Doresc sacumpar ceva cutii de albine rama normala pt cuib si rama de 1/2 pt magaziile de recolta...
Ce fel de rame sa folosesc pt cuib de tei sau brad?...
Dar pt magazii sa folosesc tot teiul sau bradul?...multa lume am citit ca la magazii foloseste rame mai late...cit de late sa le fac sa nu urce matca sus sa le insaminteze?...
In stupii pe care ii am vreo 7-800 de rame de tei si restul pina la aproape 3000 de brad....mi se par mai solide cele din tei...este altfel lemnul, textura lui..mi se pare mie poate...Ce credeti?.. Cum ar fi mai bine sa fac?...
Dle Ionita ma gindeam si la distantiere cam am pus mina si eu pe unu si am vazut cum arata..si nu par scumpe..
Ramele sa aiba umerase sau sa le las si la laterale ,latimea spetezei superioare... am vazut anul acesta niste rame care aveau aceeasi latime si lateralele si spetezele atit cea superioara cit si cea inferioara...Ce spuneti..
pai ... umerasele nu-si mai au rostul din acest punct de vedere - al pastrarii distantei intre rame ... insa trebuie sa aveti in vedere ca acele rame nu prea mai pot fi folosite in cutii fara distantiere si apoi .... umerasele nu lasa ramele din stup sa se miste prea mult la transport => mortalitate mai scazuta la transport
singurul dezavantaj la umerase ar fi ca ocupa ceva spatiu in plus, iar ptr viitor .... probabil ca la masina de descapacit
:)
eu pana acum am facut un compromis, cu toate ca puteam lua si rame fara umerase am continuat sa lucrez cu cele cu umerase.
..ramele fara umerase ar toca albina in timpul transportului?...
din pacate cam da
cred ca pba ar putea fi rezolvata prin utrilizxarea unui dispozitiv special care sa rigidizeze ramele dar ... iti dai seama ca implica + manopera la pregatoirea stupilor
asa ca eu o sa raman la varianata cu umerase ... chiar daca nu e perfecta - insa pierderile se incadreaza in valori acceptabile
la anul pe vremea asta sper sa pot da relatii despre distantierele de 8
Eu am lasat de proba in cat doar la un stup 8 rame. In rest 9 sau 10. La cel cu 8 au mai cladit si limbi intre faguri. Poate nu i-am pus uniform, desi nu cred. Am ramas la 9 rame in cat. Problema este intradevar la transport. Nu poti sa apropii ramele. Trebuie sa te organizezi bine, ca inainte de transport sa pui a 10-a rama. Fie si goala.
...chiar daca le faci mai late?..sa zicem la 45-50 de mm...sa aiba umerase sa le tina distantate...Asta pt cat.
Pt cuib tinem STAS-ul de 37 mm--parca asta e..
Ar fi o singura problema, folosirea mai multor esente de lemn. Diferenta de greutate. Va face sa balanseze centrifuga, si intra in trepidatii. Ma refer la cele cu trei patru rame.
.........referitor la titlul topicului
lateralele si leatul inferior din tei iar speteaza superioară din brad
Pe langa titlul topicului, cu scuzele de rigoare, ramele nu le fac mai late. Le distantez intre ele. Incearca la anu sa lasi in cat 9 rame in loc de 10.
folosesc ambele esente de lemn, teiul mucegaieste mai repede si dupa un an se inegresc si se fac urate iar cateodata se stramba de la umezeala dar sunt mai rezistente la umeri la desprins cu dalta cind sunt propolizate, bradul in schimb este mai fiabil in timp dar fiind mai moale mai apar probleme la insarmat si la scosul ramelor bine propolozate.
Ca o paranteza- ma cheama un amic incepator sa vad de ce nu-i iau albinele in crestere niste rame, ii zic ca poate foaia are prea multa parafina, dar cand ma uit ramele erau facute din plop (asta pute)si i-am zis sa le pensuleze cu propolis si abia atunci au fost acceptate.
Nu m-am gandit ca plopul creeaza astfel de probleme. E bine de stiut.
Am folosit numai brad si molid.
Anul asta la tei nu m-am indurat sa daram un pom. Poate la anu imi da miere.
Eu folosesc numai tei. Din 1993 de cand m-am apucat de stuparit am lucrat numai pe tei si sunt foarte multumit. Fibra teiului este scurta si la curatare nu se detaseaza aschii lungi ca la brad. Rezulta un rumegus pe care eu il strang int-ro cutie si-l pun in afumator pentru ca parfumeaza fumul cu urmele de propolis ramase.
Iar vis- a -vis de latime rama, eu am un principiu : cu cat ai mai multe rame de acelasi fel in stupina cu atat ai interschimbabilitate mai mare. Eu folosesc gratii Hannemann de buna calitate (otel zincat -ITALIA) si nu am avut probleme cu matca in magazin.
Buna ziua!
V-am urmarit discutiile si din experienta mea va pot da cateva sugestii.
Lasand deoparte faptul ca sunt producator de stupi si componente va spun ca sunt si apicultor si treaba sta cam asa:
1.Ramele de tei sunt bune deoarece densitatea fibrei este mult mai mare ca la brad, mai aspectoase, mai putine noduri si se crapa foarte rar la ansamblare.
2. Nu sunt bune deloc cand creste excesiv din diverse motive umiditatea in stup(vremea sau in cazul meu o mica inundatie in zona). Va spun un lucru cine are rame de tei care se comporta bine si acum dupa un numar mare de ani are noroc pt ca in general teiul cat ar fi de uscat trage toata umiditatea din atmosfera. Se stramba repede si devin foarte grele.
Sa va dau un exemplu: Am pus in hala rezemat de un zid unde era umiditatea mai mare doua bucati de blana uscate foarte bine una de brad, alta de tei. Dimensiunile erau de 5*20*50 cm. Dupa doua saptamani am verificat greutatea celor doua blani si am observat ca cea de tei aproape se dublase, iar bradul luase foarte putin in greutate. Asa ca, ganditiva ce inseamna asta intr-un pavilion de 70- 100 de stupi.
A! inca ceva, cand s-a uscat cat de cat teiul a scazut pe latime aproape cu 1 cm, ceea ce este foarte mult. asta inseamna cu 5 %. in cazul ramelor din 3.7 cm ar scadea cam 1.8 mm.
Referitor la latimea ramelor din cat eu am patit-o. Ramele fara umeras se bat la transport si am pierdut 6 stupi odata. Mai bine faceti rame pt cat mai late la speteaza exterioara in asa fel incat sa va intre 9 rame, dar sa aiba umeras, iar speteaza de sus ramane la fel 2*2,5 cm, cea de jos o puteti face de 2*1 cm si astfel creste si rezistenta rame.
Asa ca trageti dumneavoastra concluziile si luati cele mai bune decizii
O zi buna
Marius Cionoiu
Dle Marius,
Va multumesc de sugestie.
La transport, daca in cat am avut 9 rame si nu au fost crescute, le-am facut pachet si in golul ramas am pus o pana de lemn, sau o rama goala.
Toate cele bune.
Referitor la folosirea plopului, nu este bun pt ca este cea mai proasta esenta de lemn. Mucegaieste foarte repede si fara gluma poate sa si inmugureasca la umezeala excesiva
D-le Pricop
Da este o varianta si asta si este destul de eficienta in aceste conditii.
Buna Seara
la toti apicultorii unde am vazut rame de plop i-am intrebat cum se comporta si mi-au spus ca nu au nici o problema . Plopul are avantajul ca este ieftin si nu are noduri plus ca arata bine ( rame albe )
ramele de tei pastreaza umezeala in timpul iernii, dec i vei avea probleme mari! nu lua asa ceva! :hi:
Citat din: hristu din Iulie 29, 2010, 09:24:31 PM
ramele de tei pastreaza umezeala in timpul iernii, dec i vei avea probleme mari! nu lua asa ceva! :hi:
Eu am si rame de tei dar si de brad.
Nu cred sa fie adevarata chestiunea cu ramele de tei in privinta umezelei,umezeala se localizeaza acolo unde se intersecteaza caldura cu frigul.De acea e bile sa se lase loc de evacuare a condensului prin podidor pe timpul ierni.
Poti sa o faci si din soc important este ce sa gaseste in ea si nu materialul din ce e facuta . Poti sa o ai si din aur si la 60 de bani bucata dar daca nu ai meserie in instatie degeaba ... :nono:
Parerea mea este ca Romikele are dreptate. In sensul ca o rama combinata din molid si tei este cea mai indicata pentru cine poate sa faca asa ceva. La ramele cu insarmare pe orizontala lateralele este bine sa fie din tei iar restul poate fi si din molid. O sa incerc sa dezvolt un subiect pe aceasta tema.
Mult mai important decit materialul din care sint facute ramele mi se par doua lucruri
1 . Sa fie respectet stassul (dimensiunile )
2. Caliratea materialului din care sint facute indiferent de specia lemnului .
Oricit tinem o rama in stup 1-5 ani mai mult nu cred ca o tine nimeni ( desi ea ar rezista mult mai mult ) daca nu e stas ne incomodeaza , si o aruncam . Eu in fiecare an bag numai rame noi in stupi , reduc aproape la zero riscul de transmitere a unor boli .
Si ramele veci le poti dezinfecta in apa/sare/clorina pt refolosire fara probleme.
Eu le scufund si in ceara acuma.
Poti sa le dai si cu propolis ,(s-au orice altceva tot nu se compara cu o rama noua ) ce frumos e cind desfaci un stup si vezi ramele noi si curate , si pina la urma urmaei si dezinfectatu costa bani si timp .
Poate sunt eu diferit dar nu ma atrag asa de mult lucrurile noi cat cele care si-au dovedit folosinta si au o calitate trainica. Nu ma simt confortabil intr-o haina noua si nu imi place mirosul unei masini noi.
Am rame gaurite de gaselnita si ma uit la ele cu placere ca si cum ar avea un caracter dovedit. Cele noi si albe parca ....... e noua generatie de tineri superficiali.
Am inteles ,ceara are rolul de a astupa gaurile facute de gaselnita ! DAR cum de a gaurit gaselnita ramele ????? :hi: :hi: :hi:SUPERFICIALITATEEEE, in exploatare se numeste asta ???? s-au neglijenta in serviciu ? S-au acolo chiar e lae o moda veche !!!!? Oricum in zilele urmatoare vreau sa facem un schimb de poze autantice din stupinele propri , sint curios sa vad cum arata un stup cu rame gaurite de gaselnita si ceruite si cum arata ai mei cu rame noi . DEACORD ?
Gaselnita gaureste ceara din rame,iar cariile gauresc lemnul ramelor.
Ambele situatii se petrec inafara stupului
Cind uitam intr-un stup rame cu faguri si da gaselnita de el , ce se intimpla ? il face praf atit ramele cu faguri cu tot cit si stupul in interior iar acolo unde este larva de gaselnita in contact cu lemnu il GAURESTE ( sa folosesc termenu lui Adrian ) destul de tare si urit asa incit mai ales ramele nu mai sint bune de nimic ,doar de foc , Gaselnita ataca oriunde gaseste conditii prielnice .,chiar si in interiorul stupului , am avut ocazia sa vad stupi morti din cauza atacului de gaselnita .
Citat din: ioanardelean55 din August 01, 2010, 01:07:15 PM
Cind uitam intr-un stup rame cu faguri si da gaselnita de el , ce se intimpla ? il face praf atit ramele cu faguri cu tot cit si stupul in interior iar acolo unde este larva de gaselnita in contact cu lemnu il GAURESTE ( sa folosesc termenu lui Adrian ) destul de tare si urit asa incit mai ales ramele nu mai sint bune de nimic ,doar de foc , Gaselnita ataca oriunde gaseste conditii prielnice .,chiar si in interiorul stupului , am avut ocazia sa vad stupi morti din cauza atacului de gaselnita .
Cand scriam inafara stupului ma gandeam la prezenta albinelor pe ram.
Un ram de lem nou nu-i vulnerabil precum cel de zeci de ani,deci schimbarea ramelor e necesara sa se faca la un anumit interval de timp.
Aveti dereptate .
Citat din: ioanardelean55 din August 01, 2010, 12:49:01 PM
1. Am inteles ,ceara are rolul de a astupa gaurile facute de gaselnita !
2. DAR cum de a gaurit gaselnita ramele ?????
3. S-au acolo chiar e la o moda veche !!!!?
1. Pai asa mi-a venit ideea si am ceruit ramele noi si apoi si din cele vechii. Arata bine.
2. Am primit vreo 400 de rame alaturi de niste cutii abandonate de ani de zile si erau deja rustic gaurite. Le-am tinut 3 zile in saramura si sunt curios daca se mai atinge gaselnita de lemn acuma.
3. Moda retro nu se demodeaza niciodata.
In zonele calde, atacul moliilor este mult mai frecvent si mai periculos, asa ca inteleg pe Andrei. Si eu am gasit recent cateva rame de rezerva atacate de molii, desi la clima de aici aceste atacuri nu sunt asa frecvente. Totusi contra moliilor nu lemnul trebuie tratat ci fagurii protejati. Atacul lemnului incepe cand s-a cam terminat ceara din incinta.
Observatiile mele si ale altora este ca molia nu ataca ceara ci rezidurile ramase in celula dupa generati repetate.
Aceste reziduri de pupa sunt hrana larvelor si de aceea vor ataca faguri negri cu predilectie.
De asemenea lumina este o masura de combatere pt ca nu se inmultesc daca fagurii sunt in aer liber.
Se numeste molia cerii (mare si mica). E adevarat ca prefera pastura si fagurii mai vechi care au resturi organice in invelisurile din celule, dar consuma si ceara pana nu mai ramane nimic.
Citat din: crombra din Noiembrie 23, 2007, 04:45:42 PM
Eu folosesc numai tei. Din 1993 de cand m-am apucat de stuparit am lucrat numai pe tei si sunt foarte multumit. Fibra teiului este scurta si la curatare nu se detaseaza aschii lungi ca la brad. Rezulta un rumegus pe care eu il strang int-ro cutie si-l pun in afumator pentru ca parfumeaza fumul cu urmele de propolis ramase.
Iar vis- a -vis de latime rama, eu am un principiu : cu cat ai mai multe rame de acelasi fel in stupina cu atat ai interschimbabilitate mai mare. Eu folosesc gratii Hannemann de buna calitate (otel zincat -ITALIA) si nu am avut probleme cu matca in magazin.
nu mai retin
parca ai cat de 1/2
ai tot 10 rame in el?
am auzit o varianta cu rame mai late in cat astfel incat sa intre doar 8 rame, celula e mai adanca si matca nu oua in ele, chiar daca nu ai gratie
stii pe unde se fac ramele astea"speciale"
Andrei RN :hi: :hi:
Dupa tot ce am citit ,chiar am unele nelamuririi . Tot nu-mi pot da seama ce lemn ar fi mai bun pentru confectionarea ramelor . Tind sa cred ca bradul ar fi mai bun decit teiul . Spun asta pentru ca bradul nu se strimba .
E bun si bradul si teiul, diferenta este ca teiul se inegreste mai repede decat teiul, astfel ca ramele de tei vor arata ca fiind mai vechi. Pe langa asta sunt si mai moi ca esenta, deci pot fi distruse de daunatori mai repede iar cele de brad mai au noduri care ne incurca uneori.
Daca e greu sa te decizi ia in calcul si factorul economic ,adica ... ce poti procura mai ieftin si mai usor .de facut fac aceeasi treaba .
Astazi am fost la 3 producatori de echpamente apicole de la noi din zona
iar totzi trei aveau aceleashi produse la pretzuri asemanatoare
Totzi 3 sunt shi apicultori insa cel mai mult mi-au placut ramele executate
din tei ca shi finisaje,numai ca pba era ca el nu calibreaza mashinile pentru
mai putzin de 100 rame iar pretzul il face dupa 10 ianuarie
Pana anul trecut am avut numai de la Teclem-Prod Faget insa de anul acesta
din motive financiare m-am orientat pe plan local
salve :hi:
Citat din: ioanardelean55 din Decembrie 19, 2010, 09:04:17 PM
Daca e greu sa te decizi ia in calcul si factorul economic ,adica ... ce poti procura mai ieftin si mai usor .de facut fac aceeasi treaba .
Asa este ,,factorul economic " dar nu si pentru mine . Dar stati sa va explic cum sta treaba : De 20 ani ani cochetez cu albinele si de fiecare data cind credeam ca am reusit situatia se schimba brusc si i-mi mureau . Treceau 2 , 3 ani si iar luam o familie de albine si necazul iar venea , insa de anul acesta m-am hotarit sa ma implic mai profund si sa trec cu mult de bariera (impusa de mine ) de 1, 2 stupi .
Am inceput sa-mi comfectionez rame pentru 10 stupi cu caturi cu tot si sunt indecis inca . Cam ce lemn sa folosesc .
Detin un atelier de timplarie dotat cu utilaje de prelucrarea lemnului si o hala pentru debitat busteni , asa ca lemnul nu este o problema . Detin materiale lemnoase de la tei pina la nuc . Stiu cum se comporta ele la variatiile de temperatura si conditiile atmosferice . Albinele agreaza mai bine teiul sau bradul in confectionarea ramelor ?
Daca asa stau lucrurile cauta un molid des la fibra si lasa teiu.
Si eu recomand tot bradul! :hi:
Nu ,nu molidul pentru ca este mai slab la fibra decit bradul . Cred (si asa este ) ca teiul s-ar incomvoia in timp din cauza tensionari cu sirma. Il ajuta sa se deformeze mai repede decit bradul variatiile de temperatura , si in special umezeala . Poate este bun pentru ramele de 1/2 unde distanta dintre punctele de prindere/sustinere este mai mica. Adevarul este ca mie i-mi place mai mult cum miroase teiul. Bradul cind este matur la virsta miroase mai urit , si mai ales cind este verde .
Cunoscand si eu bine lemnul, si comportamentul lui, consider ca (parere personala!) bradul are ceva avantaje, in fata teiului si a molidului.Teiul se lucreaza usor si frumos, datorita structurii fara fibre tari, dar favorizeaza fungiile (ciupercile, acea negreala ). Molidul are avantajul rezistentei , datorita fibrei de iarna care este foarte tare, si a continutului ridicat de terbentine (rasini ), care sunt un balsam ce asigura viata lunga lemnului, si rezistenta mai ridicata la umezeala. Bradul seamana mult cu molidul, dar este mult mai moale la prelucrare, deci nu va crapa in lungul fibrei cand se face gaura, asa ca molidul, si difera si continutul de rasina, dar nu mult. De retinut e ca, fibra de iarna opune rezistenta la tensionarea sarmei, intro masura oarecare, ceea ce teiul nu prea poate. Sunt amanunte, de fapt, ca la fel lucreaza albinele pe toate tipurile .
Deci in concluzie ramele le fac din brad.
Citat din: CRISTIAN71 din Decembrie 22, 2010, 09:38:15 PM
Deci in concluzie ramele le fac din brad.
:nod: :nod: :nod:
eu zic ca si greutatea difera ce ziceti?
Foarte corect, domnule Orban, dar in stationar nu conteaza. In pastoral ajunge omul halterofil, nu ? :hi:
Nu am avut ocazia ca sa-mi crape laterala ramei din cauza sirmei in schimb la lateralele din brad datorita faptului ca este mai rar la fibra si mai moale cind tensionezi sirma teie in laterala astfel ca intre doua sirme distanta se micsoreaza iar intre altele distanta se mareste .motiv pentru care prefer molidul .
Lemnul de tei are densitate mai mare deci ramele de tei sunt mai grele decat cele de molid. Rame de brad nu cred ca am avut, in comert in zona noastra se aduce molid.
Se mai spune ca lemnul de tei este higroscopic dar eu nu cred ca este esenta de lemn care sa nu absoarba apa. Chiar si pinul cred ca absoarbe dar in cantitate mai mica.
Ramele mele preferate sunt cu laterale din tei si lemnul de sus si de jos din molid (insarmarea o am pe orizontala). Lemnul de tei este uleios si intinderea sarmei se face f usor si rapid fara sa folosesc bucse.
Citat din: antiopa din ardeal din Decembrie 22, 2010, 10:46:34 PM
Lemnul de tei are densitate mai mare deci ramele de tei sunt mai grele decat cele de molid. Rame de brad nu cred ca am avut, in comert in zona noastra se aduce molid.
Se mai spune ca lemnul de tei este higroscopic dar eu nu cred ca este esenta de lemn care sa nu absoarba apa. Chiar si pinul cred ca absoarbe dar in cantitate mai mica.
Ramele mele preferate sunt cu laterale din tei si lemnul de sus si de jos din molid (insarmarea o am pe orizontala). Lemnul de tei este uleios si intinderea sarmei se face f usor si rapid fara sa folosesc bucse.
Cum adica lemnul de tei are densitate mai mare decit ramele din tei ?
Iar va repet ; Molidul este mai moale si mai slab calitativ dechit bradul . Am acum in lucru mobila din brad de tulpina . Vreau sa spun ca este greu de prelucrat si este o placere va privesti la textura lemnului , pe cind molidul este un moft . Mai voi sigur nu le confundati . Si la urma urmei mai conteaza daca un stup este mai greu cu ramele goale cu 1/2 kg fata de altul in care ramele sunt facute din molid ?
Mai citeste o data!
A spus
Citat din: antiopa din ardeal din Decembrie 22, 2010, 10:46:34 PM
Lemnul de tei are densitate mai mare deci ramele de tei sunt mai grele decat cele de molid.
:hi:
Nu cred ca are prea multa importanta lemnul din care sunt facute ramele. Fiecare esenta de lemn are "avantajele" sale. Mai important cred ca este ca ramele sa respecte dimensiunile necesare pentru circulatia albinei si sa nu necesite completari cu ceara si propolis (albina reduce spatiile dintre rame si peretii cuibului la dimensiunile necesare circulatiei lor si sunt deranjate atunci cand nu au spatiu de trecere).
Citat din: romikele din Decembrie 22, 2010, 10:36:02 PM
Ar fi varianta folosirii de capse sau bucsi, dar cu cheltuiala si manopera suplimentara.
Oricum de folos poate fi gaurirea cu burghiu mai mare decat diametrul sarmei. Eu folosesc diametrul gaurii de 1,5...2mm si nu mai crapa asa usor. Dar daca fibra e pe lungime, se poate intampla la retensionare, asa ca ioanardelean are dreptate. :hi:
Obligatoriu capsez ramele, nici nu crapa si se poate retensiona fara probleme.
Molidul este mai greu decat bradul alb si mai tare, are fibrele de var-cele moi- mai inguste decat la brad, asta de regula. Sunt exceptii, evident. :nod:
Contează enorm durata uscării lemnului. Mai ales la tei - dacă nu este uscat - se pot observa deformări ulterioare (după prelucrare) ale lemnului de natură să influienţeze ordinea distanţelor creată de albine în stupi.Teiul prezintă avantajul că nu este la fel de sensibil ca specia răşinoaselor la asamblare, dar "răşinoasele", odată ce operaţiunea de îmbinare reuşeşte, au durabilitate (bineînţeles dacă lemnul este uscat corespunzător).
Acum cca. 4 ani am cumpărat de la un magazin apicol nişte rame de tei care păreau suspect de grele. Am asamblat o parte dintre acestea şi am mai păstrat restul într-un spaţiu relativ uscat şi ventilat. După un timp am avut surpriza să constat că ramele asamblate din stupi erau deformate şi celelalte păstrate în pachete erau mucegăite.
Actualmente folosesc rame din lemn de tei dar şi de "răşinoase" şi consider că au utilitate în egală măsură, în condiţiile în care sunt respectate regulile de uscare şi de asamblare.
Citat din: cristi ciuc din Decembrie 23, 2010, 09:51:21 PM
Contează enorm durata uscării lemnului. Mai ales la tei - dacă nu este uscat - se pot observa deformări ulterioare (după prelucrare) ale lemnului de natură să influienţeze ordinea distanţelor creată de albine în stupi.Teiul prezintă avantajul că nu este la fel de sensibil ca specia răşinoaselor la asamblare, dar "răşinoasele", odată ce operaţiunea de îmbinare reuşeşte, au durabilitate (bineînţeles dacă lemnul este uscat corespunzător).
Acum cca. 4 ani am cumpărat de la un magazin apicol nişte rame de tei care păreau suspect de grele. Am asamblat o parte dintre acestea şi am mai păstrat restul într-un spaţiu relativ uscat şi ventilat. După un timp am avut surpriza să constat că ramele asamblate din stupi erau deformate şi celelalte păstrate în pachete erau mucegăite.
Actualmente folosesc rame din lemn de tei dar şi de "răşinoase" şi consider că au utilitate în egală măsură, în condiţiile în care sunt respectate regulile de uscare şi de asamblare.
si eu am patit la fel
nu stiu ce s afac sa dreg busuiocu`
am cumparat rame de tei de la nehoiu
grele
nu mi-am dat seama ca sunt umede
unele le-am asamblat si le-am introdus direct in stupi
nu am remarcat vreo deformare majora, dar la cele ramase in pachet... mucegai la greu
le-am desfacut si le-am spalat cu peria si cu apa
toata vara, cum ajungeam la stupina, ramele la soare
acum, sper sa fi rezolvat partial problema mucegaiului
am sa mai verific
In fond si la urma urmei importanta este calitatea lemnului si a lucrului ,indiferent ca e din tei ,brad s-au molid .vina o poarta producatorul ,care trebuie sa stie ca la rame conteza cit de bine este uscat lemnul ., daca la lazi se lucreaza cu umuditate de 10-15 % la rame se poate merge si chiar e bine sub 10 % , o alta cerinta este ca ramele din brad s-au molid e sa nu aiba noduri ( de acolo se pot deforma ) .Iar apicultorul cind achizitioneaza rame trebuie sa verifice STASSUL ,fiind-ca nu toti producatorii stiu cit de important este , la rame cel mai mult conteaza lungimea latului superior care este obligatoriu sa fie de 47 cm +..- 1mm .
Aici aveti perfecta dreptate, fara noduri si respectate dimensiunile strict. :)
Citat din: ioanardelean55 din Decembrie 26, 2010, 11:35:48 PM
In fond si la urma urmei importanta este calitatea lemnului si a lucrului ,indiferent ca e din tei ,brad s-au molid .vina o poarta producatorul ,care trebuie sa stie ca la rame conteza cit de bine este uscat lemnul ., daca la lazi se lucreaza cu umuditate de 10-15 % la rame se poate merge si chiar e bine sub 10 % , o alta cerinta este ca ramele din brad s-au molid e sa nu aiba noduri ( de acolo se pot deforma ) .Iar apicultorul cind achizitioneaza rame trebuie sa verifice STASSUL ,fiind-ca nu toti producatorii stiu cit de important este , la rame cel mai mult conteaza lungimea latului superior care este obligatoriu sa fie de 47 cm +..- 1mm .
:nod: :nod: :nod: