Salutare!
Am 2 stupi in care situatia ar putea fi descrisa astfel:
Unul din ei stiu ca are matca buna care oua uniform si frumos in nucleu. I-am dat-o in bigudiu si acum o saptamana era tot acolo. Unul nu stiu daca are, dar judecand dupa ouat (celula langa celula, rar cate o celula cu 2 oua dar nu mai mult). Ideea este ca la ambii nu am vazut o rama intreaga cu puiet capacit ci numai cateva celule capacite (atat cu albina, cat si cu trantor). Ar fi cam a doua saptamana la primul si ar trebui sa aiba deja puiet capacit.
Ma puteti ajuta cu o explicatie?
Explicatia mea ar fi ca au putina albina care sa se ocupe de cresterea puietului, nefiind capabile sa acopere rama.
Va sunt recunoscator!
Am verificat azi familia. Putinele larve capacite le-am descapacit cu un betisor si am observat ca sunt moarte la interior. Au un aspect cafeniu si nu fileaza. Mirosul nu este chiar placut. :(
Ce sa fie? Loca europeana?
Schimba-le locatia si vezi tu ulterior.
Sanse mai mari pt loca americana. La cea europeana poti scoate larva din celula. Citeodata filamentul este de nici 10mm. Poze ai?
Citat din: TDI din Iulie 25, 2014, 01:09:22 PM
Schimba-le locatia si vezi tu ulterior.
@TDI, nu stiu daca ideea ta e tocmai buna. Daca raman albine pe afara din stupul asta, si intorcandu-se intra in alti stupi propagarea bolii se face mai repede... Asa gandeste mintea mea proasta. :(
Oricum nu cred ca are cum sa fie loca.
Am scos o rama din stupul asta si m-am uitat cu atentie peste tot.
1. Vreau sa mentionez ca nu are miere si pastura deloc. Matca nu am gasit-o deloc.
2.Am gasit oua ouate si in coronita chiar si pe speteaza superioara, in timp ce in partea de jos nu era deloc oua.
3. Populatia e redusa.
4. Nu am remarcat niciun
pattern. Am gasit destul de mult puiet varos. Pe asta il recunosc usor dupa aspectul intarit de creta. Larvele moarte in celule se indeparteaza usor cu scobitoarea. Cele care nu erau descapacite am bagat scobitoarea si nu filau deloc. Astea au aspect foarte diferit. Am gasit una, de exemplu, se pietrifica pe margine, in timp ce in mijloc se mai destingea, usor iesit corpul larvei. Alta avea aspect cafeniu, neuniform. Intr-un capat erau mai inchis, intr-un capat mai deschise. Altele, pe care le-am descapacit am observat ca sunt moarte si erau albe, normal. Altele erau negre, altele galbene la mijloc. Niciuna nu a filat. Aspectul era imprastiat, ceea ce cred ca este specific besmeticilor. Unele erau ouate si pe peretii laterali ai celulei si altele aveau si mai mult de doua oua in celula.
5. Nu am gasit pe rama aceasta larve hranite cu laptisor, ci doar putine larve mici, ramase pe uscat. Am gasit albine batrane fara pic de perisor pe ele.
Pun si poze:
Partea din stanga e speteaza superioara. Se observa celule cu mai multe oua. In partea stanga sunt larve scoase din stup.
(http://i692.photobucket.com/albums/vv284/oroles2007/SAM_1004.jpg)
Alte larve moarte, diferite de primele.
(http://i692.photobucket.com/albums/vv284/oroles2007/SAM_1005.jpg)
Larve moarte, detaliu. Se observa si alte oua pe peretii laterali ai celulelor si niste chestii care nu stiu ce sunt. Sunt ca niste...resturi mici.
(http://i692.photobucket.com/albums/vv284/oroles2007/SAM_1005.jpg)
Detaliu celule. In npartea inferioara se remarca o larva intr-o pozitie anormala si niste celule cu puiet pe punct de petrificare.
