• Welcome to Forum discuții Apiardeal. Please login or sign up.
 

Poze stupina din BUCOVINA

Creat de bucovineanu, Martie 09, 2008, 11:36:52 p.m.

« precedentul - următorul »

bucovineanu

Noiembrie 18, 2019, 11:35:44 p.m. #720 Last Edit: Noiembrie 18, 2019, 11:42:34 p.m. by bucovineanu
Acum o saptamana am avut oaspeti importanti din Ucraina si Basarabia.A fost si cineva din partea Institutului apicol de la Kiev. Sunt interesati de a gasi familii de albine din rasa carpatina. Au luat probe de albine din cateva familii, probe ce au fost trimise la institut. In Romania nu e nimeni interesat de asa ceva.

bucovineanu


MOTANUL

Felicitari! Au nimerit unde trebuie.
70 de stupi la Cernica;<br />Stupina mea: http://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?topic=7571.0

G. Iulian

Felicitări nea Vasile! Au ce să vadă la dumneavoastră. Bravo si cercetatorilor, e ceva de învățat de la ei.

stefan1

  Frumos videoclipul, felicitari!
  Eu am o observatie la ce cauta stuparul ucrainean. Cauta familii care sa nu aiba albine cu ceva galben, ca sa fie rasa pura de carpatina. Am citit un studiu la nemti, care critica selectia la carnica, la ei. Pentru o hipercorectitudine au cautat sa elimine toate familiile care aveau si ceva albine cu galben. Dupa un numar de ani s-a constatat ca linia genetica obtinuta are proprietati inferioarecelor care mai aveau si albine cu cate un inel galben. S-a ajuns la concluzia ca un anumit procent de albine cu ceva galben sunt intrinsece rasei carnica si deci nu trebuie ca acest amanunt de culoare sa fie un criteriu de selectie.
  Am mai scris undeva despre o treaba asemanatoare la cresterea gainilor. S-a creat o linie genetica foarte buna, insa gainile, albe, aveau si cateva pene negre. S-a considerat ca acest 'defect' indeparteaza anumiti posibili cumparatori si s-a cautat ca prin selectie sa se elimine aceste pene negre. In momentul in care s-a reusit numai exemplare perfect albe, s-a observat ca acestea aveau performante sesizabil mai slabe decat 'martorele' cu pata de pene negre. Ce legaturi subtile exista intre culoarea a cateva pene si productia de oua, cercetatorii nu au putut sa explice, doar sa constate.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

bucovineanu

Interesanta explicatia referitoare la gaini din postarea lui Stefan.Asa cum am spus si in film singurul criteriu de care tin seamaatunci cand aleg familiile din care urmeaza sa cresc regine este productia de miere.Nu stiam ce criterri doreau oaspetii din Ucraina. Eu am cautat sa le arat familiile care stiam ca au dat multa miere. Ori daca in familia respectiva vedeau o singura albina cu inel galben nu se potrivea criteriilor lor.

bmdna

Eu urmaresc de mai mult timp cese vorbeste de rasa de albine Carpatina in tarile ex sovietice. In urma cu ceva ani Ucraina era un furnizor de matci de rasa Carpatina pentru toata Uniunea Sovietica. Zona unde se cresteau aceste matci era Transcarpatia, vecina cu Maramuresul nostru. Si acum aceasta zona este un mare furnizor de matci carpatine. Problema lor e ca matcile de astazi nu mai produc familiile de alta data. Am vazut mai multi apicultori rusi care nu mai sint multumiti de carpatina ce se poate cumpara acum din Ucraina. Probabil ca fondul genetic a saracit si indivizii rezultati nu mai au potential. Acuma, rasa lor carpatina are niste aspecte exterioare foarte clar definite, standardizate. Inelele portocalii nu sint un caracter specific rasei carpatine. Din contra, este cel mai simplu indicator de rasa impura. Eu cred ca ei sperau ca la vreo stupina, undeva intr-un colt, gasesc cateva familii care si-au pastrat caracterele de carpatina. Luand matci din aceste familii, combinand cu ce mai au ei, ar realiza o revigorare pentru propriile linii. Cred ca de asta si intrebau la ce distanta mai sint si alte stupine. Pe langa aspect, carpatina lor capaceste uscat (stim ce inseamna asta) si este extrem de lipsita de agresivitate. Capacirea uscata este un indicator de rezistenta la iernare. Familiile care capacesc uscat s-a dovedit ca au o rezistenta la iernare mai buna decat cele care capacesc umed. Acuma nu stiu daca au gasit ce cautau. Din ce am vazut pe net, au fost la mai multe stupine. Mi-a placut ca unul din stupari le-a predat si putina istorie. Foarte bine, bravo.
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

