga lemn-dulce la anumite tipuri de vodca. Si occidentalii il folosesc la aromatizarea unor bauturi, la vinuri sau (germanii) la lichioruri dulci. Multe utilizari are in patiserie si cofetarie, ca un condiment interesant. In multe tari occidentale se fac un fel de bomboane, de multe ori in combinatie cu alte ingrediente care sa-i mai ia din gustul amar  Poate multi ati mancat niste dulciuri sub forma de banda spirala de culoare neagra (sau uneori rosie), cu o consistenta a cauciucului, cu miros puternic (mie nu-mi placeau deloc). De multe ori se adauga in guma de mestecat, avand si un rol de curatire a dintilor si de usurare si improspatare a respiratiei. Se combina uneori si cu menta sau i se da aroma de capsuni sau alte fructe. Se foloseste si in medicamente, schimband gustul acestora datorita marii puteri de indulcire. Si lemnul ramurilor se poate folosi, dar la acestea predomina gustul amar (gasit in special in coaja). In Orient se folosesc cataplasme de frunze  pentru dureri de cap dar si boli de piele. Ba unii recomanda chiar introducerea de praf de lemn-dulce in ochi, la anumite afectiuni oftalmologice. In Persia se folosea chiar si lemnul la topirea sticlei, caci se spune ca are foarte mare putere calorica. In zona Mgrebiana dar, prin turci, chiar si in Tarile Romane in sec 18-19, se folosea o bautura afrodisiaca ce continea si lemn-dulce.
  Trebuie sa spun ca sursa principala de lemn-dulce este Glycyrrhiza glabra, caci radacina de Glycyrrhiza echinata are o mai mare tenta amaruie (in unele tari Glycyrrhiza glabra se numeste si 'lemn-dulce spaniol' iar Glycyrrhiza echinata - 'lemn-dulce rusesc'.
  Specia este cam sensibila la geruri, de aceea nu se prea intalneste in zone mai nordice (desi tarile nordice o folosesc destul de mult). Ii plac solurile nisipoase si adanci, cel mai bine neutre sau putin bazice (calcaroase).
Inmultirea se poate face prin seminte dar si prin rizomi sau bucati de radacina. Recoltarea radacinilor sau rizomilor in vederea utilizarii medicale se face de la plante de minim 3-4 ani. Recoltarea se face toamna tarziu (octombrie-noiembrie) sau primavara pana la inflorire (mai-iunie) cum recomanda chinezii (zic ca inainte de inflorire are cel mai mult zahar).
 
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

dinupaltinis

Citat din: stefan1 din Septembrie 12, 2014, 07:44:37 p.m.
  Cele galbene sunt Rudbeckia. Probabil Rudbeckia laciniata (de care am scris), dar sunt specii care sufera usor mutatii si incrucisari. Se vede ca aveti pamant roditor, florile parand mai mari decat obisnuit. Sunt foarte invazive si dauneaza agriculturii. Au rizomi prin care se inmultesc usor. Nu cred ca la ora asta mai sunt inflorite.
   http://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?topic=2502.0

  Cele rosii sunt o specie de Centaurea, probabil Centaurea hypoleuca sau poate Centaurea nigra dar sunt sute de specii de Centaurea, majoritatea foarte vizitate de albine si pentru nectar si pentru polen. Mai probabil poate fi Centaurea jacea subspecia banatica. Dupa unii, numele de Centaurea ar proveni din cuvintele latine 'centum'='o suta' si 'aurum'='aur' si s-ar referi la nenumaratele virtuti medicale ale plantei.
  Uite si aici:
  http://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?topic=4323.msg129753#msg129753
  http://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?topic=6182.msg148402#msg148402

Multumesc mult pentru ca m-ati luminat domnule stefan1,nu am stiut topicurile de mai sus. :thanks:
Cuvintele prietenoase sint ca un fagur de miere..(Prov.16.24)

pharaonu75

Citat din: stefan1 din Septembrie 12, 2014, 08:11:15 p.m.
Citat din: pharaonu75 din Septembrie 10, 2014, 12:53:26 a.m.
Cine stie ce planta este asta? Creste spontan, este invaziva si foarte melifera.


  Am apelat la cunoscatori: se numeste Glycyrrhiza echinata cu mai multe denumiri populare (ciorâng, ciorânglav, firuta, iarba lui Darabiov, iarba-dulce etc.)
  O sa revin cu ceva amanunte.


Multumesc mult pentru raspunsul detaliat! :hi: :hi:
Planurile nu inseamna nimic. Planificarea e totul. (Dwight Eisenhower)
Sun Photo     YouTube

stefan1

Citat din: pharaonu75 din Septembrie 10, 2014, 12:58:51 a.m.
Dar asta ce planta este? Noi ii spunem "castravete", din cauza asemanarii frunzelor si a tulpinii (vrejului) cu cele ale castravetelul din gradina.
Si aceasta planta este invaziva, iar in aceasta perioada ofera nectar si foarte mult polen.


