La vremea asta helianthus este mana cereasca pentru albine.Cred ca la primavara toata latura de nord a gradinii o sa plantez aceasta planta care pe langa faptul ca este melifera este si frumoasa :smile:
(http://i906.photobucket.com/albums/ac261/hapy_2009/flori%20de%20gradina%202011/th_DSCN3187.jpg) (http://s906.photobucket.com/albums/ac261/hapy_2009/flori%20de%20gradina%202011/?action=view¤t=DSCN3187.jpg) (http://i906.photobucket.com/albums/ac261/hapy_2009/flori%20de%20gradina%202011/th_DSCN3188.jpg) (http://s906.photobucket.com/albums/ac261/hapy_2009/flori%20de%20gradina%202011/?action=view¤t=DSCN3188.jpg)
Citat din: happy din Septembrie 23, 2011, 03:51:52 PM
La vremea asta helianthus este mana cereasca pentru albine.Cred ca la primavara toata latura de nord a gradinii o sa plantez aceasta planta care pe langa faptul ca este melifera este si frumoasa :smile:
(http://i906.photobucket.com/albums/ac261/hapy_2009/flori%20de%20gradina%202011/th_DSCN3187.jpg) (http://s906.photobucket.com/albums/ac261/hapy_2009/flori%20de%20gradina%202011/?action=view¤t=DSCN3187.jpg) (http://i906.photobucket.com/albums/ac261/hapy_2009/flori%20de%20gradina%202011/th_DSCN3188.jpg) (http://s906.photobucket.com/albums/ac261/hapy_2009/flori%20de%20gradina%202011/?action=view¤t=DSCN3188.jpg)
:wink2:
astept semintele sa vad cat de frumoasa e la mine-n curte....
Planteaza mai multe, pentru ca la anul in septembrie vin si eu in pastoral la tine la Helianhus! =))
Aceste flori sunt NAPI sau Topinamburul (CIULIN PORCESC), Perennial Sunflower, Helianthus, Rudbeckia, Silphium
http://forum.apiardeal.ro/index.php?topic=2502.msg82858#msg82858
http://www.formula-as.ro/2008/834/medicina-naturii-44/napii-helianthus-tuberosus-10119
Citat din: pharaonu75 din Septembrie 25, 2011, 09:42:51 PM
Planteaza mai multe, pentru ca la anul in septembrie vin si eu in pastoral la tine la Helianhus! =))
Da ,Danut la anul te astept in pastoral la Amara! :welcome:
Pistol,helianthus seamana mult cu napii dar difera prin faptul ca napii au flori doar in varful tijei pe cand la helianthus are flori mult mai multe cu tije laterale cu flori la fel ca la floarea soarelui ornamentala!Helianthus are tot un fel de napi ca radacina dar nu se consuma! :smile:
Am si napi in curte dar nu se compara cu nr. de flori de la helianthus! :wink:
Astazi abia am reusit sa umblu la caminul cu apometru din cauza albinelor de pe florile helianthusului!
http://www.google.ro/search?tbm=isch&hl=ro&source=hp&biw=1280&bih=834&q=Helianthus&gbv=2&oq=Helianthus&aq=f&aqi=g3&aql=1&gs_sm=e&gs_upl=1969l5625l0l6032l2l2l0l0l0l0l188l344l0.2l2l0
Specii de Helianthus
http://en.wikipedia.org/wiki/Helianthus
Citat din: happy din Septembrie 26, 2011, 02:57:16 PM
Citat din: pharaonu75 din Septembrie 25, 2011, 09:42:51 PM
Planteaza mai multe, pentru ca la anul in septembrie vin si eu in pastoral la tine la Helianhus! =))
Da ,Danut la anul te astept in pastoral la Amara! :welcome:
Pistol,helianthus seamana mult cu napii dar difera prin faptul ca napii au flori doar in varful tijei pe cand la helianthus are flori mult mai multe cu tije laterale cu flori la fel ca la floarea soarelui ornamentala!Helianthus are tot un fel de napi ca radacina dar nu se consuma! :smile:
Am si napi in curte dar nu se compara cu nr. de flori de la helianthus! :wink:
Astazi abia am reusit sa umblu la caminul cu apometru din cauza albinelor de pe florile helianthusului!
Daca poti sa dezvolti, denumiri stiintifice, eventual poze de la Helianthus si napii porcesti, caci nu stiam ca-s specii diferite.
Imi place de tine Stefan ca esti tare in in acest domeniu!Ai facut ceva de specialitate sau este un hobby? =D>
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Helianthus&ei=L8mETq7FBsHQhAeAj92FDQ&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=2&ved=0CC0Q7gEwAQ&prev=/search%3Fq%3Dhelianthus%26hl%3Dro%26sa%3DN%26biw%3D1024%26bih%3D512%26prmd%3Dimvns
Ce am eu in gradina se numeste helianthus giganteus iar napii sunt helianthus tuberosus.Ambele fac parte din familia helianthus care cuprinde peste 50 de tipuri printre care si cel domesticit helianthus annuus(floarea soarelui) :bzz: :bzz: :bzz:
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Helianthus_giganteus&ei=aMiETtLeDcjPhAfGz430DA&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=1&sqi=2&ved=0CB4Q7gEwAA&prev=/search%3Fq%3Dhelianthus%2Bgiganteus%26hl%3Dro%26biw%3D1024%26bih%3D512%26prmd%3Dimvns
http://www.eplante.ro/plante-a-z/topinambur-napi-porcesti-Helianthus-tuberosus.html
Nu, nu am studii de specialitate dar imi place domeniul.
Iti admir activitatea in ce priveste cultivarea atator specii de flori si arbori (din ceea ce vad pe 'net) si cred ca ai niste realizari foarte frumoase! ^:)^
In postarea anterioara ma refeream la afirmatia "...heliathus seamana mult cu napii dar difera..."
Acuma am inteles ca ambele specii de care ai facut referire sunt din genul Helianthus, 'napii' sunt Helianthus tuberosus iar cea denumita doar helianthus este Helianthus giganteus. Ca naturalizate in Europa din acest gen Helianthus sunt doar floarea-soarelui si topinamburul sau napii porcesti.
Am inteles acum ca acest Helianthus giganteus este mai bun pentru albine decat Helianthus tuberosus, dar fiind mai putin raspandit, nu gasesc despre el referinte in ce priveste potentialul apocol. Se stie ca Helianthus tuberosus este o planta invaziva si in unele zone a devenit raspandita, deci ofera bune culesuri pentru albine. Nu stiu ce potential de raspandire are Helianthus giganteus, desi si el formeaza tufe dense. Parca as vrea sa am aceasta planta!
Daca vrei iti trimit un colet cu helianthus giganteum dupa ce se trec florile si in 2,3 ani populezi o curte intreaga.Eu vreau sa pun o latura de 40 m la gradina!Savina ploile si la noi ca altfel nu pot pune nimic in gradina,este o seceta crunta! :hi:
Citat din: happy din Octombrie 02, 2011, 08:01:53 PM
Daca vrei iti trimit un colet cu helianthus giganteum dupa ce se trec florile si in 2,3 ani populezi o curte intreaga.Eu vreau sa pun o latura de 40 m la gradina!Savina ploile si la noi ca altfel nu pot pune nimic in gradina,este o seceta crunta! :hi:
Niste seminte intrun plic, daca rog si eu frumos, se poate ? :hi:
Seminte se pot trimite usor dar nu stiu cat de usor merge sa prinzi din seminte.Am sa ma uit ce fel de seminte face si vad eu cum fac si iti trimit tot radacini.Peste o 2 saptamani trimite-mi un pm cu adresa ta si iti trimit tot radacini.Este valabil si pt.Stefan! :smile:
Citat din: happy din Octombrie 02, 2011, 08:01:53 PM
Daca vrei iti trimit un colet cu helianthus giganteum dupa ce se trec florile si in 2,3 ani populezi o curte intreaga.Eu vreau sa pun o latura de 40 m la gradina!Savina ploile si la noi ca altfel nu pot pune nimic in gradina,este o seceta crunta! :hi:
Multumesc foarte frumos! Poate o sa apelez.
Esti sigur ca este Heliathus giganteus? Am citit ca acesta este o specie vivace, adica isi pastreaza frunzele si pe iarna.
Sunt mai multe varietati de Heliathus giganteum:
- subtuberosus
- octoberlicht (de 2-3 m inaltime si infloreste de la mijolcul lui septembrie la sfarsitul lui octombrie, la clima din Germania)
- Sheila's Sunshine (de 2,7 m in medie, cu inflorire in septembrie-noiembrie)
Dupa unele clasificari, unele specii ca H. multiflorus, H. decapetalis si H. giganteus sunt doar subspacii ale H. tuberosus. Toate fac tuberculi, toti sunt comestibili (inclusiv de la H. giganteus), dar unii doar fierti.
Din cate stiu, inmultirea se poate face doar vegetativ, ca si la topinambur. Am citit ca s-a incercat in Corsica (unde clima e mult mai blanda) si s-a reusit sa se inmulteasca din seminte, dar productia de tuberculi in acest caz era mai slaba. La clima noastra, se spune ca faptul ca infloreste asa tarziu, nu permite semintelor sa se matureze. Dar am citit ca semintele sunt foarte apreciate de pasari.
Cea mai favorabila perioada de plantare este februarie-martie-aprilie, dupa zona. Se pot planta si drajoni, la 20 cm inaltime, in iunie, dar sa aiba umezeala si sa fie o vreme protejati de soarele puternic.
Frunzele nu le pastreaza iarna,se usuca si tulpina si primavara cresc din radacini cu tuberculi.Au intradevar tuberculi dar eu nu am incercat sa mananc :dinti:
Sunt total de acord cu plantarea lor primavara,asa ca te hotarasti! :smile:
Cu semintele am spus si eu ca este cam greu ,nu sunt mari ca la ruda lor domestica,floarea-soarelui!
Citat din: happy din Octombrie 02, 2011, 10:23:29 PM
Seminte se pot trimite usor dar nu stiu cat de usor merge sa prinzi din seminte.Am sa ma uit ce fel de seminte face si vad eu cum fac si iti trimit tot radacini.Peste o 2 saptamani trimite-mi un pm cu adresa ta si iti trimit tot radacini.Este valabil si pt.Stefan! :smile:
:thanks: :beer:
Genul Helianthus
Face parte din familia Asteraceae, care cu cca 23.000 de specii grupate in peste 1.600 de genuri, este alaturi de familia Orhidaceae pe locurile 1-2 ca numar de specii de plante cu flori.
Genul Helianthus cuprinde intre 52 si 67 de specii. Sunt originare din America si doar cateva sunt bine raspandite acum si in Europa.
O caracteristica a genului este ca inflorescentele se rotesc dupa soare, dar si alte genuri de plante au aceasta proprietate. Prefera locurile insorite si o clima mai calda, dar unele se extind pana in Canada.
Principalele specii de Helianthus aclimatizate in Europa:
• Helianthus annuus L.,(floarea-soarelui)
• Helianthus debilis Nutt.Sau floarea-soarelui de plaja. E de talie mai mica (0,9-1,2 m). Prefera clima mai calda. Rezista bine la seceta si la soluri saraturate. Poate avea si tinuta taratoare, acoperind 2m patrati de sol sau chiar mai mult. Fixeaza si dunele. E si o varietate italiana care ajunge la 1,5 m inaltime.
• Helianthus decapetalus L. (adica zece petale, desi poate avea una-doua in plus sau minus). Specie de 0,8- 1,5 m inaltime, perena. Formeaz rizomi, din care anul urmator cresc noile plante.Ii place umezeala, creste pe langa ape, pana la 600m altitudine. Suporta si semiumbra si se intalneste si prin paduri rare sau la marginea lor. Infloreste de la mijlocul verii pana toamna devreme, cca 1-1,5 luni. Atrage multe insecte si in special albine. Formeaza seminte mici, de culoare inchisa, cautata de pasari. Ca toate speciile perene de Helianthus, poate fi invaziva. Cred ca poate fi interesanta pentru albine!!