(http://i692.photobucket.com/albums/vv284/oroles2007/SAM_1012.jpg)
Alt detaliu la celule si o larva descapacita cu aspect si dezvoltare normale.
(http://i692.photobucket.com/albums/vv284/oroles2007/SAM_1015.jpg)
Alt detaliu celule curate.
(http://i692.photobucket.com/albums/vv284/oroles2007/SAM_1017.jpg)
Detaliu celule cu ou pe perete lateral.
(http://i692.photobucket.com/albums/vv284/oroles2007/SAM_1020.jpg)
Aspect de ansamblu rama.
(http://i692.photobucket.com/albums/vv284/oroles2007/SAM_1024.jpg)
Detaliu celule. Aici se vede, in mare parte ca si cum ar fi ouat de matca. Ideea e ca oricum sunt ouate 4 rame complet si acoperite doar vreo 2. Ramele laterale nu sunt ouate.
(http://i692.photobucket.com/albums/vv284/oroles2007/SAM_1027.jpg)
Larva pietrificata. In mijloc se vede corpul larvei.
(http://i692.photobucket.com/albums/vv284/oroles2007/SAM_1032.jpg)
Raman dator celui care ma lamureste si care imi spune ce e de facut. As vrea sa il desfiintez total si sa omor albina dar nu stiu care e cea mai eficienta metoda.
Citat din: Kiwi Bee din Iulie 25, 2014, 02:11:43 PM
Sanse mai mari pt loca americana. La cea europeana poti scoate larva din celula. Citeodata filamentul este de nici 10mm. Poze ai?
La majoritatea scoate larva din celula. Nu am gasit sa fileze nici macar de 10mm. Am incercat la mai multe.
Vreau sa mai spun ca nu am gasit puiet capacit la acest stup din mai, fiind inmultit prin ridicarea reginei si lasarea in stup a unei botci capacite. Revin cu doua filmulete imediat ce le incarca.
Daca esti sigur ca nu e loca americana, lasa-i 4 rame curate, celelaltele le faci lumânări, ii dai un hrănitor cu sirop, reduci urdinișul si verifici dupa cateva zile. Ideea era sale schimbi locatia intr-o zonă fără stupi, seara când se întunecă. Ziua il pregatesti, seara doar închizi urdinișul.
Primul filmulet:
http://youtu.be/7TX_cMYMVC4 (http://youtu.be/7TX_cMYMVC4)
Urmatorul peste inca doua ore. Deh, internet de la Romtelecom din zona rurala.
PS: Nu radeti de acshentul meu moldovenesc. Sunt tare mandru de el. :D
Stup besmetic, cu puiet răcit si puiet varos. Nu de alta dar am văzut unul acum vreo 10 zile. Cam asta am văzut eu in poze.
Si filmuletul 2.
Nota, desi o larva parea ca are aspect filant, a se remarca culoarea alba, nu maronie cum stiam eu ca arata la loca.
http://youtu.be/e3ga7NBX5Lo (http://youtu.be/e3ga7NBX5Lo)
Citat din: TDI din Iulie 25, 2014, 08:52:35 PM
Stup besmetic, cu puiet răcit si puiet varos. Nu de alta dar am văzut unul acum vreo 10 zile. Cam asta am văzut eu in poze.
Ar fi bine sa fie asa. Asta banuiesc si eu. Cuibul a fost cam labartat. Ideea e ca eu stiam ca apare asa mult puiet varos din cauza unei ciuperci care afecteaza matca. Oricum e clar ca ce scot eu din unele celule e puiet varos.
La un moment dat colonia besmetica suferă un colaps, cu sau fără matca - datorita uzurii. Eu am reusit sa-i dau matca, colapsul a intervenit după acceptarea mărcii, am restrâns cuibul, am eliminat ramele stricate si le-am topit. I-am dat ceva puiet la eclozionare, vreo 3dm2 - situatia s-a remediat aparent. Te anunt eu daca mai intervine ceva.
oroles,nu vreau sa te supar dar la tine sunt cam multe situatii anormale.ai mai multi stupi sau faci experimente?
Citat din: oroles din Iunie 01, 2014, 08:03:53 PM
Ca statistician cu doctorat ce sunt (...)
Defect profesional, doar situatiile anormale le observa - ele având caracteristicile cele mai imprevizibile, fiind foarte greu de delimitat, controlat si evitat.
Nu, Oroles? :D
Citat din: dodo79 din Iulie 25, 2014, 11:52:32 PM
oroles,nu vreau sa te supar dar la tine sunt cam multe situatii anormale.ai mai multi stupi sau faci experimente?
Pai anul asta a fost dezastru pentru mine. Anul trecut a mers ca la carte. E drept, anul trecut aveam si mai putini stupi: 23 fata de 57 anul asta. Nu numarul mai mare este problema. Oricum i-as fi tinut in "frau". Problema e vremea asta spurcata care nu mi-a permis sa umblu la ei. De exemplu, toata saptamana trecuta a plouat pe rupte. A fost si frig si vant. Am deschis sa vad acceptarea unei regine la unul alaltaieri, pe vreme innorata, si s-a declansat in 5 minute un furtisag mostru. Vedeai hoatele cum vin si intra in stupul deschis. Noroc ca l-a mai potolit ploaia in aversa.
Pentru mine 2014 e anul multor experiente. Cu stupii dubli am avut probleme. Am facut din 2 1 prin teorema lui Oroles, nestiind ca s-au format fante prin care trece albina. In stupii astia au iernat, cand am asezat albinele am verificat etanseitate. Dar uite ca lemnul lucreaza.
Cu cresterea si imperecherea matcilor am avut probleme. De exemplu am unul acum care il tin din mai cu puiet sa nu se besmeticeasca si tot nu a reusit sa isi imperecheze regina. Mi-as baga ceva in el dar... Am la rezerva regine de salvare (dupa ce am ridicat regina din botci de roire din nuclee). Are 10 zile de la eclozionare si niciun semn ca ar vrea sa oua. Parca e la bal... O mai tin un pic. La singura rama de crescut regine am avut probleme. Intre timp albinele au tras o botca dintr-o larva mai mare din care a iesit o matca handicapata pe care m-am chinuit 2 saptmani sa o gasesc si sa o omor.
Rabdare inca mai am ca imi place apicultura.
Se pare ca numarul de stupi a crescut mai repede decat indemanarea si puterea de a-i stapani in bune conditii. Atentie cu furtisagul, deoarece odata declansat, hoatele nu-si schimba usor naravul.
Din observatiile mele stupii cu probleme se baga cel mai des la furtisag.
1. Desfiinteaza-i 2. Redu urdinisul si toate fantele de acces. O observație făcută de un coleg apicultor(domnul Vali din Gorj) m-a adus spre o concluzie: ani de zile am considerat ca o matcă se imperecheaza cu un singur trantore, ulterior am acceptat numărul de 3-5 si citind alte studii conduse de Susan W. Cobey numărul lor merge spre 10-15. Viabilitatea si sănătatea unei colonii de albine rezida in varietate genetica, cu toate ca multi dintre apicultorii profesionisti caută asa numitele rase pure, F0. O matca poate si neconsagvinizata, neîmperecheata cu un număr suficient de trântori este mai puțin viabila decât una imperecheata corespunzător, numărul de spermatozoizi din spermatca variază in cazul reginelor imperecheate artificial si a celor împerecheate natural de la câteva sute de spermatozoizi pana la 7 milioane. Oricum... concluzia ar fi ca coloniile cu mătci mai putin viabile sunt mai predispuse furtisagului.
sursa: http://hal.archives-ouvertes.fr/docs/00/89/22/80/PDF/hal-00892280.pdf (http://hal.archives-ouvertes.fr/docs/00/89/22/80/PDF/hal-00892280.pdf)
Citat din: oroles din Iulie 26, 2014, 08:38:19 AM
Din observatiile mele stupii cu probleme se baga cel mai des la furtisag.