Se numeste Sicyos angulatus sau popular castravete paros. Italienii ii zic Zucca spinosa, adica dovleac spinos. Numele genului, Sicyos, provine din greaca veche si inseana castravete. De fapt provine de la cetatea Sikyon, unde se cultvau mult castravetii. Sunt si pareri ca Sicyon este un cuvant dacic si grecii doar l-au preluat.
  Sicyos angulatus este o specie originara din America la fel ca dovleacul sau pepenele si face parte din familia Cucurbitaceelor. Specii din aceasta familie au fost aduse in Europa imediat dupa descoperirea Americii, inaintea porumbului, fasolei sau carofului, fiind specii repede adoptate in consumul europenilor, cum erau de altfel alimente importante si pentru bastinasii americani.
  Sicyos angulatus este o planta agatatoare anuala, care poate ajunge la 4-8 m lungime si care cu ajutorul unor 'carcei' se poate agata de alte plante sau copaci, dar in lipsa acestora se intinde pe pamant. Al doilea cuvant din denumire, "angulatus", ar insemna ascutit sau cu unghiuri si se refera probabil la forma frunzelor, care au acei trei lobi triunghiulari (poate spre deosebire alte specii din genul Sicyos la care frunzele sunt rotunjite).
  Planta infloreste in lunile iulie-septembrie (in functie si de zona) si dureaza cam 3 saptamani. Florile sunt grupate in receme, dar separate pe sexe, adica fie feminine fie masculine (vezi pozele), dar de regula aceeasi planta are si inflorescente masculine si feminine. Fructul este o pseudoachena inchisa, de o forma caracteristica. La maturitate are suprafata prevazuta cu tepi care pot patrunde in piele dar se pot agata de blana animalelor si astfel sa se raspandeasca. Maturizarea fructelor are loc in septembrie-octombrie. Fructele au un gust astringent si amar si nu sunt comestibile. O planta poate face un numar foarte mare de seminte, chiar peste 40.000.
  Ca mediu, Sicyos angulatus prefera solurile fertile si umede, locurile insorite sau partial insorite, la altitudini pana la cca 600 m. In Romania a fost mentionata ca prezenta inca de la 1816, de Baumgarten, in Transilvania. Curios, in carti se spune ca este mai intalnita in Maramures, Bihor, Transilvania, Banat si mai putin in Moldova, Muntenia si Dobrogea. Iarasi se spune ca numai pe unele locuri este invaziva. Totusi in multe tari specia este combatuta ca una din speciile cu mare potential invaziv. Inmultirea se face prin seminte, dar prin numarul mare dar si prin faptul ca nu incoltesc toate odata ci chiar pe parcursul a mai multor ani, face ca operatiunile de combatere sa fie dificile. Inmultirea ei duce la inlaturarea prin umbrire a altor specii erbacee, dar si arbustive sau chiar copaci ca salcii, salcami sau chiar stejari. Ca masuri de combatere se preconizeaza distrugerea repetata a plantelor inainte de fructificare si aceasta pe parcursul a trei ani.
  Ca utilizari ar fi in scopuri decorative (motiv pentru care a si fost adusa in Europa) dar se mai foloseste ca portaltoi pentru alte specii de cucurbitaceea (ex pepeni), aceasta impreina cu o alta specie inrudita, Cucurbita-ficifolia, pentru rezistenta lor la nematozi si la boli de sol.
  Pentru albine, ca si pentru alte insecte ca viespii, bondari, fluturi sau gandacei, ofera polen si nectar. In Italia de ex, in Novara, se vorbea de productii de miere de la aceasta specie.
  O alta specie foarte asemanatoare si cu care se poate confunda este Echinocystis lobata. Aceasta are insa mai putini perisori pe frunze iar fructele sunt mai mari si singulare, fata de cele de Sicyos angulatus, care sunt grupate si mai mici. De asemenea florile de Echinocystis lobata au 6 sepale si 6 petale si mai ascutite fata de 5 la Sicyos angulatus.
  Iata si florile masculine si feminine, oarecum asemanatoare, cele feminine cu pistilul de culoare mai galbena decat staminele.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

dinupaltinis

Este si in Caransebes si am vazut multe albine pe flori,chiar m-am intrbat ce planta o fi pt. ca e nou aparuta.O sa ma duc sa vad daca are fructe sa iau seminte sa le saman pe linga stupina mea,unde sunt km patrati de tufisuri,si de spini in care sa se agate. :thanks:
Cuvintele prietenoase sint ca un fagur de miere..(Prov.16.24)