• Helianthus pauciflorus Nutt. Se mai numeste floarea-soarelui rigida, datorita tulpinilor rogide si puternice. Inaltime 1-3 (5)m. Prefera locuri umede, pe marginea cursurilor de apa sau a canalelor. Urca pana la altitudini de 500 m. Nativa din sudul SUA pana in Canada nordica. E anuala, deci se inmulteste prin seminte semanate toamna sau primavara, dar cele semanate primavara rasar uneori numai anul viitor, ca au mare latenta. Planta e consumata cu placere de animale si de aceea nu se prea gaseste natural in zonele unde pasc animale. Intra in componenta mai multor 'compozitii florale'.
• Helianthus petiolaris Nutt. Sau floarea –soarelui de preerie. Creste pana la 2 m. Ca si floarea-soarelui, este anuala. Face seminte mai mici dar comestibile si continand ulei.
• Helianthus strumosus L., (numit si helianti) Creste pana la 2 m sau chiar mai mult. Se cultiva pentru rizomul asemanator bulbilor de topinambur, dar mai subtiri si alungiti, de culoare bej. Se consuma fiert, prajit sau copt. Se cultiva si pentru frumusetea florilor galbene, cu mijlocul mai inchis.
• Helianthus tuberosus L., (topinamburul)
• Helianthus x laetiflorus Pers.
• Helianthus x multiflorus
Dintre acestea, cele mai raspandite sunt Helianthus annuus L.,(floarea-soarelui) si Helianthus tuberosus L., (topinamburul).
Ca utilizari, in afara de floerea-soarelui din care se extrage uleiul si topinamburul al carui tuberculi se pot consuma cum vom arata, in America, bastinasii mai foloseau in alimentatie si alte specii din genul Helianthus: - Helianthus strumosus, cu radacini fusiforme si flori galbene, nu prea mari. Indienii americani consuma radacinile acestei plante, de asemenea din ele se poate extrage amidon. Se folosea si cand se intarcau copiii.
- Helianthus maximilianis. Creste in campiile Americii de Nord si tuberculii erau folositi ca hrana de indienii Sioux
- H. giganteus: din semintele acestei specii, indieni Choctaw făceau o faina
Genul Helianthus este considerat cel mai predispus la hibridari dintre toate genurile din marea familie a Asteraceelor. De aceea si clasificarea exacta a unei plante apartinand acestui gen este dificila. Din acest gen, speciile din Europa cele mai susceptibile de hibridare spontana sunt: H. pauciflorus, H. tuberosus, H. annuus şi H. decapetalus.
Genul de plante cel mai apropiat de genul Helianthus este genul Rudbeckia. De fapt de-a lungul vremii multe specii din cele doua genuri au fost trecute din unul in altul. Uneori numai analize de microscop sau genetice pot clarifica genul de care apartine o astfel de specie.
Helianthus giganteus
Se mai numeste si "swamp sunflower" adica floarea-soarelui de mlastina. Asta indica preferinta ei pentru locuri umede: mlastini, zone cu rogoz, malurile raurilor, paduri de lunca, liziera padurilor umede, santuri etc. De fapt specia se pare ca provine din statul Michigan, zona cu multe ape si lacuri (chiar numele statului, preluat prin franceza de la bastinasi, inseamna Marele Lac).
Alte sinonime sau varietati:
= Helianthus alienus E.E. Watson
= Helianthus borealis E.E. Watson
= Helianthus giganteus L. ssp. alienus (E.E. Watson) R.W. Long
= Helianthus giganteus L. var. subtuberosus Britton
= Helianthus nuttallii Torr. & A. Gray var. subtuberosus (Britton) B. Boivin
= Helianthus subtuberosus (Britton) Britton
= Helianthus validus E.E. Watson
Cateva caracteristici:
- inaltimea 1-4 m este foarte mult influentata de cantitatea de apa, de calitatea solului si de plantele insotitoare.
- radacina puternica. Formeaza si rizomi din care la anul ies plante noi. Se considera deci o specie perena ca si topinamburul, dar spre deosebire de floarea-soarelui, care e anuala
- tulpina uzual de culoare rosu-violet, cu peri albi si adesea prevazuta uneori cu glande. In ultima treime se ramifica, facand mai multe inflorescente in varful fiecarei ramuri
- frunze inguste, cu lungime de 7-20 cm si latime de 1,2-3,5 cm, dintate, prevazute cu perisori si glande
- inflorescente emisferice cu 1-2,4 cm diametru, marginite de petale galbene. Florile centrale, bisexsuate, apar de culoare mai inchisa, deoarece anterele staminelor au culoare maro-negru
Observatii
E o specie extreme de variabila, de aceea dificil de identificat cu exactitate, deoarece de cele mai multe ori avem de a face cu exemplare hibridate. Are hibridari dese cu specia H. grosseserratus, rezultand Helianthus x luxurians, deosebit de giganteus prin faptul ca are tulpina verde, galbena sau rosu luminos (in loc de rosu-violet). Acesti hibrizi difera si de H. grosseserratus, pentru ca au perisori pe tulpina. Are multi hibrizi si cu H. diverticatus (H. ambiguus si H. divariserratus).
Tulpinile si frunzele pot cauza iritatii ale pielii la om. Plantele pot fi fatale pentru unele animale, desi in zonele de origine sunt specii de cervide (caprioare) care le consuma. Aceasta toxicitate poate fi un motiv sa fim mai precauti cu inmultirea ei, fiind o planta invaziva, care poate ajunge in ierburi si fan.
Inmultirea
Se poate face prin seminte, dar numai daca au stat refrigerate peste iarna. Se poate inmulti si prin butasi din tulpini, prin iunie, inainte de inflorire, cu unele precautii. Cel mai bine insa se inmultesc prin divizarea cuiburilor primavara devreme.
O varietate de H. giganteus numita "Octoberlicht"(lumina de octombrie), de 2-3 m inaltime, infloreste de la mijlocul lui septembrie la sfarsitul lui octombrie, se gaseste pe piata germana. Semintele se pot lua de la Gartnerei Simon.
Alta varietate e Sheila's Sunshine, inalta de 2,7 m, cu inflorire in sept.- oct. – nov.
Dau un link cu poze ale H. giganteus: http://www.keiriosity.com/gallery/main.php?g2_view=dynamicalbum.UpdatesAlbum&g2_albumId=9570&g2_page=2
Dau si harta de raspandire pe continentul Nord-American. Aceste harti ne dau indicii de zonele geografice unde se pot creste diferite specii.
Dau si poza de aproape a unei inflorescente de H. giganteus. Se observa florile mici cu 5 petale si staminele maronii (pot fi si negre).
Despre potentialul melifer nu ai gasit nimic Stefan?
Din pacate vad ca partea ce intereseaza pe apicultori nu prea este tratata in referirile despre majoritatea speciilor de plante. Mai degraba se vorbeste despre fluturi sau viespi. Despre ea nu am gasit (inca), dar despre H. grosseserratus, foarte asemanatoare si cu care am si scris ca se incruciseaza frecvent, se mentioneaza ca atrage albinele.
Asta asa este,stau albinele ciorchine pe flori!Nu stau ele asa de florile marului :wink2:
Topinamburul
In romana se mai nmeste: ,,picioică", ,,măr-de-pământ", ,,morcov-porcesc", ,,nap porcesc", ,,pere-iernatice", ,,guli".
Denumiri in spaniola: tupinambo, topinambur, pataca, papa (sau "papa alcachofa") de Jerusalén, patata de Judea, marenquera, sau aguaturma. Alte denumiri: alcachofa, batata de caña, cotufa, flor de sol, gigantilla, girasol batateiro, papa de caña, patata de caña, pera de tierra, topi, topinamburo, sau turma de tierra.1
Denumiri in germana: Topinambur, Erdapfel (mere de pamant), Erdbirne (pere de pamant). In Südbaden se numeste Ross-Erdäpfel (Ross=cal; caci cu tuberculii lui se hraneau caii). Alte denumiri: Jerusalem-Artischocke, Borbel, Erdartischocke, Erdschocke, Erdsonnenblume (floarea-soarelui de pamant), Erdtrüffel, Ewigkeitskartoffel cartofii vesniciei), Indianerknolle (tuberculii indienilor), Kleine Sonnenblume (floarea-soarelui mica), Knollensonnenblume, Rosskartoffel (cartoful calului), Schnapskartoffel (cartof de bautura), Süßkartoffel cartof dulce) sau Zuckerkartoffel cartof de zahar).[2
In franceza se mai numeste: truffe du Canada, poire de terre sau soleil vivace. Poire de terre (pere de pamant), la fel denumit si de austrieci (Grundbirne, de unde vine si denumirea ardeleneasca de 'crumpene'). Poire de terre este o denumire imprumutata de la o alta specie cu rizomi din America de Sud (Smallanthus sonchifolius) mult asemanatoare cu topinamburul. Si rizomii acesteia sunt consumati de localnicii din zona Ecuador, Columbia, Bolivia dar si din Peru (e o planta care creste si pe platouri inalte), dar in Europa nu a reusit sa se impuna, nefiind pe gustul europenilor.
Topinamburul este un nume dat dintr-o eroare, de francezi. Specia a fost facuta cunoscuta de deportati francezi in Canada, care au supravietuit unei perioade de foamete, consumand acesti tuberculi. Initial au fost numiti trufe de Canada. Prin 1612 a facut valva in Franta un grup de indieni dintr-un trib brazilian, adusi anume pentru a fi vazuti. Tribul lor se numea Tupinambas sau Topinamboux in franceza. Plantei i s-a atribuit acest nume, desi nu avea nici o legatura cu acest trib.
Si denumirea din lumea anglosaxsona, Jerusalem artichoke, are o istorie interesanta. Planta, adusa prima data in Franta prin 1607, a devenit repede faimoasa si a ajuns si la gradinile Vaticanului. Gradinarul acestuia a numit-o "girasole-artichoke"." Girasole" = "se roteste dupa soare", omologul francezului "turnesol" care denumeste specia "floarea-soarelui". "Artichoke" = "anghinare". Deci planta a fost denumita "floarea-soarelui- anghinare", pentru gustul tuberculilor care seamana cu al anghinarei. Cu timpul, in lumea engleza, cuvantul "girasole" s-a transformat in "gerusalem", dand denumirea engleza de "Jerusalem artichoke". (Nu stiu daca stiti, in italiana "anghinare" se spune "carciofo" – provenind din arabul "al-kharshûf" si de aici vine cuvantul "cartof" in romana.
Heliantus tuberosus a avut perioada sa de glorie in Europa si mai ales in Franta, prin sec XVII, dupa care a fost inlocuit treptat de catre cartof. Se cultiva pentru tuberculii lui, care spre deosebire de cartof nu contin amidon ci mai degraba carbohidrati intr-o forma care permite metabolizarea spre zahar. Se consuma fie cruzi, eventual in salate, dar si fierti sau prajiti, avand un gust si putin de nuca. Una din substantele continute este inulina, gasita si in multe alte plante, cum ar fi anghinarea sau pastarnacul. Inulina este un polizaharid de formula lunga, avand la baza fructoza. Aceasta inulina nu poate fi metabolizata decat in intestinal gros, sub actiunea florei intestinale. Stimuleaza dezvoltarea florei intestinale, in special a partii benefice a acestei flore, favorizand buna digestie, extragerea vitaminelor din hrana, imbunatatirea tranzitului intestinal.Poate fi folosit si de diabetici.
Tuberculii pot fi recoltati de prin septembrie, dar din ce stau mai mult in pamant isi inbunatatesc gustul. Tuberculii rezista la geruri pana la -30 grade, dar scosi din pamant nu rezista la frig mai mare de -5 grade. Un defect major este ca au o coaja subtire si odata scosi din pamant se dezhidrateaza in timp scurt, nu pot fi pastrati mai mult de 5-6 saptamani. Solutia este de a recolta tuberculii doar inainte de utilizare, deci si in timpul iernii, ceea ce creeaza complicatii. Ca sa nu inghete pamantul, suprafetele cu topinambur se acopereau cu frunze de copaci sau cu paie. Da cand au aparup pungile de plastic, tuberculii se pot pastra mult timp in pungi de plastic etanse, in refrigerator.
Si in perioada celui de-Al II-lea Razboi Mondial, topinamburul a fost utilizat mai intens in hrana oamenilor si a animalelor in Occident si in special in Germania. Pentru ca era un aliment care – spre deosebire de cartof – nu era supus politicii de rechizitii, oamenii au inceput sa cultive mai mult topinambur, consumat mai mult sau mai putin prelucrat termic, dar a lasat amintiri nu prea placute in bucataria din acea perioada. Mai incolo o sa mai vorbim si de alte utilizari ale topinamburului.
O poza cu un 'cuib de topinambur:
Helianthus giganteus
- o planta, pacat ca pozitia de filmare nu a fost optima. Am numarat vreo 80 de flori inflorite si mai sunt si muguri. Alta planta are peste 100 de flori!
- o ramurica
Helianthus giganteus
Din pacate frunzele sunt afectate de o boala foliara. Vezi pozele de mai jos:
Este primul an cand am H. giganteus, datorita D-lui Happy. Nu stiu daca seceta sau acea boala foliara este de vina, dar la mine floarea este putin vizitata de albine iar polen nu am vazut deloc sa dea.
Sunt o seama de insecte care o viziteaza, in special cea din imaginile de mai jos, care seamana cu o albina, dar nu are ac nici perisori pe picioare pentru colectarea polenului, nici antene, doar un fel de corn scurt in frunte. Are o trompa lunga si suge nectarul de pe flori. Poate vin cu amanunte.
Uite si o albina pe flori. Si alte isecte sunt atrase si paianjeni. Pe una din pozele precedente se vede si un paianjen si mai arat unul mai jos. In a treia poza este un Lupul albinelor, transand o albina, dar poza e tare neclara, ca focalizarea nu s-a facut pe acea portiune a tulpinii.
Asa arata pamantul in stupina. A disparut orice fir de iarba. Poate si seceta foarte mare este cauza din care Helianthus nu produce polen si nectar si nu atrage albinele (desi a fost o ploicica acum cateva zile).
Sa stii Stefan ca si eu am observat ca helianthusul nu prea este vizitat de albine fata de anul trecut,se poate ca seceta sa fi afectat aceasta planta.In schimb albinele sunt ciucure pe florile de aster,am cam 10 tufe de diferite culori(mov,mov deschis,roz,alb)
(http://s19.postimage.org/mq5ull8hb/81314684_XFNQLZT.jpg) (http://postimage.org/image/mq5ull8hb/) (http://s19.postimage.org/6jvptpz5b/DSCN4523.jpg) (http://postimage.org/image/6jvptpz5b/) (http://s19.postimage.org/5od0jhtm7/81314328_TDEMITR.jpg) (http://postimage.org/image/5od0jhtm7/)
Am vorbit despre acea falsa albina de pe florile de helianthus.
Se numeste Eristalis tenax. E un exemplu tipic de mimetism din lumea animala. Adica aceasta insecta inofensiva, a adoptat o infatisare foarte apropiata de a unei albine, pentru a se proteja astfel de pradatori. De fapt se si numeste in engleza Drone fly (zborul trantorului) iar in spaniola Mosca abeja (musca albina).
E foarte interesant si ciclul ei de viata. Amintesc doar ca in stadiul de larva aceasta specie se dezvolta in zone cu dejectii animale sau chiar umane sau in ape statatoare murdare. Larvele se hranesc cu substantele organice in descompunere din apa. Se gasesc chiar in instalatiile de epurare a apei si prin filtrarea apei au chiar un rol de curatire. Sunt acei viermi cu coada (in engleza chiar se numeste 'viermele coada de sobolan'). Aceasta coada este un tub telescopic, uneori lung pana la 10 cm, pe care larva il tine cu varful in afara apei si prin el respira. Inainte de impupare larvele ies din apa si cauta un loc mai uscat. Adultii stau pe flori si se hranesc cu nectar si polen. Anumite specii de plante , in special familia Asteraceae sunt plantele lor preferate. Iar interesant, le atrage galbenul din flori si nici o alta culoare. S-au facut experiente cu lumina de diferite culori si doar la culoarea galbena aceste insecte au intins trompa pentru hranire. Sau si semnalat cazuri de plante care la randul lor inseala aceasta specie, bazandu-se pe atractia ei pentru galben. Acele plante au niste stamine galbene false, sterile, care atag Eristalis, fara a le da nimic. Adevaratele stamine sunt albe si mai putin spectaculoase si sunt neglijate de aceasta insecta, care totusi raspandeste polenul care i se lipeste de corp in timp ce ele cerceteaza falsele stamine.
Aceasta insecta are insa si parti negative. Poate produce miaza intestinala.
Miazele sunt o grupa de afectiuni date de infastatiile cu larvele unor insecte. Acestea pot fi de regula afectiuni cutanate sau subcutanate ca de ex furuncule, dar se pot parazita si cavitati ca gura, nasul, urechile, chiar anusul si vaginul, dar acestea sunt produse de alte specii de insecta in special din Africa sau Americi. Dar sunt si la noi si alte miaze, cum ar fi miaza dermala migratorie, produsa de taunul calului. Ouale acestui taun ajung de pe blana calului pe pielea calaretului pe care o penetreaza si apoi migreaza cutanat, producand mancarimi si iritatii. Miaza intestinala produsa de Eristalis tenax se produce prin ingerarea in general prin alimente a oualor sau larvelor acestei insecte. Aceste larve se matureaza in intestin, producand enterite. Mustele pot fi un vector de infestare daca circula pe gunoi si fecale si ajung pe alimente.
Uite si niste poze ale Eristalis tenax si ale larvei acesteia.
A doua poza este a unei specii foarte asemanatoare (Eristalis pertinax). I se observa acel rudiment de antena in frunte si picioarele care la aceasta specie sunt de culoare mai deschisa.
Interesanta aceasta insecta si scarboasa in acelasi timp.
Ieri m-am uitat mai bine la florile de helianthus si am observat ca nu este necesar doar sa apara petalele galbene ca sa vina albinele.In mijlocul florilor exista acele stamine mici care contin polen.Cand acestea apar toate atunci vin si albinele. :wink2:
La mine primele flori au aparut in 11 septembrie iar primele albine cu polen le-am vazut in 25.9!! Doar in ultimele zile vad mai multe albine pe flori. Polenul, totusi putin (dar poate pentru ca sunt prea des vizitate) are o culoare galben aprins.
Inflorirea, la mine, a durat intre 11.09-7.10, deci aproape o luna. Cred ca e o planta interesanta, o sa o urmaresc si anul viitor, care poate va fi mai 'normal'.
Intradevar clima este de vina.Anul trecut florile erau vizitate mai des de albine fata de anul asta secetos.In schimb am observat (chiar si acum)foarte multe albine pe florile de aster! :smile:
A inflorit iar Helianthus giganteus. Iata si cateva poze:
1. Nu s-au deschis inca toate florile
2. Mare aglomeratie; o albina dar si o falsa albina
3. Si o viespe mascul vrea ceva
Ce 'pasare' mai este si falsa albina?Am vazut si eu pe helianthus si pe asteri.
Intradevar este 'pasare mare'. Este cea mai mare diptera (insecta cu doua aripi) din Europa care migreaza.
Helianthus giganteus este in maximul de inflorire.
Si la mine floarea de Heliantus este in plina desfasurare
(http://3.bp.blogspot.com/-vH9BDXKgu6Q/VDHL7wCn7jI/AAAAAAAAB5I/ktpqkUZs9YM/s1600/Photo0739.jpg)
Multumesc lui Happy pentru ca mi-a inveselit gradina! Vazusem adeseori aceste flori si eram incantat de modul in care arata, toamna, in mijlocul gradinilor. Albinele aduc harnice atat polen cat si nectar de la aceste flori. Am de gand sa fac un "gard" din ele, arata superb!
Cristel,vezi ca eu anul asta am rarit helianthusul si am lasat cate un exemplar la 0,5m.Au crescut niste exemplare puternice pline de flori si a inflorit ceva mai tarziu decat tufele dese ale unui vecin.In felul asta polenul a fost mult timp la indemana albinelor. :smile: