Jurnal apicol

[D006]

1)  picaturile sunt de la condens , am folie de polietilena deasupra . Nu este o problema pt, ca in ianuarie voi ajusta pozitia  foliei in functie de necesitati.
  2) Mi-am cumparat scula de intins sarma si probabil pe acea bucata am incercat inventia .
PS. Atenti mai sunteti ! eu nici nu am observat aceste detalii in poza . Sunt bucuros ca totusi sunt apicultori care ma urmaresc cu atentie !
  Daca am timp de azi voi dezvolta un subiect atins tangential aici : locul agriculturii romanesti ( si implicit al apiculturii) in lume si perspective de viitor.

[D006]

Detaliati putin sistemul de lucru al intinzatorului de sarma.

[D006]

sarbatori fericite  tuturor
Lla muti ani

[D006]

Detaliati putin sistemul de lucru al intinzatorului de sarma.

http://www.eurohonig.com/index.php?mode ... p;keyword=
atricolul 659
   PS.   Sa nu zici ca acum m-am dat cu Dobrescu !

[D006]

Pentru a dezvolta un subiect atat de important ( agricultura romana ) a trebuit sa fac putin documentare in istoria moderna a Romaniei si am ajuns in anii 20 cand incepuse faurirea Romaniei moderne.
  Hai sa citim un  articol aparut in revista " Albina"  , numarul din februarie 1927 :
       COOPERATIVELE IN DANEMARCA
                Cooperativele agricole au adus pretutindeni - ca si la noi - mari foloase in dezvoltarea economica a unei tari . In Danemarca , mai ales , aceste cooperative  au dat prilej unei imbunatatiri a veniturilor cu adevarat insemnate .
                Asociatiile de laptari au fost in 1910 in aceasta tara in numar de 6 iar , crescand treptat , au ajuns in 1925 la 190 , exportand in acest din urma an  38 MILIOANE  kg. de unt , In acelasi timp  s-a ajuns la fabricarea  unei cantitati de unt superioara  , ceea ce a contribuit la intinderea exportului.
                S-au alcatuit si cooperative de abatorii care deasemenea  au dat foloase uimitoare exportand slanina si celelalte produse de abatorii chiar si in Anglia .
              Cooperativele pentru exportul oualor nu s-au lasat mai prejos si in Danemarca numarul pasarelor de curte se ridica cam la 20 milioane - adica in mijlocui 6 gaini de cap de locuitor.
              In ultimii 30 de ani aceasta ramura a productiei casnice a luat o mare intindere . " Societatea cooperativa pentru exportul oualor"  infiintata la 1925  , a avut de la inceput peste 14 mii de membri.
             Scopul urmarit de asociatii pentru exportul oualor e  SA SE AJUNGA LA PRETURILE CELE MAI BUNE PENTRU OUALE DANEZE  , dandu-se in schimb marfa buna si proaspata  ; sa se apere interesele producatorilor   ; sa se introduca metode rationale pentru cresterea pasarilor . Ouale sa fie platite dupa greutatea lor , ca si laptele care , fiind mai greu , e mai bogat in smantana.
             Ar fi de dorit ca si la noi sa se ia pilda buna de urmat si gospodarii nostri sa imite pe danezi , creindu-si cu mijloace restranse , venituri destul de insemnate .
                    Au trecut 80 de ani de atunci , cu ce a evoluat poporul roman ?
  Epilog  ( dupa 80 de ani ) :
Danezii cumpara zeci de mii de hectare
Investitorii danezi Ingleby, Agro Syd Invest, FirstFarms, Dangro Invest si Jantzen Development au cumparat in ultimul an peste 25.000 de hectare de teren agricol in Romania pentru a dezvolta afaceri in sectorul agricol si zootehnic, potrivit datelor centralizate de ZF.