sorinma

pe aceasta floare erau foarte multe ...un fel de albine ... stie cineva cum se numeste planta?
Cu cat stii mai mult, cu atat iti dai seama ca stii prea putin ...George Calinescu
Adevarul este rareori pur si niciodata simplu...Oscar Wilde

stefan1

Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

sorinma

multumesc,se pare ca sunt de mai multe talii...
Cu cat stii mai mult, cu atat iti dai seama ca stii prea putin ...George Calinescu
Adevarul este rareori pur si niciodata simplu...Oscar Wilde

stefan1

  Daca te referi la Aristalis, asa este ; sunt mai multe specii cu unele diferente de aspect si marime, dar e mare varietate si in cadrul aceleiasi specii. Spre deosebire de albine, care au marimea in buna masura reglata de marimea egala a celulelor, la bondari de ex, unde celulele sunt individuale, marimea indivizilor din aceeasi colonie este foarte variabila, probabil si dupa bogatia resurselor din momentul cand erau larve. La Eristalis, la care ai vazut ciclul biologic, probabil dupa bogatia de substante organice din apa in care se dezvolta larvele, acestea pot sa fie mai mari sau mai mici si vor rezulta din ele adulti de marimi diferite, unii mult mai mari decat albinele.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

mihai.vr

As avea si eu o intrebare, daca ma puteti ajuta. Caut niste seminte de ardei iute, dar nu stiu cum se numeste specia. Stiu ca sunt multi cunoscatori de plante pe aici...
Este vorba de un ardei semi-iute rosu, mic. Pe ambalajul lui scria ardei chilli. Nu sunt mare fan de ardei iuti, dar felul acesta de iuteala imi place. Nu stiu cum sa explic ca arata, ca nu am gasit nici poze cu ei. Este vorba de ardeii aia semi-iuti umpluti cu branza de la Kaufland (se vand la vitrina asistata, deobicei langa masline).  Pentru cei care nu stiu despre ce e vorba, ardeii semana un pic cu cei din poza de mai jos... Am luat mai multe sortimente de astfel de produs, dar pe nici unul nu scria ce fel de ardei este (bineinteles ca nici doamnele de acolo nu stiau). Mi-ar placea sa am in gradina cateva firicele de ardei din acesta. Ma intrebam daca nu cunoasteti careva soiul, sa stiu cum sa cer la magazinele de specialitate, sau daca aveti careva semninte din acest soi acasa.

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http%3A%2F%2Fwww.gustos.ro%2Fassets%2Frecipes_images%2F2013%2F11%2F28%2F201483%2Ftn2_102_0509.jpg&imgrefurl=http%3A%2F%2Fwww.gustos.ro%2Fsfaturi-culinare%2Fsfaturi-practice%2Fardei-umpluti-cu-de-toate.html&h=187&w=250&tbnid=cl2rcvyOJZQBNM%3A&zoom=1&docid=vGfXsV9G-LLNIM&ei=3oeqVJIJo7_KA9uLgPAE&tbm=isch&ved=0CCMQMygCMAI&iact=rc&uact=3&dur=1715&page=1&start=0&ndsp=34

stefan1

Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)


gedos4u

http://100eyes.ro/mediaserver/z/i/11660489887fba2667e4b4036a4210b2_view   
Aveti idee cum se numeste  planta din linkul de mai sus?
Acolo zice ca ar fi bujor de munte, dar eu stiam ca ala are petalele florilor colorate...
Infloreste odata cu ghioceii si am vazut si  o gramada de albine in jurul florilor verzi.

stefan1

  Planta de care spui este o specie de spanz  si anume (Helleborus odorus ). Se intalneste in padurile de ses si infloreste foarte devreme din martie, februarie sau chiar ianuarie. Ca si delelalte specii de spanz, sunt plante toxice evitate de animale (chiar si de caini).Se foloseste in medicina veterinara in special in pesta porcina sau ovina sau in antraxul la cai. Li se punea subcutanat sau intr-o gaura practicata in ureche, un fragment de rizomm care producea un abces urat (animalul pierdea o parte din ureche) dar se zice ca-i activa imunitatea si il ajuta sa invinga boala. Uneori utilizarea se impletea cu ritualuri mistice. Se recolta spânzul sterp (Helleborus viridis) - o specie mediteraneana cultivata prin gradini - in a doua zi de la intrarea in postul Pastelui, dimineata, pe nemancate, in pielea goala si doar de catre femei. Utilizarile umane sunt putin recomandate din cauza toxicitatii si posibilelor greseli de dozare. Totusi se foloseste in unele unguente sau medicamente (ex Boicil) sau chiar in tratarea cancerelor, dar problema este inca controversata.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)