stefan1

Decembrie 01, 2019, 07:53:23 a.m. #727 Last Edit: Decembrie 01, 2019, 08:19:30 a.m. by stefan1
Foarte interesanta postarea colegului @bmdna.
  Ucrainenii au o apicultura foarte dezvoltata si au avut personalitati vestite in apicultura. Peter Prokopovici detinea pe la 1830 cea mai mare ferma apicola din lume, de cca 10.000 de familii pe care le ingrijea cu elevii din scoata de apicultura pe care a format-o, cu cursuri timp de 2 ani, nu ca scolile de acum care sunt o formalitate. El a conceput si primul stup cu rame mobile, ca sa poata extrage mierea fara a mai omori albinele. Aceasta pentru ca fiul lui care a asistat la omorarea albinelor pentru a recolta mierea, a fost atat de impresionat incat a plans si a refuzat sa mai manance miere. Numai acest urias apicultor a scolarizat de-a lungul vietii cca 1000 de stupari care la randul lor au devenit invatatatori pentru altii.
  Revenind la 'carpatina', eu consider ca totusi se greseste exagerand cu acel galben pe un inel. Am spus ce am citit la nemti, care deplangeau ca au exagerat cu aceasta exigenta, si fiind de parere ca un anumit procent de albine cu ceva galben pe un inel sunt intrinsece rasei carnica.

  Cat priveste 'carpatina' trebuie iarasi sa fim putin mai rezervati. In multe harti cu distributia geografica a raselor de albine, Romania era trecuta ca avand rasa Apis macedonica. In Ardeal, ca si in Bucovina si in Maramuresul istoric, austriecii au raspandit rasa carnica. Cu 2-3 secole in urma sau chiar mai mult, ei au vazut superioritatea rasei carnica originara din Slovenia, o albina harnica, rezistenta la boli, care nu-i prea predispusa la furtisag si care se apara bine si in plus e mult mai neagresiva fata de Apis mellifera mellifera (albina neagra germana) care ocupa inainte toate tarile nordice si cerntrale, inclusiv Austria si cel putin Transilvania  si nordul Moldovei dar ajungea pana in vestul Siberiei, pana unde se intindea aria speciei Apis mellifera. Dupa mine albina carpatina este tot un fel de carnica din cele aduse de austrieci (de aceea este si in Maramuresul din Ucraina) si cu unele influente ale vechilor rase locale sau invecinate, in special Apis macedonica. In consecinta, daca la carnica se admite un procent de albine cu galben la inele, cred ca si la carpatina ar trebui sa se admita. Sunt alte caracteristici ale aripilor, picioarelor, pilozitatea etc care diferentiaza rasele.

  Cat priveste performantele mai scazute acuzate de rusi:
  Este posibil sa fie o impurificare a rasei ca si la noi si ca pretutindeni unde s-a importat buckfast-ul. Dar de la rusi ma pot astepta la orice. Cum relatiile intre Ucraina si Rusia sunt asa de incordate, se poate sa fie o politica de stat sa evite importurile din Ucraina. Asa a facut si cu Moldova cand a fost ales un guvern pro-vest. Dintr-odata vinurile moldovenesti au devenit necomforme, au fost returnate de la Moscova, desi se era facut o receptie la sursa si era totul in regula. La ei politicul are prioritate fata de economic si daca spun ca albul e negru asa ramane in ciuda tuturor evidentelor.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

bmdna

Planferile privind performantele slabe ale matcilor de carpatina din Ucraina au inceput inainte de conflictul din estul Ucrainei. Si acestea se fac la nivel de stupari, care sint mai greu de controlat ca importatorii de vin. Nici caile pe care se face importul nu sint aceleasi. Eu cred ca mai degraba totul este urmarea unui complex de factori, printre care ar fi: disparitia unor oameni valorosi, privatizarea domeniului care a dus la goana dupa profit, varroa care a adus boli noi, aparitia a tit felul de crescatori.

Cat priveste caracterele rasei, din ce am vazut, cel mai important este indicele cubital. Dar acesta se poate calcula doar cu ajutorul microscopului. Rasa asa cum au definit-o ei nu trebuie sa aiba niciun inel galben. Cu cat intr-o familie avem mai multe albine cu inele galbene, cu atat acea matca este msi departe de rasa pura. Acesta este si motivul pentru care ei au luat probe numai din familiile in care nu erau albine cu inele galbene. Rasa asa a fost definita la ei, fara inele galbene si nu cred ca putem face ceva in acest sens.

Nu stiu cat de bine a fost definita rasa de albine de la noi. Recunosc, nu am informatii. Ce stiu sigur e ca la rusi rasele au fost foarte bine definite cu mult timp inainte de ziua de azi. Cel putin una dintre ele nu se mai gaseste, disparand in ultimii ani. E posibil ca si carpatina lor sa fie pe cale de disparitie. In anii comunismului au fost tot felul de incercari de metisizare, de introducere a unei anumite rase in areale in care de multi ani stapana era alta. Au fost nascute mituri, unele preluate in literatura noastra (de exemplu cel al rasei caucaziene) care s-au dovedit ulterior neadevarate.

Personal eu nu am nimic cu inelele galbene. Ba chiar am costatat ca acestea variaza in culoare de la galben deschis si pana la roscat. Nu cred ca am o familie fara albine cu inele colorate. Le accept pe toate cum sint si le dau sansa la toate. Caracterele ce ma intereseaza sint productia de miere, predispozitia la roire, rezistenta la iernare, puterea familiei si la final agresivitatea peste care mai trec cu vederea.

 
Daca totul a iesit bine, inseamna ca ai gresit undeva!

stefan1

  Inainte era un centru de cercetare a puritatii de rasa la albine in Cehoslovacia apoi Cehia (INSTITUTE OF RESEARCH FROM DOL/ CZECH REPUBLI). Am si scris despre francezi care au o statiune de inmultire a albinei caucaziene (pe o insula, l'île d'Yeu) si trimiteau pentru verificarea puritatii rasei, probe in Cehia. A-propos de culoare, si caucaziana are doua varietati: cea de munte sau 'albina gri' si cea de shes, mai galbena, dar tot caucaziana. Si inca un a-propos de impurificarea rasei: francezii dar si altii care doreau sa incerce aceasta rasa, importau masiv regine din Georgia. In ultima vreme insa, acolo nu se mai gaseste rasa caucaziana ci doar niste hibrizi jalnici, din cauza importurilor de alte rase facute de stuparii care visau productii mai mari. Asa ca o sursa frumoasa de bani pentru acea tara, din vanzarea reginelor autohtone, a fost compromisa din rapacitatea unora pe care nu-i interesa decat sa castige ei cateva kg de miere in plus, 2-3 ani cat traia matca importata.

  Repet inca o data: buckfastul este mult mai periculos decat rasele europene care sunt rase stabilizate. In sute sau mii de ani acele rase s-au format din supravietuirea si selectarea naturala a exemplarelor cele mai adaptate la clima si culesurile de la noi. Asa ca niste gene de la ligustica la carnica sau la albina neagra nu pot aduce mari prejudicii, caci toate au fost supravietuitoare in continentul nostru. Dar Buckfastul are o multitudine de rase din zone radical diferite de ale noastre. Genele'rele' sunt recesive si deci nu se manifesta in prima generatie, dar apoi in unii urmasi ele devin gene dominante si creeaza mari probleme. Te trezesti cu familii care nu mai stiu sa opreasca puietul pe iarna, sau care nu stiu sa formeze ghemul de iernare sau care nu au punga rectala destul de mare si fac diaree in stup in timpul iernii, sau care are o sensibilitate la o boala de puiet sau la nosemoza. E destul ca o sutime din albinele unui stup sa faca diaree pe faguri si iernarea familiei este compromisa; sau sa inceapa sa cresca doar 100 de celule de puiet in decembrie-ianuarie si familia trebuie sa consume mult mai mult si sa se uzeze ca sa tina temperatura necesara puietului. Sau doar cateva albine sensibile la nosemoza sau boli de puiet, care vor imprastia in stup, prin schimbul de hrana, sau prin hranirea puietului, boala. Noi vedem doar rezultatele finale: familiile se dezvolta mai slab, productiile sunt mai mici si nu stim care sunt cauzele primare ale acestei situatii. Pe forumurile de apicultura din Franta, Germania, Italia, s-a discutat destul de mult si se deplange disparitia raselor consacrate, acuzand buckfast-ul pentru aceasta, dar noi, care am fi putut invata din experienta lor, ne facem ca nu intelegem sau spunem ca noua nu ni se poate intampla.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)