In prezent, pretul terenurilor agricole se situeaza intre 1.500 de euro pe hectar si 4.000 de euro pe hectar, in functie de zona si de gradul de fertilitate al pamantului. Astfel, la un pret mediu de 2.500 de euro pe hectar, investitiile celor cinci grupuri daneze depasesc 60 mil. euro.
Spre exemplu, compania daneza Jantzen Development dezvolta in Romania trei proiecte de investitii in domeniul fermelor agricole, din care JD Agro Cocora este primul care intra in faza de investitii.
Situat in judetul Ialomita, langa localitatea Cocora, proiectul Agro Cocora se compune din 6.000 de hectare de teren fertil, din care 5.000 de hectare sunt detinute de investitorii danezi.
"Proiectul realizat pentru JD Agro Cocora are o valoare totala de 40 de milioane euro, valoare care include investitia aferenta constructiei fermei, precum si terenurile pentru productia agricola", a spus Iulia Dumitrescu, country manager al SC Jantzen Development.
Printre primii investitori danezi care au inceput sa cumpere terenuri in Romania se numara FirstFarms, grup care a achizitionat aproape 9.000 ha de teren agricol in apropiere de Buzau (4.114 ha), langa Timisoara (3.296 ha), in vecinatatea orasului Alexandria din judetul Teleorman (137 ha) si in Braila.
Grupul danez Agro Syd Invest a mizat pe potentialul imens al terenului romanesc si a intrat in posesia a peste 5.000 de hectare de teren agricol in urma unor tranzactii succesive cu proprietarii a 1.200 de terenuri individuale. Valoarea totala estimata ajunge la peste 20 de milioane de euro. Bugetul pentru achizitia de terenuri in Romania nu a fost confirmat insa de cumparator.
Terenul, ai carui vanzatori nu sunt cunoscuti, va fi utilizat pentru dezvoltarea de parcuri eoliene, in scopul productiei agricole si ca teren pentru investitii, potrivit consilierilor Agro Syd Invest.
Potrivit informatiilor din piata, acestor companii li s-a adaugat si Dangro Invest, o companie specializata in productia de cereale, care deja a cumparat 5.000 de hectare de teren agricol. Suprafata este exploatata prin intermediul firmei Roda Plus, inregistrata in 2007 in Satu Mare, radiata ulterior si trecuta in judetul Timis.
In urma cu doi ani, compania nu a desfasurat niciun fel de activitate, dupa cum a declarat la Registrul Comertului.
Dangro Invest este "o companie de investitii specializata in domeniul productiei agricole si in achizitii de terenuri agricole din Europa de Est, precum si in alte activitati conexe agriculturii.
Activitatea Dangro Invest se concentreaza pe cultivarea plantelor, dar compania incearca sa isi utilizeze potentialul terenurilor pentru energia eoliana", dupa cum este descrisa pe site-urile locale de recrutari, unde a postat anunturi de angajare pentru inginer agronom, contabil sau asistent manager general.
La nivel international, danezii mizeaza pe productia agricola din tari ca Polonia sau Romania.
Companiilor din Danemarca interesate de terenurile din Romania li se alatura olandezii, nemtii, israelienii sau italienii care au investit in ultimii ani in agricultura sau pur si simplu au achizitionat terenuri in sens speculativ.