Exact, stupii cu probleme aduc cele mai multe necazuri: furtisag, boli, etc. De aceea trebuie sa facem in asa fel incat sa avem cat mai putini astfel de familii, daca e posibil deloc.
Citat din: TDI din Iulie 26, 2014, 08:54:47 AM
1. Desfiinteaza-i 2. Redu urdinisul si toate fantele de acces. O observator făcută de un coleg apicultor(domnul Vali din Gorj) m-a adus spre o concluzie: ani de zile am considerat ca o matcă se imperecheaza cu un singur trantore, ulterior am acceptat numărul de 3-5 si citind alte studii conduse de Susan W. Cobey numărul lor merge spre 10-15. Viabilitatea si sănătatea unei colonii de albine rezida in varietate genetica, cu toate ca multi dintre apicultorii profesionisti caută asa numitele rase pure, F0. O matca poate si neconsagvinizata, neîmperecheata cu un număr suficient de trântori este mai puțin viabila decât una imperecheata corespunzător, numărul de spermatozoizi din spermatca variază in cazul reginelor imperecheate artificial si a celor împerecheate natural de la câteva sute de spermatozoizi pana la 7 milioane. Oricum... concluzia ar fi ca coloniile cu mătci mai putin viabile sunt mai predispuse furtisagului.
sursa: http://hal.archives-ouvertes.fr/docs/00/89/22/80/PDF/hal-00892280.pdf (http://hal.archives-ouvertes.fr/docs/00/89/22/80/PDF/hal-00892280.pdf)
Urdinisurile sunt reduse dupa puterea familiei. Am redus din ochi la inceput si apoi am largit cate putin pana am vazut in zilele calduroase ca nu se mai face barba la urdinis.
Partea interesanta e ca la stupul asta se uitase un stupar cu experienta si a zis ca are regina. Eu ziceam ca nu cred ca are si ca e besmetic. La altii unde a zis el m-am inselat eu. Matca oua saraca cat putea acoperi albina.
Am umblat azi la 4 stupi. Fara sa scutur rame s-a declansat un furtisag nebunesc... Numai cat deschideam stupul si tabarau pe el. Am inchis stupul si incercau sa intre pe sub capac. Cand ridic capacul si ma uit sub el hoatele incercau sa intre printre scandurelele podisorului. Practic impingeau scandrurelele. Le-am presarat faina sa vad unde se duc dar nu am avut succes in identificarea stupului hot, trebuind sa stau la prea multi in fata ca sa identific albinele. Au renuntat sa mai incerce sa intre pe la capac in dupa ce am atarnat o carpa inmuiata in pacura.
Dupa usoare trante pe la urdinis, au renuntat sa mai incerce sa intre pe acolo. Urdinisul era restrans de doua albine. Mi-e si mila sa vad cum incearca sa mareasca urdinisurile... Dar in acelasi timp nu am cum sa reduc furtisagul.
Lada de transport era napadita de albine. Chiar daca erau sanse mici sa intre in ea, ele tot incercau.
Ce e de facut? Diseara scap de cel cu probleme. Il duc la mai bine de 5 km si il scutur. Sa vad si eu daca se mai intorc.
O asemenea presiune a hoatelor presupune fie o perioada fara pic de cules, ceea ce totusi imi pare curios la data asta, intr-un an fara seceta, cand flora este bine dezvoltata, fie o suprapopulare cu stupi a zonei. Au venit cumva unii din pastoral sau in pastoral?
Citat din: stefan1 din Iulie 27, 2014, 02:06:55 AM
O asemenea presiune a hoatelor presupune fie o perioada fara pic de cules, ceea ce totusi imi pare curios la data asta, intr-un an fara seceta, cand flora este bine dezvoltata, fie o suprapopulare cu stupi a zonei. Au venit cumva unii din pastoral sau in pastoral?
Pai ar cam fi asa:
-la 5 km de mine e unul cu 70 de stupi. E posibil sa fie si mai mult de 5 km. Oricum raza de actiune a albinelor mele nu se intersecteaza cu el decat ocazional, intre noi fiind ceva dealuri, parauri.
-la 4,4 km mai e cineva cu cca 30 de stupi. La fel ne intersectam greu, albinele lui avand ceva obstacole.
-Cel mai apropiat e cineva la 1,5 km care are 60 de stupi.
-Ar mai fi vreo 4-5 cu cate 1-2 stupi.
Plus cele 57 roiuri ale mele.
Pastoral nu se face. Cred ca de la ploile zilnice. Au fost ploi de vara foarte abundente care au spalat nectarul. De exemplu, in ultima saptamana numai alaltaieri nu a plouat. Interesant e ca de acum o saptamana au inceput albinele mele sa expulzeze trantorii afara. Ieri trantorii dormeau "la usa". :D Anul trecut mi i-a expulzat la jumatatea lui august.
Pentru ca a spus un coleg, nu am mai spus o alta cauza posibila a furtisagului, adica RASA. Nu trebuie sa fie de la tine, poate sa fie de la alta stupina, nu trebuie sa fie galbene neaparat, sunt si rase negre predispuse la furat. Nu mai stiu unde am citit de mult pe un forum despre cazul unui stupar cu cateva zeci de familii si vreo 10 ani de stuparit, caruia aproape i s-a decimat stupina, dupa ce in zona a venit un stupar cu putine familii dar predispuse la furtisag.
2 stupini, una de 100 familii, una de 25 - aceleasi mătci. O stupina, cea mare fusese in pastoral - a venit acasă. Stuparul de la stupina mica extrage cu vreo 10 zile mai târziu decât ar fi trebuit. Nu reduce urdinisurile, nu se adaptează la lipsa de cules crâncenă din august din zona respectiva. La 4 zile după extractie toti cei 25 stupi dispăruseră de pe lista. Având cuiburile blocate si populatia fusese mult mai mică iar urdinisurile lăsate largi, ramele unse date înapoi in miezul zilei au fost reteta perfecta pentru dezastru.
Nu vorbesc de greseli flagrante ci pur si simplu de rase sau linii de albine mai predisapuse sa fure. Chiar intre caracteristicile de rasa, la unele se mentioneaza aceasta 'meteahna'. Asa este albina germana dar si cea italiana. Eu am mai scris, am avut zeci de ani o familie care daca era o chestie de furtisag ea era prima implicata. Altfel era foarte valoroasa. Pana la urma si-a pierdut intr-o toamna regina si i-am pierdut neamul.
Am eu asa ceva si mă gândesc daca s-o elimin sau s-o păstrez. Predominant Ligustica, am luat din ea in 2 rânduri tot puietul capacit (un total de 96 dm2) am extras totusi mai mult decât media pe stupina.
Dar...
Azi m-am uitat printre albine si am incercat sa observ care vine sa fure. Majoritatea erau galbene. Am vreo 3-4 familii la care si trantorii si albina sunt galbene. Acum partea interesanta pe care nu o inteleg. Intr-un stup am si galbene si comune si nu inteleg fenomenul. :D De furtisag nu poate fi vorba deoarece am vazut ca se impaca intre ele. In plus urdinisul e restrans destul de bine.
As banui ca nu albinele mele sunt de vina. Cineva din sat a facut imprumut prin tari straine vreo 10 000 de euro si i-a investit in roiuri pe care le-a cumparat din zona Banatului din ce am inteles.
Azi am reusit sa umblu la albine facand o smecherie. Am uns usor peretii laterali ai stupilor cu pacura. La unii si placa de zbor. Cand umblam in stupi deschideam scandurelele pe rand, doar jumatate de stup si nu stupii complet. La sfarsit, daca mai erau ceva tentative de a intra printre scandurelele de la podisor ungeam usor scandurelele cu pacura si se potoleau.
Diferite culori, diferiti tătici... Daca o matca se imperecheaza cu 5 trântori sunt posibile 1000 variante ca rezultat, dar cum e posibil sa se imperecheze cu pana la 15...