Lupul Albinelor (Philanthus Triangulum)
In engleza se numeste European Beewolf, in franceza Philanthe Apivore, in spaniola Lobo de las Abejas, in germana Bienenwolf. Dupa cum se vede, in multe limbi are aceeasi denumire de lupul albinelor.
Trerbuie de la inceput spus ca nu este aceeasi specie cu asanumitul gargaun, mai cunoscut de noi.
Genul Philanthus cuprinde cca 140 de specii de hymenoptere numite si viespi solitare, care au caracteristica comuna de a-si hrani larvele cu alte specii de hymenoptere sau larvele acestora. Dintre acestea doar Philanthus Triangulum (P.T.) s-a specializat in a-si hrani puii doar cu albine domestice sau salbatice.
Philanthus Triangulum se aseamana cu o viespe de talie mai mare, dar are mai multe caracteristici care o face destul de usor de deosebit de alte specii. Mai usor de confundat este cu Cerceris arenaria sau cu unele specii de viespi comune. Caracteristic pentru Philanthus Triangulum este un cap mare si aplatizat ( din profil ca o lacrima), niste antene ceva mai scurte si ingrosate in zona de mijloc, picioare puternice de culoare galbena. Au si un pronuntat dimorfism sexual (deosebire intre sexe). Femela este mai mare (12-18mm), in timp ce masculul are doar 8-10mm lungime. Culoarea este asemanaroare cu a mai multor specii de viespi, predominant galben pe abdomen, capul negru cu un desen interesant de galben sau alb-galbui. Toracele tot negru
Cum am spus, este o viespe solitara, care isi face cuib in pamant, de obicei in maluri sau taluzuri nisipoase, dar pot fi facute si pe teren plat. Iubesc locurile mai calde si uscate, dar obligator trebuie sa fie in zone frecventate de albine sau in apropierea familiilor de albine. Aceasta pentru ca P.T. trebuie sa care in cuib albinele prinse, pe care le foloseste ca hrana pentru larve, albine care cantaresc aproape cat P.T., sau chiar mai mult.
Parca ii sta ma bine asa! :rotfl: :rotfl:
Si cateva poze ca sa stim cum arata si de ce sa ne ferim!
Altele
Cu asa colti, albinele nu au nicio sansa!
Inamicul se ascunde in subteran!
Cam asa ajung albinele, hrana pentru larve...
Cu prada in brate
altele
altele
Am pus atat de multe poze pentru ca fiecare apicultor sa poata observa cum arata aceasta ganganie care se hraneste cu albine... si sa stie de ce trebuie sa se fereasca! :nod: :nod:
Cuibul Lupului Albinelor consta dintr-un canal de 20-100cm, din care sunt sapate in lateral 5-7 celule sau camarute in car vor fi crescuti tot atati pui. In fiecare celula P.T. depune de obicei 3 albine pentru o viitoare femela si doua albine in celulele de unde va iesi un mascul.De fapt numarul de albine de langa o larva variaza de la una la 6-7, im zonele mai nordice fiind mai multe albine pentru o larva. Totdeauna la larvele de femele se pun mai multe albine decat la cele de masculi. Cand duce ultima albina, femela depune si un ou, apoi inchide intrarea in celula, pentru a proteja larva de pradatori. Si intrarea principala este astupata de femela cand paraseste cuibul, dar doar la canalele orizontale sau usor inclinate. La canalele verticale intrarea este lasata deschisa. In zone deosebit de favorabile s-au gasit si cuiburi mai mari, cu canalul principal pana la 1,5 m lungime si cu pana la 34 de camarute pentru puiet.
Din ou iese in 2-3 zile o larva, care consuma albinele din celula in timp de 6-8 zile. Se zice ca albinele nu sunt moarte ci doar paralizate, asta impiedicand degradarea, dar inseamna ca sunt mancate de vii de catre larva.Dupa aceea larva trece in faza de pupa, tese o gogoasadar pe care o suspenda ca pe un hamac de peretii celulei aceasta pentru a evita umezirea si mucegairea . In aceasta stare de imago, este traversata intreaga iarna. Doar primavara din aceasta pupa iese o viespe care isi va continua evolutia.
Ca la orice specie, comportamentul acestei specii prezinta unele curiozitati sau lucruri interesante. Ca toate speciile de viespi, desi hranesc puii cu carne, adultii se hranesc cu nectar si polen, deci sunt ierbivore. Se pot intalni pe flori de unde se hranesc cu nectar si polen, dar tot acolo isi gasesc si prada, adica albinele culegatoare. P.T. este o insecta foarte agila. Ataca rapid si albina nu are nici o sansa. Chiar daca incearca sa intepe, corpul chitinos nu permite acului albinei sa patrunda. Viespea ii injecteza o otrava cu efect rapid care paralizeaza albina dar nu o omoara.
Din poze se vede ca Lupul Albinelor are niste mandibule foarte puternice (vezi pozele marite). Anumite surse (vezi mai jos) sustin ca aceasta specie nu are ac, atunci veninul ar fi injectat cu aparatul bucal.
"Le philanthe apivore n'a pas de dard et ne pique pas, mais sa ressemblance avec la guêpe le protège probablement de nombreux prédateurs. » (adica Philanthe Apivore – un sinonim al lupului albinelor – nu are ac si nu inteapa, dar asemanarea lui cu viespile le protejeaza probabil de numerosi pradatori).
In nici un loc nu am gasit referiri despre aparatul lor vulnerant sau gravitatea intepaturii. Alte surse insa spun ca otrava este inoculata in torace, inaintea ultimului rand de picioare, loc detectat de atacator cu senzorii de pe perisorii de la picioare.
Dupa ce este imobilizata, albina este presata pe abdomen de catre viespe pana aceasta regurgiteaza nectarul din gusa, pe care agresoarea il consuma. Albina este intoarsa pe spate, este prinsa cu cele 3 perechi de picioare si este transportata in zbor pana la cuib, unde e introdusa intr-o celula ca hrana la o viitoare larva.
In urma cu 2-3 ani am facut acest video pe o creanga a unui prun dupa celnumit lupul albinelor a dat o geana pe la supi:
http://www.youtube.com/watch?v=6x2A3JZKjRs
Nu ati citit atent ce am scris aici. Lupul albinelor, cu aceeasi denumire in majoritatea tarilor, e o viespe solitara, deci nu face cuiburi in lazi sau pomi. Ce a aratat Dragos si si Apiardelean este Vespa Carbo, adica Gargaun sau Gaun in unele zone. Poate o sa scriu si despre ala. Ala transeaza prada, nu cara toata albina la pui, face cuiburi destul de mari si are o organizare sociala.
Eu stiam ca lupul albinelor e mai mare, jumate galben-jumate maro. Ataca albina in zbor chiar in fata urdinisului. Cea prezentata in poze, e viespea numita popular "furisor", cu intepatura foarte dureroasa. La taun, pe la noi i se mai spune: gaun, viespoi, barzaun, banzoi, si e mare, pufos, negru cu inele galben-portocalii. Oare, care ce-s de fapt ?
asta e lupul albinelor
Da, la acesta ma refeream si eu...
Cred ca e o confuzie. Nu-i ala Lupul Albinelor. Dati o cautare pe Google la Lupul Albinelor-poze si vedeti ce se da.
Fiecare planta sau animal are mai multe asazise nume vernaculare, adica locale sau populare. Uneori aceeasi denumire o au mai multe specii mai putin sau mai mult asemanatoare. Chiar Lupul Albinelor este si numele unui gandac, despre care o sa scriu. Uneori un nume vernacular se da intr-un loc unei specii si in alt loc altei specii, astfel ca se pot crea confuzii. Din multimea numelor vernaculare se alege in fiecare limba un nume sa zic oficial al plantei sau animalului respectiv, dar se pot trece si celelalte denumiri locale. Numele stiintific este cel care defineste specia. El este unic in toata lumea, e format obligatoriu din doua cuvinte din care primul defineste genul, iar al doilea precizeaza specia spre a o deosebi de altele din acelasi gen. Numele stiintific poate fi ales in foarte multe moduri. Poate fi luat din latina sau greaca si sa fie chiar denumirea antica a speciei sau sa desemneze o caracteristica a acesteia sau o utilizare sau o asemanare sau sa fie denumirea populara din zona de origine sau sa fie numele unui savant sau naturalist (cum este Rudbeckia, nume a doi naturalisti si profesori suedezi). Poate fi ca la salcam (robinia), numele gradinarului francez care a plantat primul acest arbore in Europa, sau Paulownia dupa numele unei printese ruse maritata in Olanda, care a dus acolo acest arbore. Pot si aici sa fie mai multe denumiri stiintifice, ca anumite specii au fost studiate independent de diferiti naturalisti si fiecare le-a dat un nume. Apar chiar lucrari stiintifice in care denumirea unei specii este alta decat cea acum oficiala. Sunt reglementari de stabilire a acestor nume. Chiar la Apis Mellifera era o controversa, in multe lucrari mai vechi numindu-se si Apis Mellifica, nume considerat mai corect, insa a ramas Mellifera, ca aceasta denumire i-a fost data mai intai.
Ca denumiri populare, e bine sa nu folosim denumiri care creeaza confuzie, iar aici am insistat tocmai ca se face si intre stupari o confuzie cu Vespa Carbo, cu care se aseamana oarecum, dar se si deosebeste mult si in ce priveste comportamentul si modul cum interreactioneaza cu albinele si alte specii din biotop.
Citat din: alex_sa din Ianuarie 02, 2011, 10:55:20 AM
asta e lupul albinelor
Si eu stiu ca este lupul albinelor sau gaun cum se mai zice pe la noi.
Si eu am avut in apropierea albinelor cuiburi de viespi in pamant, viespi prezentati la inceputul acestui topic. Am incercat sa-i distrug cu foc , sa-i strivesc dar rezultatul 0.
Metoda cu reusita 100% este metoda oparitului.Seara cand viespii sunt la culcare incalzesc o oala de 15 litri de apa, pana clocoteste si o arunc in gaura din pamant , dupa care astup cu pamant gaura ca sa nu iasa aburii.
Citat din: stefan1 din Decembrie 31, 2010, 12:56:37 AM
Lupul Albinelor (Philanthus Triangulum)
In engleza se numeste European Beewolf, in franceza Philanthe Apivore, in spaniola Lobo de las Abejas, in germana Bienenwolf. Dupa cum se vede, in multe limbi are aceeasi denumire de lupul albinelor.
Trerbuie de la inceput spus ca nu este aceeasi specie cu asanumitul gargaun, mai cunoscut de noi.
Genul Philanthus cuprinde cca 140 de specii de hymenoptere numite si viespi solitare, care au caracteristica comuna de a-si hrani larvele cu alte specii de hymenoptere sau larvele acestora. Dintre acestea doar Philanthus Triangulum (P.T.) s-a specializat in a-si hrani puii doar cu albine domestice sau salbatice.
Philanthus Triangulum se aseamana cu o viespe de talie mai mare, dar are mai multe caracteristici care o face destul de usor de deosebit de alte specii. Mai usor de confundat este cu Cerceris arenaria sau cu unele specii de viespi comune. Caracteristic pentru Philanthus Triangulum este un cap mare si aplatizat ( din profil ca o lacrima), niste antene ceva mai scurte si ingrosate in zona de mijloc, picioare puternice de culoare galbena. Au si un pronuntat dimorfism sexual (deosebire intre sexe). Femela este mai mare (12-18mm), in timp ce masculul are doar 8-10mm lungime. Culoarea este asemanaroare cu a mai multor specii de viespi, predominant galben pe abdomen, capul negru cu un desen interesant de galben sau alb-galbui. Toracele tot negru
Cum am spus, este o viespe solitara, care isi face cuib in pamant, de obicei in maluri sau taluzuri nisipoase, dar pot fi facute si pe teren plat. Iubesc locurile mai calde si uscate, dar obligator trebuie sa fie in zone frecventate de albine sau in apropierea familiilor de albine. Aceasta pentru ca P.T. trebuie sa care in cuib albinele prinse, pe care le foloseste ca hrana pentru larve, albine care cantaresc aproape cat P.T., sau chiar mai mult.
Traieste si in Ardeal P.T. pentru ca eu nu cred ca l-am vazut vreodata? Nu acelasi lucru pot sa-l spun despre gargaune (vespa crabro) care mereu da tarcoale stupinei si fura cate o albina. La fel si gandacelul numit lupul albinelor (trichodes apiarius) pe care nu l-am vazut in stupina ci doar pe flori.
In natura, cel mai des se intalnesc in lunile iulie-august, in special pe unele flori preferate, cum ar fi Solidago (splinuta). Interesant ca se gasesc mai mult masculii, pentru ca femelele isi procura uneori nectarul tot de la albine, in modul descris mai sus. Astfel in apropierea cuiburilor de Lupul Albinelor se pot gasi imprastiate albine moarte, care au fost paralizate dar nu au fost depuse in celule, ci li s-a luat doar nectarul din gusa.
In zone putin mai calde si in ani favorabili, P.T. poate sa scoata doua randuri de pui.
Ca raspandire, specia se intalneste in toata Eur-Asia, pana in Japonia , doar in zonele reci lipseste iar in sud este mai raspandita. Se gaseste si in nordul Africii si in Asia Mica. O specie mediteraneana Philathus Coronatus este putin mai mare (pana la 19 mm), are mai putin par pe torace si nu are niste pete galbene vizibile la P.T.
Proportia de galben si negru de pe tergite difera de la zona la zona si nu trebuie sa fie un criteriu de clasificare.
Un semn distinctiv este si un desen galben sau alb-galbui in forma de coroana deasupra mandibulelor, cum se vede si in poze. Masculii au coroana cu trei varfuri iar femelele cu doua, dar si aici e o mare variatie a desenului. Si dupa picioare se poate deosebi un mascul de o femela, femela avand mai multi si mai mari perisori pe picioare, acestia ajutand la saparea galeriilor cuibului.
Pun poza la un mascul si o femela,. Se observa desenul interesant de pe frunte, coroana cu trei colturi pentru mascul si cu doua pentru femela. De asemenea sa se observe la picioarele din fata perisorii mult mai lungi si mai multi la femela fata de mascul, care sunt un criteriu de recunoastere.
Pun si eu doua poze cu un mascul si cu o femela!
Aici se poate vedea o albina atacata... are trompa scoasa, ceea ce inseamna ca pradatoarea ii fura nectarul...
In poza a doua se poate vedea albina "impachetata" si gata de transport!
Bonus inca trei poze
Eu am vazut o astfel de ganganie in stupina unui prieten, iar cand i-am spus sa o omoare nici nu a vrut sa auda! Mi-a spus ca ii mananca paianjenii din stupina si ii ajuta in acest fel albinele... am urmarit-o si intr-adevar a inhatat un paianjen, desi avea sute de albine la dispozitie...
Sa fi fost altceva si nu Philanthus Triangulum?
Un lucru interesant este 'tratarea' hranei inainte de depozitarea in celulele pentru pui. Se credea ca albinele depuse se conserva datorita otravii inoculate. S-a constatat insa ca inainte de a o depune, viespea linge albina insistent pe toata suprafata corpului. Se pare ca acest tratament are efect antifungic. Daca albina paralizata nu este linsa de viespe, ea mucegaieste in cateva ore. Tratata insa ea rezista cateva zile.
Un cercetator german a observat alt lucru uimitor : Lupul Albinelor cultiva bacterii fungicide, pe care le transmite larvei si care au rolul de a o proteja de mucegaiuri pentru perioada asa indelungata cat aceasta sta in pamant, la o umezeala aproape de 100%, deci intr-un mediu foarte prielnic proliferarii mucegaiurilor. S-a constatat ca in antenele femelelor sunt 5 glande care contin milioane de organisme in forma de bastonase, unicelulare. Sunt din genul Streptomyces, din care se fac 60% din antibioticele actuale. Din aceste glande din antene, P.T. depune pe larve o substanta laptoasa care contine acest fungicid eficient. Este primul caz de simbioza de acest fel intre o insecta si o bacterie, in scop de protectie antifungica. Se cauta si eventuale utilizari medicale, dar nu se stie daca omul poate asigura conditiile de dezvoltare cerute de acasta bacterie.
Citat din: pharaonu75 din Ianuarie 04, 2011, 02:07:11 PM
Eu am vazut o astfel de ganganie in stupina unui prieten, iar cand i-am spus sa o omoare nici nu a vrut sa auda! Mi-a spus ca ii mananca paianjenii din stupina si ii ajuta in acest fel albinele... am urmarit-o si intr-adevar a inhatat un paianjen, desi avea sute de albine la dispozitie...
Sa fi fost altceva si nu Philanthus Triangulum?
Lucrurile se vor lamuri cand vom posta si despre Vespa Carbo.
Un lucru interesant este 'tratarea' hranei inainte de depozitarea in celulele pentru pui. Se credea ca albinele depuse se conserva datorita otravii inoculate. S-a constatat insa ca inainte de a o depune, viespea linge albina insistent pe toata suprafata corpului. Se pare ca acest tratament are efect antifungic. Daca albina paralizata nu este linsa de viespe, ea mucegaieste in cateva ore. Tratata insa ea rezista cateva zile.
Un cercetator german a observat alt lucru uimitor : Lupul Albinelor 'cultiva' bacterii fungicide, pe care le transmite larvei si care au rolul de a o proteja de mucegaiuri pentru perioada asa indelungata cat aceasta sta in pamant, la o umezeala aproape de 100%, deci intr-un mediu foarte prielnic proliferarii mucegaiurilor. S-a constatat ca in antenele femelelor sunt 5 glande care contin milioane de organisme in forma de bastonase, unicelulare. Sunt din genul Streptomyces, din care se fac 60% din antibioticele actuale. Din aceste glande din antene, P.T. depune pe larve o substanta laptoasa care contine acest fungicid eficient. Este primul caz de simbioza de acest fel intre o insecta si o bacterie, in scop de protectie antifungica. Se cauta si eventuale utilizari medicale, dar nu se stie daca omul poate asigura conditiile de dezvoltare cerute de acasta bacterie.
Pun si o poza cu actul imperecherii. Cel mic e masculul. Masculul ocupa o suprafata de cca ¼ m patrati pe vegetatia din apropierea cuibului femelei, teritoriu pe care il marcheaza cu feromoni cefalici si il pazeste de intrusi. De multe ori mai multi masculi ocupa teritorii vecine, asa ca este o concurenta. Pana la urma femela alege, se presupune ca dupa hormonii masculini, caci nu are loc o curtare propriuzisa.
Ca raspandire, se pare ca in ultima vreme au scazut efectivele acestei specii si cel putin in Marea Britanie are statutul de specie vulnerabila. Acolo insa in ultima vreme s-a constatat o marire a numarului de indivizi si a ariei de raspandire si s-ar putea ca la o noua evaluare sa ii schimbe statutul de protectie.
Ca dusman sa amintesc specia Chrisididae, tot o viespe, colorata, ceva mai mica, cu o viata parazitara, care depune ouale in celulele lupului albinelor.
Dau si o poza cu un mascul de Lupul Albinelor, dar si acea viespe-parazit, asezate pe aceeasi floare. De fapt parazitul doar depune un ou in albina omorata, pe care Lupul Albinelor o va duce la cuib ca hrana pentru propriile larve. Am pierdut poza, poate o pun daca o regasesc.
Ca pericol pentru albine, daca se face socoteala, cu puii, o femela consuma cca 20 de albine intr-un an. Daca se da mai multa hrana larvelor si daca socotim ca lupul albinelor mai ucide albine si doar sa le ia nectarul din gusa, acest numar mai creste. Totusi fata de rata normala de schimb a generatiilor de albine, acest numar este neinsemnat, deci nu ar presupune masuri de combatere.
Pun acum poza cu Hedychrum Rutilans, viespea-cuc care plaseaza ouale proprii in celulele de Lupul Albinelor. Are 6-10 cm lungime, cu aceeasi arie de raspandire ca specia parazitata, si stand in apropierea cuburilor acestora. Ouale proprii le planteaza in corpul albinelor carate de Lupul Albinelor fie pe drumul pana la cuib fie in cuib, pana gazda nu inchide celulele. Larvele viespii-cuc ies mai repede decat ale Lupului Albinelor, consuma larva gazdei apoi albinele puse in celula de viespea gazda.
salut intre 6 si 10 cm lungime, sigur nu ai gresit cumva marimea, aia nu mai e insecta e pasare si colibri e mai mic.
sanatate numai bine fara viespi pe la stupine.
Multumesc de atentionare. Fac aici corectura cuvenita: viespea-cuc are lungimea de 6-10 mm. Cea mai mare viespe din genul Vespa este Vespa mandarinia - despre care poate o sa scriu odata - la care reginele pot ajunge la 5,5 cm lungime.
viespea asiatica
viespea asta din ce rasa face parte . am prins-o in primavara
Citat din: Obombo din Mai 30, 2013, 12:15:40 AM
N-am inteles de ce, de fiecare data cand se vorbeste despre un himenopter se ajunge la viespea asiatica. Exista deja suficiente discutii deschise despre ea, nu e nevoie sa postati filmele astea peste tot.
Ce se vede in poze este o Megascolia Maculata, o vespoidee care nu are nici o treaba cu albinele, paraziteaza larvele de scarabei si probabil de carabusi de mai. Sunt destul de rare, eu am vazut doar una pana acum, ajunge la vreo 4-5 cm, se misca detul de greu pe picioare si face un zgomot ca de elicopter cand zboara.
Citat din: marius_vfp din August 21, 2013, 10:07:56 PM
viespea asta din ce rasa face parte . am prins-o in primavara
Este vorba despre viespea asiatica.
Si eu am prins doua, in primavara, la salcam!
Colegul cu care eram in pastoral a "urmarit" alta pana i-a gasit cuibul si l-a distrus! A vazut-o cand a venit la stupi, s-a asezat linistita pe scandurica de zbor si a inhatat prima albina care a venit in intampinarea sa, apoi a zburat cu ea in gura spre cuib.
la un loc de gratar pe langa vaslui am, gasit un cuib in scorbura unei salcii batrane , erau cu sutele astfel de viespi din poza anterioara ,
stie cineva din ce perioada sunt pe taramurile noastre?
le putem considera un pericol ?sau le dam pace sa convetuiasca cu albinele , cum putem sa ademenim aceasta viespe pentru a o prinde, sunt sigur ca in clasicele capcane din sticle nu intra .
spor
Eu cred ca-i o matca (doar ele trec peste iarna) de Vespa crabro. Atentie la stricatul cuiburilor ca ataca in grup (daca a iesit macar o generatie de lucratoare).
La mine ier a fost 0-1 grad.Albinele sant in ghem,viesprile intra in stup fara grij,nefiind paznici la intrare,cine are stup cu fund antivaroa poate inchide ordinisul,au aer prin sita.Eu am mai mult cu fundul plin stau neputincios.Am avut multe capcane puse,dar acuma ingheata siropul,Viesprile s-au obisnuit sa intra in stup daca nu mai este paznic la intrare.Astept sa faa mai frig?
Aveti vr-o ideie ce-i de facut?
poti inchide urdinisul cu o plasa/sata mai marunta se gaseste pe la magazinele de materiale constructii .
spor
Aztaz a fost _3grade si vespile au zburat intrau in stup la furat.Plasa nu-i buna ca la amiaza cind e soare albinele ies la curatenie scotand mortaciuni si daca nu poate iesii,astupa iesirea.
Citat din: stupar din Noiembrie 30, 2013, 06:33:42 AM
La mine ier a fost 0-1 grad.Albinele sant in ghem,viesprile intra in stup fara grij,nefiind paznici la intrare,cine are stup cu fund antivaroa poate inchide ordinisul,au aer prin sita.Eu am mai mult cu fundul plin stau neputincios.Am avut multe capcane puse,dar acuma ingheata siropul,Viesprile s-au obisnuit sa intra in stup daca nu mai este paznic la intrare.Astept sa faa mai frig?
Aveti vr-o ideie ce-i de facut?
eu cred că dacă nu ai lăsat in stup prea multe rame față de puterea familiei, nu ai de ce să-ți faci griji!
nu am eu o experiență consistentă dar lucrul ăsta mi-a intrat bine-n cap: rame peste iarnă doar cât vezi că acoperă albina intr-o dimineață rece de toamnă și dacă familiile sunt prea firave...unificare!
Baftă!
Nu am luat niciodata masuri speciale impotriva viespilor si nu am avut probleme din partea lor. Isi iau si ele partea lor, dar nu mi-au distrus niciodata vreo familie. Important, asa cum zice si colegul mai sus, e sa avem familii puternice care sunt in stare sa se apere singure.
Ma mir totusi ca spre zero grade viespile mai zboara. Totusi multe nu mai pot fi, pentru ca pe toamna toate lucratoarele si trantorii mor si doar reginele proaspat fecundate trec peste iarna.
Ca masuri, spunea cineva ca a prins multe viespi cu lipici pentru soareci. La temperaturi asa mici, cand nu zboara albinele, ai putea inchide cu plasa urdinisul si sa pui pe o scandurica sau pe o hartie, langa urdinis, o astfel de capcana cu lipici in jurul unei mici cantitati de miere, la familiile pe care le-ai vazut atacate. Daca creste temperatura si ies albine la zbor, se ridica aceste capcane si se iau plasele de la urdinis.