[viorel_v2000]

Si as mai aduce o completare : ...si prieteni ca stuparii de pe Apiardeal !
   Ce bine era cand umpleam butoiele cu miere ...

Am inteles bine? Cortul de extractie este de la Dedemann?

[D006]

Da !

[D006]

Zacamintele s-a vandut.In curs sant in vanzare ogoarele,urmeaza padurile.Romanii devini iobagi,slugi in tara lor!Delta era sa uit!!!

[D006]

Acum un an  cineva imi spunea ca noi stuparii o ducem bine deoarece vin nemtii si ne cumpara mierea . Dar sa avem grija sa nu vina nemtii sa-si faca stupini la  noi ca atunci isi vor lua singuri mierea !

[milu56]

Se stie oare ca in Romania sunt zone melifere unde nu pre ajung multe albine si ramane nectarul in flori.

[crombra]

Confirm ceea ce a scris Dragos: in zona Romanu- Braila(unde am stupina) danezii cumpara 'la greu' terenuri.

[D006]

Am gasit un clasament al productiei de grau din 1926 intocmit de  Institutul de Agricultura din Roma nu stiu cum se face dar pozitia Romaniei este aceiasi si azi dupa 83 de ani .
  Productia e raportata in qintale ;
  Danemarca  33,1 qintale la hectar
  Olanda        28,4
   Belgia         26,7
..................................................................
  Germania     20,7
  Cehoslovacia  17,3
  Franta           16
..............................................................
Italia             13,9
Ungaria           13,7
Bulgaria         13,2
  Serbia           12,1
Spania           10,2
ROMANIA         8,6
Rusia              8,2
   Comentariu de atunci :
             " Doar Rusia e cu putin in urma noastra , Bulgaria barem produce grau (la hectar) cu doua treimi mai mult decat noi, Si tarile  CU PAMNATUL CEL MAI BUN SUNT : RUSIA si ROMANIA  - dar cu plugaria cea mai proasta si mai inapoiata
            Danemarca , Olanda , Norvegia , Elvetia , Belgia  sunt tari de nisip , de piatra uscata si de argila adusa de ape . Un taran roman AR MURI DE FOAME  intr-un asemenea pamant sterp , unde nici scaietii n-ar putea creste. Si cu toate astea , HARNICIA SI PRICEPEREA PLUGARILOR DE ACOLO AU PREFACUT PUSTIUL DE PIATRA SI NISIP INTR-UN RAIU DE RODNICIE SI FRUMUSETE .
         Cum ? Oamenii aceia au o vorba cuminte : Niciodata pamantul nu e rau , ci numai plugaria poate fi rea ! . Plugaria SE INVATA IN SCOLI , este o stiinta care mereu se inoieste si se perfectioneaza. Au amestecat pamantul lor sarac cu ingraseminte , lucreaza cu masini , fac araturi adanci si ogoare , punand samanta de soiu ales , etc. Au pamant foarte putin . Sunt foarte rari gospodarii cari au 10 - 15 hectare , - o adevarata mosie . Ei sunt BOGATI IN TARI SARACE , iar  NOI SUNTEM SARACI INTR-O TARA BOGATA.
      Gospodari , puneti pe perete lista tarilor de mai sus ! Uitati-va in fiecare zi la ea ! Ganditi-va ce e de facut , ca sa iesim din aceasta ruina rusinoasa a Romaniei agricole . "
                                                                   Semneaza  APOSTOL CULEA
   
Au trecut 83 de ani , pe ce loc suntem in clasament ?

[milu56]

Eu am vazut cu ochi mei productii pe terenuri aride,am vazut cum se incarcau camioane pentru export pentru toata Europa,chiar si in Statele Unite fac export acesti oameni,de milioane de euro,tot felul de leguma si verdeturi de toata frumusetea,citrice si fructe sa nu te mai saturi sa le privesti,cum am spus de pe terenuri cu un pamant plin de piatra si nisip,un pamant arid,ma intreb:daca ar avea acesti agricultori un pomant cum este in Romania cum ar fi,CRED CA SI GUVERNUL ESTE PENTRU AGRICULTURA DE AICI.......

[Kiwi Bee]

Eu am vazut cu ochi mei productii pe terenuri aride,am vazut cum se incarcau camioane pentru export pentru toata Europa,chiar si in Statele Unite fac export acesti oameni,de milioane de euro,tot felul de leguma si verdeturi de toata frumusetea,citrice si fructe sa nu te mai saturi sa le privesti,cum am spus de pe terenuri cu un pamant plin de piatra si nisip,un pamant arid,ma intreb:daca ar avea acesti agricultori un pomant cum este in Romania cum ar fi,CRED CA SI GUVERNUL ESTE PENTRU AGRICULTURA DE AICI.......

Exact asa este.Eu mam mirat cind am citit prima data ca tu faci apicultura in zona Almeriei.Desertul europei.Asa ii spun eu, dar cind vezi in San Isidro 8 sau 10 banci monetare ramii cu gura cascata.Intrun sat cu 2-3 mii de locuitori?(daca tin bine minte).
Si aici in Noua Zeelanda se pot gasi legume/fructe din Almeria.
California si zona Almeriei se masoara printre cele mai mari din lume producind o gama larga de legume si fructe... in primul rind.Cit de genetic modificat se lucreaza ...este alta mincare de peste.
Dat fiind ca tehnologia prezentului ne pune la dispozitie unele asa zis avantaje ale stiitei se poate produce mult si bine mai oriunde in lume.Depinde de investitie si de "om".
Nu cred ca guvernele trebuie sa ajute cu bani (subventii) pe oamenii producatori.Mai de graba legi aspre si egale ca rezultatul sa fie produs de calitate cu care se poate concura la nivel mondial... cel putin EU.
Ieri am citit pe un forum american de apicultori ca la anu cel putin in 2 state in SUA se va introduce salarii de 1,5 ori pt. orele suplimentare in fermele apicole.Adica stuparul angajat intro stupina dupa 8 ore pe zi va trebui sa fie platit 1,5 ori/ora.Si daca lucreaza mai mult de 5 zile pe saptamina tot asa, 1,5 ori.
Unii apicultori comerciali zic/postau ca vor da faliment dar majoritatea zic ca nu asta este problema.Ei vor plati cu "placere"-daca asa zice legea- 1,5 ori/ora pt. orele suplimentare dar problema lor este ca nu se gaseste asa de usor apicultori de meserie, care sa faca lucru de calitate.Probabil-spun eu- cei care se pricet la apicultura prefera sasi faca stupina lor si sa nu mai lureze ca si angajat, iari cei mai slabuti nu fac treaba super buna.
Sa ma intorc la vechea mea poveste, am un nou exemplu vazut la televizor de o saptamina.O emisiune americana.De mentionat sa fie ca emisiunile de peste ocean ajung la noi mai tirziu.Citeodata peste 3-4 ani.Nu stiu emisiunea pe care am vazuto cit de proaspata era.
Era un documentar cu mai multe subiecte facut de marele actor Michael J. Fox.
Nu tin minte in care stat din SUA dar era despre fermieri de lapte.
Se zicea ca in urma cu 2 decenii pe acele meleaguri erau cca. 300(da trei sute) de ferme de lapte.Uite ca in prezent(cind sa facut reportajul) sint doar 26(doua zeci si sase) de ferme.Deci probabil ca politica zonei ia falimentat pe fermieri.Au ramas doar putini.
Totusi sint opt familii din cei 26 care siau luat inima in pumnii lor si siau format o asociatie/firma.
Fara nici un sprijin financial guvernamental, respectind normele prescrise de lege produc laptele in continuare dar nul mai vind la nici un procesator.
Au modificat un grajd intro fabrica mica de lapte, astfel procesind laptele acolo la ei.Isi pun creierul la un loc zi de zi, astfel daca cineva are vreo idee noua toti isi vor bate capul cum sa o duca la capat.
Fac mai multe produse lactate, ambalindule cu numele lor si le vind la diferite magazine mai mici unde pot face fata cu cantitatile lor/an.Pe linga asta au si un websait al lor unde oricine poate cumpara din produsele lor.Nu produc produse bio dar se straduiesc sa faca calitate foarte buna.Nu au angajati.Sint opt familii cu neveste, copii, nepoti, mama zmeilor....   .Lucra toti.
Au cistig anual/familie de care nu au avut niciodata.Traiesc foarte bine.
Binenteles in interiorul asociatiei/firmei au legile lor deci nu i se renteaza la nici unul sa triseze, ca de lar da ceilalti afara ar deveni muritor de foame.Siau intocmit legile/regulile astfel incit cel mai rentabil este sa fi cinstit.De ce nu?Fac bani de care neam de neamul lor nu a facut inainte.
Si acest exemplu arata ca o unire a "doar opt familii" poate crea o viata foarte placuta unde se lucreaza din greu ..... dar nu pt. altii.

[andrei_calinescu]

Dragoselu',
De ce sa nu ia strainii bogatiile noastre, daca noi le tinem ca pe zdrente pe gard fara sa le folosim?
In ultimii 3 ani am "arat" tara in concediu, din sudul Dobrogei pana in inima Ttransilvaniei. Cu trenul.
Invariabil, numai terenuri arabile parloaga.
Pai e ca in cazul unui cuplu in care tipul o neglijeaza pe ea. Ba mai e si violent din cand in cand. Si daca ea pleaca si el o vede cu un altul fericita, isi spune in sinea lui: "O curva nenorocita".
Asa e si cu pamanturile patriei. Taranul e batran , nu are cu ce sa lucre.
Da noi, astia destepti, care vorbim de asociatii, asocieri si altele, de ce nu facem nimic? In Franta unii stupari au si terenuri/livezi asociate fermelor. Si acestea folosesc implicit apiculturii.