ce conditi trebuie sa indeplinesc pentru 141
intra pe saitul Ministerului Agriculturii si gasesti masura 141 cu toate detaliile ce te intereseaza.
Vezi comentariile de la rubrica "NOUTATI".....cale lunga....drum de fier.....pingele bune de tocit......succes iti doresc... :smile:
ti se da cu o mana si se ia cu 2
cine mai crede in asa ceva :finger:
Eu cred ! pentru ca e vorba ca de la anul sa nu se mai dea cei 20 de lei pe familie trebuie ca in aceasta toamna sa accesez una din masurile puse la dispozitie de MADR pentru a incasa bani de la UE.
Maine pornesc epopeia si va voi povesti cu lux de amanunt cum fac sa ajung la acesti bani.
prima conditie e sa ai minim 24 familii de albine, apoi o suprafata de teren propietate sau concesionata(5 m patrati pentru fiecare famile) si pe cineva care sa va faca planul de afaceri. Va dau detalii cu drag.
Nu va lasati descurajati de cei de la ACA care spun ca iei cu o mana si dai cu doua,sau cel putin asa mi sa spus mie.Ei nu au oameni care sa fac proiecte si de aia iti ia elanul din prima
Eu am reusit, am semnat cererea de finantare si astept pana la sfarsitul lunii octombrie sa imi intre banii
Pentru baietii interesati pana la 30 noiembrie sunt pusi la bataie 55 de milioane de euro . Trebuie doar sa ai pana la 40 de ani si sa contactezi unul din oamenii de la APDRP din judetul tau care contra unui comision (legal) se ocupa el de dosar.
Informatie nu s-a raspandit prea tare pentru a nu se produce concurenta intre dosare. Sunt bani multi , un tanar fermier poate accesa pana la 25000 de euro.
pentru masura 141 mai este vreo sesiune?
In principiu trebuia sa fi inceput dar pana nu se semneaza contractele de la sesiunea anterioara nu se va drumul. Poate pe la inceputul lui Decembrie.
Citat din: dragos2006Pentru baietii interesati pana la 30 noiembrie sunt pusi la bataie 55 de milioane de euro . Trebuie doar sa ai pana la 40 de ani si sa contactezi unul din oamenii de la APDRP din judetul tau care contra unui comision (legal) se ocupa el de dosar.
Informatie nu s-a raspandit prea tare pentru a nu se produce concurenta intre dosare. Sunt bani multi , un tanar fermier poate accesa pana la 25000 de euro.
Este vorba de Masura 112-tineri fermieri....
pentru masura 141 sunt 8 sesiuni si doar prima sesiune s-a derulat, a doua sesiune trebuie sa inceapa cat de repede,dar dosarul il puteti intocmi in orice clipa cu ajutorul celor de la ANCA.
Eu am inceput sa fac actele pt masura 112, si pentru 85 fam albine primesc 1200 euro , incerc, daca am sa reusesc sa fac contractul o sa fie ok :hi:
Ai mancat un 0 !
Salutare
Cine poate sa-mi spuna si mie,mai concret ce trebuie sa fac,pentru a pregati proiectul
MULTUMESC
Nimic mai simplu : mergi la OJDRP din judetul tau si acolo sunt oameni care se ocupa de proiecte , este interesul lor deoarece ei lucreaza pe comision.
Pentru o imagine de ansamblu este de ajuns sa intri pe wwww.madr.ro.
da, Dragos , nici nu am observat :smile: cred ca mi-a fost foame :)
ma intereseaza sa cumpar niste stupi la un pret bun.0751590921
accesa-ti cu incredere masura 141 si nu veti fi dezamagiti.Eu am accesat-o si deja au intrat banii in cont,sper ca de la anu sa ma pot dezvolta asa cum am scris in proiect :wink:
:hi: da si eu am accesat 112 :hi: totu a fost bine.si dosaru si pe teren etc asteptam bani,culmea e acelasi dosar din sesiunea trecuta unde acolo ma respins :hi: cine doreste detalii ii pot da chit pot eu eau vreo 2420euro
Apicultorii români au solicitat in 2009 doar jumatate din suma alocata din fondurile europene si nationale pentru finantarea Programului National Apicol (PNA), respectiv 7,177 milioane lei, desi sectorul beneficia de peste 3,54 milioane euro.
Potrivit datelor furnizate de Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), apicultorii au depus 78 de cereri de plata, pâna la termenul limita de 17 august 2009, in valoare totala de 7,177 milioane lei (aproximativ 1,701 milioane euro), pentru achizitionarea medicamentelor necesare combaterii unor boli si pentru refacerea septelului apicol.
Ajutorul financiar national acordat in sectorul apicol in 2009 se ridica la 6,65 milioane de lei (circa 1,58 milioane), iar cel comunitar la 1,966 milioane euro, sumele fiind prevazute pentru finantarea Programului National Apicol.
Valoarea in euro a sumelor a fost calculata la un curs mediu al BNR pentru luna august de 4,218106 lei pentru un euro. Cele mai multe fonduri au fost solicitate in acest an pentru refacerea septelului apicol, circa 5,983 milioane lei, iar pentru combaterea varoozei 1,193 milioane lei.
Stie cineva, din informatii corecte, daca se poate accesa masura 141 daca ai accesat deja masura 112 ???
Cand se aude ca se deschide sesiunea pt. 141?
:hi:
Nu se mai poate cum nu se poate nici 112 dupa 141 daca in dosar ai scris ca faci apicultura de mai mult de un an . La 141 trebuie sa ai pana in 96 de fam. daca ai depus 112 ai scris in planul de afaceri ca te dezvolti asa ca pa 141 si oricum cada ai luat 25.000 de euro nu mai te uiti la 1500 pe an mai ales ca ai perspectiva 121.
In pricipiu ai dreptate,
Eu am 90 de stupi si as putea accesa 141 in urmatoarea sesiune.
Din cate am inteles eu se poate 141 dupa 112, da nu si invers.
112 se acceseaza in primul an de la infintare, pe cand 141 vine ca un ajutor la dezvoltarea afacerii in urmatorii 5 ani.
Apropo, 1500 euro pe an reprezinta aproximativ 3 salarii medii, nu cred ca e multa lume care ar renunta....plus ca subventiile s-au cam dus....deci ar fi un ajutor binevenit pt. cine poate sa-i ia.
Iar pt 121 ai nevoie sa acoperi tu toata investitia initiala, dupa care ti se deconteaza 50% din cheltuielile eligibile....
Sa o luam in ordine ! indiferent de ce masura accesezi trebuie sa depui un plan de afaceri cu precizarea ca la 141 daca nu te tii de el iti iei bani 3 ani si nu te intreaba nimeni nimic de ei , la 112 e jale mare , trebuie sa justifici 30 % plus sa te tii de planul de afaceri . sa vedeti peste 3 ani " Valea plangerii " printe atupari care au accesat 112 si nu s-au tinut de planul de afaceri si vine curtea de conturi peste ei ! Va fi "curent " mare printre oamenii care au devenit stupari peste noapte !!! :nono:
daca ai depus dosar la 141 in ultima sesiune si in plan scria ca te-ai apucat de stuparie in Decembrie 2008 puteai accesa si masura 112 in ultima sesiune deoare aveai doar 11 luni de stuparie si spuneai ca in vara 2009 ai mai cumparat familii.
daca ai accesat deja 112 este naspa deoarece aceasta masura se numeste "instalarea tinerilor manageri de ferma " notiune incompatibila cu ferma de subzistenta ! mai pe scurt , masura 141 este " de subzistenta " adica pentru flamanzeni iar 112 este pentru tineri isteti care vor sa faca cu adevarat o AFACERE in agricultura.
daca vreti va mai povestesc mai multe ....
dragosh...la multi ani!
eu cred ca nu procedezi corect cu impartzania asta in flamanzeni...tineri istetzi...etc...etc
ai mai facut impartzeli dastea si la intalnirea de la ramnic...nu prea este elegant!!!
s-ar putea ca multzi sa te vada in categoria flamanzeni..pe tine.......dar tu personal..cam in ce categorie te-ai plasa? :hi:
Eu nu am accesat 141 ! , sunt liber-profesionist care imi permit sa am apicultor angajat cu CARTE DE MUNCA . Pentru mine era foarte usor sa accesez 141 dar mi s-a parut injositor ca stupina mea sa se numeasca "ferma de subzistenta " odata ce eu nu mor de foame...
PS . multi m-au apreciat pentru clasificarea in trei categorii a stuparilor ! :hi:
Vezi tu , eu am curajul sa spun verde in fata adevarul , sincer tu il vezi pe Mirel Balaban cu 1500 de familii sa se asocieze cu Cristi Ionita cu 4 familii ?
SUBZISTÉNŢĂ s. întreţinere, trai. (Mijloace de ~.)
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar
subzisténţă s. f., g.-d. art. subzisténţei
Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar
SUBZISTÉNŢĂ f. livr. 1) Caracter subzistent. 2) (cu sens colectiv) Mijloace materiale necesare traiului; mijloace de întreţinere. [G.-D. subzistenţei] /<fr. subsistance, lat. subsistentia
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greşeală de tipar
SUBZISTÉNŢĂ s.f. Ceea ce serveşte la întreţinere; hrană. [Cf. fr. subsistance, lat. subsistentia].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 18 May 2007 | Greşeală de tipar
SUBZISTÉNŢĂ s. f. faptul de a subzista. ♢ ceea ce serveşte la întreţinerea vieţii; hrană. (< fr. subsistance, lat. subsistentia)
Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 | Greşeală de tipar
dl dragos care sesiune prima sau a doua va intreb pt ca eu am depus prin iunie 2009 si inca nimic dosarele stau undeva blocate
pe ce masura ati depus in iunie , eu parca stiu ca in acea luna nu au fost sesiuni.
Dragos,
Janese are dreptatea lui, eu pe a mea, tu pe a ta, etc etc
Nu este deloc injositor sa accesezi 141,
e un ajutor binevenit pt. oricine poate sa-i acceseze, nu e POMANA de la UE,
sunt din bani pe care romanica ii cotizeaza anual la UE, oare nu vin de la noi toti cei care platim impozite la stat, inclusiv impozite de salarii?
la cate taxe si impozite platesti tu pe an...de ce sa nu mai angajezi inca un ajutor pt. sezonul activ, cu salariul platit din taxele si impozitele tate....UE...141...
Deci 141-maxim 96 de familii, e clar ca se adreseaza celor mici si amarati pt a se putea dezvolta si ei.
Respectele mele.
Sabin.
Hai sa va spun varianta cu 112 :
Sa zicem ca avem un stupar bun cu 180 de familii si vrea sa se dezvolte pe banii UE . Problema este ca respectivul domn trebuie sa-si permita luxul sa reinvesteasca toti banii de pe miere timp de doi ani .
Cum procedeaza ? sa luam exemplu ultima sesiune de 121 :
In primavara primeste 15000 euro cu care daca este baiat - baiat isi cumpara 150 de familii cu tot cu lazi , deci inainte de rapita va avea 330 de familii . Daca Dumnezeu tine cu el in luna August va avea pe stoc cam 12 tone de miere pe care va incasa daca este bun negociator 24.000 de euro. Imediat cu acesti bani acceseaza 121 si daca sta si in zona defavorizata va depune un proiact de aproape 60.000 euro tot pe cumparare de familii .
Asa ca in primavara lui 2011 va avea 330 de familii din vechi si mai cumpara 600 de familii , in total 930 de familii fara sa punem la socoteala roii din anul interior . Tine Dumnezeu cu el face vreo 35 de tone de miere si baga in buzunar cam 70.000 de euro , basca ca ii va veni in cont si restul de 10.000 de euro de la 112.
Copii daca vreti sa faceti apicultura cam asa trebuie sa ganditi ! Bine , ca pe langa acest plan succint va mai trebuie si cate unele dar daca aveti ambitie veti reusi ca in maxim 4 - 5 ani sa castigati brut 100.000 de euro din apicultura pe an.
Si ute asa in loc sa ne multumim cu "firmiturile " de la 141 putem face bani nu jucarie din apicultura cu sprijinul UE .
141 si mi au spus ca e pentru a doua sesiune
Dragos,
Sa fim seriosi .
Am vazut un apicultor care avea multi stupi dar pana controlam eu 10 stupi el abia reusea 1-2.
Nu facea diferenta intre MATCA si trantori.
Asa ca nu doar cateva sute de stupi in curte i-ti asigura si succesul in apicultura.
Inainte de a-ti spune LA MULTI ANI, lasa-ma sa-ti spun ca tot la Dobre la prohab ajungi.
Sanatate si bucurii in noul an la toti stuparii si sustinatorii lor(cu exceptia procesatorilor).
Filip tu ai dreptate ! si eu am specificat ca mai trebuie anumite lucruri pe langa planul de afaceri .
Indiferent ce parere avem noi despre procesatori sa nu uitam ca Dobre si Mates sunt FORMATORI DE PIATA ! Un merit mare il are Dobre pentru ca un om la varsta lui a ajuns sa aiba cifra de afaceri cat Complexul Apicol si cred ca acest aspect spune totul... Mates a avut norocul in viata cu olandezul care a venit cu un milion de euro chas si au fondat Apidava care acum este cel mai mare reteiler roman de miere . La prohabul lui Dobre oricum ajungem pentru ca el si cu Mates au o intelegere in ceea ce priveste achizitia de miere.
Pentru ca aici sunt baieti destepti si vor sa faca un ban cinstit le prezint o chichita la accesarea masurii 141.
Daca sunteti sot si sotie si aveti macar 60 de familii faceti doua dosare pe 141 dar pentru a nu fi nici o problema cautati o familie intr-un judet invecinat pt.ca sotia dv. sa arendeze o bucata de pamant acolo iar sotia prietenului arondeaza la dumneavoastra . Si astfel daca dv. locuiti in Hunedoara sa zicem si aveti un prieten in Caras- Severin veti avea doua dosare admise unul in HD si unul la CS la fel si prietenul dv.
Simplu veti incasa 3000 de euro pe an pt ca nu veti depla stupii deoarece 30 de la dv . vor fi prezentati ca ai sotiei prietenului iar prietenul va arata 30 de la el ca fiind ai sotiei dv.
De ce credeti ca cele mai multe dosare sunt pe apicultura ? pt. ca nu exista modalitate de identificare a proprietarului de stup . Teoretic un baiat istet poate duce si 5 dosare pe 141 ! :wink2:
Frumusetea este ca totul este legal !!!!
Offffffff , ....... dar oare de ce gandesti asa ? Vrei sa ma prinzi din urma ? :wink:
Am stat si m-am gandit zilele astea ca eu as fi putut sa depun 8 dosare pe 141 si as fi castigar 12000 euro pe an adica 36000 in trei ani cu costuri minime !
Cica " dai romanului mintea de pe urma " !!! :rotfl: :rotfl:
E mai simplu decat la 112 ! :hi:
Citat din: dragos2006Pentru ca aici sunt baieti destepti si vor sa faca un ban cinstit le prezint o chichita la accesarea masurii 141.
Daca sunteti sot si sotie si aveti macar 60 de familii faceti doua dosare pe 141 dar pentru a nu fi nici o problema cautati o familie intr-un judet invecinat pt.ca sotia dv. sa arendeze o bucata de pamant acolo iar sotia prietenului arondeaza la dumneavoastra . Si astfel daca dv. locuiti in Hunedoara sa zicem si aveti un prieten in Caras- Severin veti avea doua dosare admise unul in HD si unul la CS la fel si prietenul dv.
Simplu veti incasa 3000 de euro pe an pt ca nu veti depla stupii deoarece 30 de la dv . vor fi prezentati ca ai sotiei prietenului iar prietenul va arata 30 de la el ca fiind ai sotiei dv.
De ce credeti ca cele mai multe dosare sunt pe apicultura ? pt. ca nu exista modalitate de identificare a proprietarului de stup . Teoretic un baiat istet poate duce si 5 dosare pe 141 ! :wink2:
Frumusetea este ca totul este legal !!!!
Asta da inginerie ...si totusi la registru agr al fiecaruia e un titular sa mai spunem ca la dsv e tot unu din fam trecut ca detinator al exploatatiei respective asa ca reusita nu o intrezaresc in formula prezentata de dv doar daca nu sint legitm cuplul respectiv :hi:
Albinele e verificata !!! nu vorbesc din carti !
Faci doua exploatatii distincte !!! una are sediul intr-un judet si una in altul !!!
dar sa ai si copii peste 18 ani ... :rotfl:
Cititi cu atentie legea !!! ca sa nu spun ca poti intra si pe domeniul SRL ...
Citat din: dragos2006Pentru ca aici sunt baieti destepti si vor sa faca un ban cinstit le prezint o chichita la accesarea masurii 141.
Daca sunteti sot si sotie si aveti macar 60 de familii faceti doua dosare pe 141 dar pentru a nu fi nici o problema cautati o familie intr-un judet invecinat pt.ca sotia dv. sa arendeze o bucata de pamant acolo iar sotia prietenului arondeaza la dumneavoastra . Si astfel daca dv. locuiti in Hunedoara sa zicem si aveti un prieten in Caras- Severin veti avea doua dosare admise unul in HD si unul la CS la fel si prietenul dv.
Simplu veti incasa 3000 de euro pe an pt ca nu veti depla stupii deoarece 30 de la dv . vor fi prezentati ca ai sotiei prietenului iar prietenul va arata 30 de la el ca fiind ai sotiei dv.
De ce credeti ca cele mai multe dosare sunt pe apicultura ? pt. ca nu exista modalitate de identificare a proprietarului de stup . Teoretic un baiat istet poate duce si 5 dosare pe 141 ! :wink2:
Frumusetea este ca totul este legal !!!!
Daca cei doi soti au impreuna 50 stupi,pot declara fiecare la registrul agricol cate 25 stupi si pot accesa individual(fiecare) Masura 141
Ma doare capul de lucruri mai simple dar sa le complic ar fi bine daca lea-m lua bani si in formula simpla numai sa facem dosaru care costa si cat de binevoitori se dau uni refuza sa depuna un model de proiect la vedere pe forum cred ca ar ajuta pe multi
Proiectele bune sunt pe bani ! Plus ca depinde cine te recomanda :nod:
le faci acasa.
e foarte simplu.
am facut 4 pana acum.pe 141.
romanu' estem prost la lege. :rotfl:
La multi ani tuturor membrilor acestui forum !
Am o singura nelamurire: discutati despre sesiunea 2(cel putin domnul orbanstefan64 spune ca a depus dosar in iunie) a masurii 141..din cate stiu a fost o singura sesiune la inceputul lui 2009 !
Oare anul acesta va mai fi o sesiune de proiecte pentru 141?
Multumesc anticipat !
dosarul este lasat in asteptare si cand va demara sesiunea va intra.
FORME ASOCIATIVE CARE AU SOLICITAT SUBVENTII PRIN PNA IN 2009
JUDETUL NR. DSR JUDET DENUMIREA FORMEI ASOCIATIVE LEGAL CONSTITUITE
Nr. Crt.
ALBA 3 S.C. APICOLA S.R.L ALBA IULIA 1
ASOCIATIA APIS TARNAVE BLAJ 2
ASOCIATIA APICULTORILOR "APIS VALEA SEBESULUI 3
ARAD 2 AS. FERMELOR DE PRODUCTIE SI REPRODUCTIE ARAD 4
SC APICOLA SRL 5
ARGES 2 A.C.A.- S.C. APICOLA S.R.L. ARGES 6
S.A.ECOMIEREA CIOFRINGENI 7
BACAU 1 S.C. APICOLA S.R.L.BACAU 8
BIHOR 1 A.C.A.ORADEA S.C. APICOLA ORADEA 9
BISTRITA NASAUD 1 S.C. APICOLA S.R.L. 10
BOTOSANI 2 COOPERATIVA MIEREA URSULUI 11
S.C. APICOLA S.R.L. 12
BRAILA 1 SC MATCA SRL 13
BRASOV 1 S.C. APICOLA S.R.L. 14
BUZAU 4 APICULTORUL 15
ASOCIATIA APICULTORILOR PROFESIONISTI BUZOIENI 16
APICOLA SRL 17
ACA FIL BUZAU 18
CALARASI 1 S.C. APICOLA S.R.L. CALARASI 19
CARAS SEVERIN 3 ASOC.TIROLIA 20
C.ORAVITEANA 21
SC CS APICOLA SRL 22
CLUJ 1 S.C. APICOLA S.R.L. 23
CONSTANTA 7 AS.CRESC APIMED 2003 MEDGIDIA 24
SC APICOLA 97 SRL CONSTANTA 25
COOP.AGR.APICOM DOBROGEA CONSTANTA 26
COOP.APICOLA CALLATIS MANGALIA 27
COOP.APICOLA DUMITRU IVAN 28
AS.APIS TOMITANA DACICA CONSTANTA 29
AS.APICULTORILOR PROF.DIN ROMANIA COGEALAC 30
COVASNA 1 S.C.APICOLA S.R.L - COVASNA 31
DAMBOVITA 1 S.C.APICOLA S.R.L 32
DOLJ 2 SC APICOLA SRL CRAIOVA 33
ASOCIATIA"APIS OLTENIA" 34
GALATI 1 S.C.APICOGAL PROD.SRL 35
GIURGIU 1 COOPERATIVA AGRICOLA PRISACA 36
GORJ 1 S.C. APICOLA S.R.L 37
HARGHITA 2 S.C.APICOLA S.R.L 38
AS.AGR.MAGHIARI TER.OD.SEC,-CERCUL APIC."OROSI" 39
HUNEDOARA 1 S.C.APICOLA S.R.L 40
IALOMITA 3 S.C.APICOLA 96 S.R.L. SLOBOZIA 41
CASA MIERII IALOMITA 42
ASOCIATIA COOPERATIVA APIFET 43
IASI 2 S.C. APICOLA TRIFESTI SRL 44
S.C. APICOLA SRL IASI 45
MARAMURES 2 APISIGMAR 46
APICOLA 47
MEHEDINTI 5 APICULTORUL ISVERCEAN COOPERATIVA AGRICOLA 48
ALBINA ISVERNA COOPERATIVA AGRICOLA 49
S.C.APICOLA SRL 50
ASOCIATIA APICULTORILOR ORSOVA 51
ASOCIATIA PRO APIS 52
MURES 4 ASOC.APIC.DIN RAZA TERIT.A TIRNAVELOR 53
COOP.AGRIC.BIO.APIS 54
ASOC.CRESC DE ALBINE DIN ROM.F.MURES 55
SC APICOLA SRL 56
NEAMT 1 S.C. APICOLA S.R.L. P.NEAMT 57
OLT 2 S.C. APICOLA S.R.L. SLATINA 58
COOP. AGRICOLA APICULTORUL OLTEAN CARACAL 59
PRAHOVA 4 ASOCIATIA DE PRODUCATORI APICOLI MELINTA 60
ASOCIATIA FERMELOR APICOLE DE REPRODUCTIE PH 61
ASOCIATIA APICOLA VALEA PRAHOVEI 62
SC PASTORALA APICOLA SRL PLOIESTI 63
SALAJ 1 SC APICOLA SRL 64
SATU MARE 2 ASOCIATIA"APICULTORII CAREIENI" 65
S.C.APICOLA SRL SATU MARE 66
SIBIU 1 S.C.APICOLA SRL 67
SUCEAVA 2 S.C.APISANA SRL 68
S.C.APICOLA SUCEAVA SRL 69
TELEORMAN 3 COOP.APIS COOPERATIVA AGRICOLA 70
SC APICOLA SRL ALEXANDRIA 71
ALBINA COOPERATIVA AGRICOLA CA 72
TIMIS 2 S.C.APICOLA S.R.L 73
ASOCIATIA STUPARUL BANATEAN 74
TULCEA 1 A.C.A TULCEA 75
VALCEA 1 S.C.PASTORALA APICOLA SRL 76
VASLUI 1 S.C.APICOLA S.R.L .VASLUI 77
VRANCEA 1 S.C.APICOLA S.R.L 78
BUCURESTI 1 S.C. APICOLA S.R.L. 79
ILFOV 0 xxx
ACA a avut dosare depuse doar in judetele Tulcea si Buzau .
In restul tarii ACAR s-a folosit de capusele Apicola SRL .
Măsura 312 ,,Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi " se încadrează în Axa III – ,,Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale" şi are ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.
Obiectivele specifice ale Măsurii 312 se referă la:
1.Crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural;
2.Creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole;
3.Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi.
Obiectivele operaţionale ale Măsurii 312 se referă la:
1. Crearea de micro-intreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol în spaţiul rural;
2. Încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei;
3. Încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale;
4. Reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură;
Fondurile totale alocate Măsurii 312 prin FEADR sunt de 383.429.681 euro .
Sa modificat schimbarea in stil dimbovitean,au dat-o la intors cu sesiuneaI, nu mai dau bani in ianuarie ci in octombrie cu explicatii filozofice care mai de care mai constipate. Am intrebat de ce nu se face finantarea in iarna ca sa avem o gura de oxigen pentru primavara care incepe, iar un dom mai VIP de la APIA sa zbirlit sub forma lui Tarzan catre cei care eram acolo si spunindune fara nici o noima ca o sa dam socoteala pentru bani care ii primim si ca ne-am invatat in Romania sa primim bani fara sa facem nimic in schimb,si ca daia nu merg treburile in Romania,etc,etc,fraze care mai de care mai elitiste. Nu am rezolvat nimic fiindca n-ai nici-un drept la replica in Romanica noastra :mad: .
Scriu aceste rinduri ca sa va pun in garda sa stiti ce va asteapta pentru cei ce au intrat in sesiunea I la 141
Pai tocmai ati incasat 1500 in noiembrie , mie unul mi se pare cam repede pentru transa 2 , oct. cred ca este OK.
La chestia cu replica lui Tarzan e chestie de comunicare , voi ati fost acolo ca simple persoane fizice si tratate ca atare , daca ati fi fost reprezentanti a unei asociatii de producatori cu totul altfel ar fi fost tonul !! :wink:
Tonul poate fi oricum. Realitatea cruda este ca noi nu avem fonduri de cofinantare si din cauza asta o gramada de fonduri pe care CE le-ar oferi, nu vor fi folosite, iar motivatia pentru prostime va fi oricare, numai ce-a reala nu.
Fondurile se folosesc din plin , nu uita ca la ultima sesiune 112 sunt cu 62 de dosare mai mult. La ultima sesiune 312 la fel , sunt mai multe dosate . Vremurile se schimba si apar din ce in ce mai multi tineri inteligenti pentru care expresia "nu se poate " nu exista in vocabularul lor.
Prostimea sta si se vaita ca nu are acceste la fonduri iar baietii inteligenti construiesc ferme si micro-intreprinderi pe bani europeni.
"Cel putin 25% din proiectele care au fost aprobate pentru accesarea fondurilor europene nu pot fi cofinantate de banci, potrivit lui Aurel Saramet, presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM. "
am si eu o intrebare Dl.Dragos sunt 62 de proiecte depuse in plus pentru masura 112 in sesiunea din noiembrie 2009?
Deci absorbtia va fi de 100%.
Ce calcule laborioase au stat la baza afirmatiei de mai sus a dvs?
Puteti stabili cu exactitate suma pe care fiecare proiect o are de primit in conditiile in care ar fi eligibile sau va dati cu presupusul??/
Putem vorbi de suma alocata per sesiune si depasirea acestei sume(eventual) in mii euro dar nu in numar de proiecte.
:nebun: :nebun: :nebun: :hi:
La nivelul tarii deja s-a facut suma , dar cum spuneam "noroc" cu cei din Vrancea ca 42 de dosare nu au fost eligibile .
Lav baga-te pe 312 , e interesantA !
Citat din: dragos2006Pai tocmai ati incasat 1500 in noiembrie , mie unul mi se pare cam repede pentru transa 2 , oct. cred ca este OK.
La chestia cu replica lui Tarzan e chestie de comunicare , voi ati fost acolo ca simple persoane fizice si tratate ca atare , daca ati fi fost reprezentanti a unei asociatii de producatori cu totul altfel ar fi fost tonul !! :wink:
Sa fiim bine intelesi,se pare ca nu sunteti bine informat....
Odata cu plata pe care am primito in noiembrie am primit si programarea pe celelante rate pentru ianuarie 2010, ianuarie 2011,,,etc si cu indicatia pretioasa sa nu intirziem in ianuarie sa ne prezentam la OJCA pentru intocmirea formelor de plata a ratei a doua ei recunoscind ca sunt in intirziere si cu pima plata avind in vedere ca de la depunerea acelor din ianurie 2009 a durat mult aprobarea dosarelor ei recunoscind ca bani trebuiau dati din primavara anului 2009 si dabea au facut platile in noiembrie 2009, acum fiind mult mai usor dosarele fiind aprobate totul va intra in normal.
Conform indicatiilor pretioase ne-am prezentat in ianuarie 2010 si in loc de formele de plata ni s-a dat o noua "Declaratie de esalonare a depunerii dosarelor de plata"
tot initiala astfele ca am 2 declaratii intiale cu doua programari.
Referitor la explicatiile d-tra ca asociatiile au alt tupeu in fata lor, ma indoiecs ca fiind 2 persoane prezente in fata unei autoritati una fiind fizica si cealalanta reprezentantul unei "asocieri" urechiile celor doi aud in mod diferit explicatiilor filozofice si constipate a reprezentantilor puterii si le interpreteaza in mod diferit si numai persoana fizica intelege gresit explicatiile autoritatiilor, si orcum la masura 141 nu isi are rost nici o "asociere" . Teoretic aveti dreptate cu treaba de asociere , ca putere economica si comerciala ,dar in privinta drepturilor si obligatiilor in Romania se poate sa aiba mai multa dreptate "asocierile" fata de persoana fizica datorita Banilor dupa replica dumneavoastra istorica " Daca nu ai bani ...mirosi a fraier" in fata autoritatilor, ma indoiec ca la tribunalele europene se va da mai multa dreptate "asocierilor" fata de persoanele fizice. Vedeti citi bani platim de pe urma hotaririlor nedrepte date in Romania la CEDO. Cit despre asociere in Romania revedeti topicurile anterioare scrise de mine, si da-timi voie sa cred ca nu prea am vazut asocieri de succes in Romania si chiar daca la suprafata se da de inteles ca e de succes luata mai in amanunt o sa fiti deziluzionat.
IN Romania sunt multe asociatii si cooperative de succes , dar daca nu sunt pe forum nu inseamna ca nu exista . Nu uita ca in 2009 40 de asociatii si cooperative ( exclus capuse ACA) au depus dosare ! :nono:
NU stiu cum se face ca mereu doar in Valcea sunt probleme ? la Buzau treaba merge OK.
Am uitat ce este mai important : comisia de agricultura din parlament si cu Ministerul agriculturii vor inainta o cerere la Bruxeles care se permita si anul acesta acordarea subventiilor agricole de catre Guvenul romaniei in cuantum de 1,8 miliarde de euro.
Citat din: dragos2006
NU stiu cum se face ca mereu doar in Valcea sunt probleme ? .
de ce MEREU?
ce alte probleme au mai fost DOAR in valcea?
In general valcenii cand scriu pe forum despre relatia lor cu autoritatile locale se vaita ca au proble , ba ca nu pot depune dosare , ba ca le cer hartii , ba ca trebuie ceva politic , etc.
Stii cumva niste frati Lazar , stupari din Rm Valcea ? mari borfasi !!!
Citat din: dragos2006In general valcenii cand scriu pe forum despre relatia lor cu autoritatile locale se vaita ca au proble , ba ca nu pot depune dosare , ba ca le cer hartii , ba ca trebuie ceva politic , etc.
Stii cumva niste frati Lazar , stupari din Rm Valcea ? mari borfasi !!!
in general ma feresc sa fac acuzatii de acest gen in camp deschis.nemultumirile tale nu sunt ale tuturor.
nu-i cunosc pe acesti frati lazar,dar e usor sa arunci cu noroi.insa e foarte greu sa-l cureti.....te rog sa nu mai generalizezi.
atata timp cat nu esti traitor pe aceste meleaguri,ciocu mic baiatu....mic mic.ok?
Aici nu suntem pe gainaritul sa aruncam cu noroi !!! baiat vezi sa nu confunzi forumurile ! :nono: nu ne mai deturna de la subiectul discutiei !
Hai sa revenim la fondurile europene !
Pentru accesarea cat mai usoara a fondurilor europene la stuparii olteni le recomand cooperativa din Caracal , presedinte Octavian Baciu. Anul trecut au avut rezultate foarte bune.
Citat din: dragos2006Aici nu suntem pe gainaritul sa aruncam cu noroi !!! baiat vezi sa nu confunzi forumurile ! :nono: nu ne mai deturna de la subiectul discutiei !
prietene,tu vorbesti cu mamaie sau cu cine?vad ca iti place sa faci pe justitiarul.pe viitor te invit sa citesti mai bine postarile la care raspunzi, nu e prima oara cand sari calu si postezi duplicitar.
Programul National pentru Dezvoltare Rurala - PNDR
Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) este un instrument de finanţare creat de uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune .
Politica Agricola Comuna este un set de reguli si mecanisme care reglementează producerea, procesarea şi comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană şi care acordă o mare atenţie dezvoltării rurale.
FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 şi până în 2013. FEADR se bazează pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private.
Fondurile europene pentru agricultură vor putea fi accesate în baza documentului-cheie Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală(PNDR).
AXE PRIORITARE TEMATICE:
AXA 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
1.1. Măsuri menite să îmbunătăţească cunoştinţele şi să consolideze potenţialul
Uman
1.1.1. Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe
1.1.2. Instalarea tinerilor fermieri
1.2. Măsuri menite să restructureze şi să dezvolte capitalul fizic şi să promoveze
Inovaţia
1.2.1. Modernizarea exploataţiilor agricole
1.2.2. Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii
1.2.3. Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere
Schema ajutor de stat XS 13/2008- procesarea produselor agricole
Schema ajutor de stat XS 28/2008- procesarea produselor forestiere
1.2.5. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii
1.3. Măsuri de tranziţie pentru România
1.4.1. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă
1.4.2. Înfiinţarea grupurilor de producători - linie deschisa!
1.4.3. Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori
AXA 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
2.1. Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole
2.1.1. Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată
2.1.2. Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană
2.1.4. Plăţi de Agro-mediu
2.2. Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere
2.2.1. Prima împădurire a terenurilor agricole
AXA 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale
3.1. Măsuri privind diversificarea economiei rurale
3.1.2. Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi
3.1.3. Încurajarea activităţilor turistice
3.2. Măsură privind îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale
3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
AXA 4: Axa LEADER
4.1. Implementarea strategiilor de dezvoltare locala
4.1.1. Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
4.1.2. Îmbunătăţirea mediului şi spaţiului rural
4.1.3. Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale
4.2.1. Implementarea proiectelor de cooperare
4.3.1 Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului
4.3.1.1 Construcţie parteneriate public-private
4.3.1.2 Funcţionarea Grupului de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului
Citat din: dragos2006Pai tocmai ati incasat 1500 in noiembrie , mie unul mi se pare cam repede pentru transa 2 , oct. cred ca este OK.
La chestia cu replica lui Tarzan e chestie de comunicare , voi ati fost acolo ca simple persoane fizice si tratate ca atare , daca ati fi fost reprezentanti a unei asociatii de producatori cu totul altfel ar fi fost tonul !! :wink:
De ce spui treaba asta ,ca daca esti reprezentant alunei asociatii altul ar fi fost tonul?,de ce daca stii ca ai dosar bagat acolo si te duci sa te interesezi de evolutia rezolvarii lui in calitate de individual ti se vorbeste urat, de ce te dai de parte lor.Mai degraba(am inteles ca esti ceva sef pe nustiu unde,ACA) ajuta apicultorii si determina-i pe cei del judeteana FADR sa faca ceva bun sa nu mai poarte api cultorii pe drum. Multumesc.
Citat din: dragos2006Filip tu ai dreptate ! si eu am specificat ca mai trebuie anumite lucruri pe langa planul de afaceri .
Indiferent ce parere avem noi despre procesatori sa nu uitam ca Dobre si Mates sunt FORMATORI DE PIATA ! Un merit mare il are Dobre pentru ca un om la varsta lui a ajuns sa aiba cifra de afaceri cat Complexul Apicol si cred ca acest aspect spune totul... Mates a avut norocul in viata cu olandezul care a venit cu un milion de euro chas si au fondat Apidava care acum este cel mai mare reteiler roman de miere . La prohabul lui Dobre oricum ajungem pentru ca el si cu Mates au o intelegere in ceea ce priveste achizitia de miere.
D_le Dragos matale stii cati stupi are d-l mates? iti spu eu ca nici 1, atunci cum vrei sa faca un pret convenabil pt apicultor?.
Eu aici incerc sa va explic ca este mai bine pentru un stupar sa fie intr-o forma asociativa pentru ca altfel va fi reprezentat in fata autoritatilor .
Vreau sa te dezamagesc , Mates inca mai detine stupi , nu multi dar ii are . Stii care este explicatia : nu-i tine pentru bani , ii tine pe rol de indicator al productiei . E mai bine sa stii tu cate se face intr-un masiv decat sa te increzi in diferiti oameni.
Mai frumos e la Dobre pentru ca a trecut pe Layens ...
Mates are stupi .stiu ptr,ma rugat il ajut cu ceva ,
Comisia Europeană a suplimentat cu 101.694.000 euro bugetul alocat României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADER), suma totală destinată dezvoltării rurale pentru perioada 2007-1013 fiind de peste 13,5 miliarde euro - fonduri europene, de la buget şi contribuţie privată.
,, Este extrem de important ca România să beneficieze de fonduri europene substanţiale pentru dezvoltare rurală, realizarea investiţiilor în acest domeniu fiind esenţială pentru agricultura din România. Prin suplimentarea cu peste 101 milioane de euro vor putea fi derulate, în principal, proiecte din domenii care răspund noilor provocări legate de schimbările climatice, dar şi investiţii pentru restructurarea sectorului produselor lactate", a declarat ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale Mihail Dumitru.
Suma suplimentară, alocată României în urma aplicării la nivelul Uniunii Europene a Planului European de Redresare Economică (PERE), este destinată finanţării unor domenii precum cel energetic, al schimbărilor climatice, energie regenerabilă, biodiversitate, gestiunea resurselor de apă, inovaţiei şi restructurării sectorului produselor lactate.
Astfel, fondurile aferente Axei 1 din PNDR au fost suplimentate cu 45.884.333 euro, cea mai mare majorare de fonduri, respectiv cu circa 22,9 milioane de euro, fiind destinată măsurii 121- ,,Modernizarea exploataţiilor agricole". De asemenea, suma alocată axei 2, pentru măsura 214 – ,,Plăţi de agro-mediu" a fost suplimentată cu 27.203.145 euro, iar fondurile destinate axei 3 au crescut cu 28.606.522 euro.
ANUL acesta o mare oportunitate o reprezinta masura 121 , cine are pana 40 de ani si sta in zona defavorizata castiga bine .
Ghidul solicitantului : http://www.maap.ro/pages/dezvoltare_rur ... atatii.pdf (http://www.maap.ro/pages/dezvoltare_rurala/feadr_masura121_exploatatii.pdf)
http://www.accesarefonduri.eu/fonduri_n ... zAodYinQ0A (http://www.accesarefonduri.eu/fonduri_nerambursabile.html?gclid=CLzT0vS5rp8CFYKCzAodYinQ0A)
A se citi cu atentie :
http://www.madr.ro/pages/view_presa.php?id=2685 (http://www.madr.ro/pages/view_presa.php?id=2685)
Scrie ca un kg de miere echivaleaza in calorii cu 3 l de lapte,sau 12kg carne,50 oua etc.Eu stiam 30 de oua,5 kg de carne.
Nu corespunde realitatii pt.ca 3 litrii de lapte nu achivaleaza cu 12 kg de carne,
Nici normele scrise despre apicultura ecologica nu scrie clar referitor cu raza acea de 3 km.De unde poate sa stie apicultorul daca culturile nu sant tratate cu nici un fel de chimicale.Ma refer la rapita,floarea soarelui,mustar,coreandru etc.la care se duc tot apicultorii din program bio.Aceste culturi sant tratate cu erbicide,pesticide si cu ingrasaminte chimice.Mierea obtinute de pe aceste culturi sant vandute ca miere bio.
Dl,Dragos cine semneaza aceasta minciuna?
PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A APICULTURII DIN ROMANIA
zz . ll. 2010
I. INTRODUCERE:
Prezentul Program naţional apicol prezintă condiţiile de acordare a ajutoarelor comunitare pentru domeniul apicol precum şi modalităţile de plată şi de control a acţiunilor prezentate în acest scop.
BAZA DE REGLEMENTARE
- Reglementarea (CE) nr. 797/2004 a Consiliului, cu privire la acţiunile care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de producţie şi comercializare a produselor apicole
- Reglementarea (CE) nr. 917/2004 a Comisiei care conţine modalităţile de aplicare a reglementării (CE) nr. 797/2004
II. SITUAŢIA SECTORULUI APICOL DIN ROMÂNIA:
1. DESCRIEREA SECTORULUI APICOL:
România deţine o tradiţie îndelungată în domeniul creşterii albinelor şi realizării de produse apicole, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi timpuri, iniţial pentru produsele obţinute (miere, polen, lăptişor de matcă, propolis, ceară şi venin de albine), iar ulterior, inclusiv în prezent, pentru contribuţia pe care aceste insecte o au la creşterea recoltelor de fructe, legume şi seminţe, prin polenizare.
În prezent, în contextual globalizării, apicultura capătă noi valenţe, practicarea acesteia vizând nu doar importanţa sa economică, ci şi importanţa ştiinţifică, ecologică, socială etc. În România, activitatea de creştere a albinelor s-a dezvoltat în condiţii naturale deosebit de favorabile, ce au contribuit la dezvoltarea continuă a acestei activităţi şi, implicit, la obţinerea unor producţii apicole însemnate.
În prezent, România se situează printre ţările cu o apicultură bine dezvoltată, această situaţie fiind o consecinţă a: efectivelor însemnate de familii de albine de care dispunem; cantităţii de miere obţinută; diversificării producţiei apicole; rezultatelor activităţilor de cercetare ştiinţifică şi de pregătire a specialiştilor, etc.
În ţara noastră, abundenţa şi varietatea resurselor melifere din flora spontană şi cultivată asigură hrana albinelor, de primăvara timpuriu, până toamna târziu. În aceste condiţii, în ultimii ani, creşterea albinelor – o activitate ce nu necesită investiţii deosebite, a devenit o profesie pentru persoanele a căror existenţă este asigurată din veniturile obţinute din stupărit precum şi un mijloc de relaxare pentru cei care exploatează efective reduse.
Avantajele economice care contribuie la creşterea veniturilor apicultorilor sunt cele care provin din valorificarea principalelor produse ale stupului. În vederea creşterii producţiei, metodele utilizate de apicultorii români sunt multiple, dintre acestea remarcându-se: dimensionarea optimă a stupinei; practicarea stupăritului pastoral intensiv; menţinerea unor familii puternice; combaterea bolilor şi dăunătorilor; folosirea tehnologiei apicole, etc.
În apicultură poate fi ocupat un segment important al forţei de muncă, în activităţi de cercetare ştiinţifică, învăţământ, producţie apicolă şi industrială, sectoare de valorificare, sănătate şi altele.
2. SITUAŢIA STATISTICĂ A SECTORULUI:
Evoluţia efectivelor de familii de albine:
Anii 2006 2007 2008 2009 2010
estimare
Mii familii de albine 975 1.086 1.109 1.101 1.110
Producţia de miere obţinută în România:
Anii 2006 2007 2008 2009 2010
estimare
Producţia de miere - tone 18.195 16.767 20.037 21.500 23.700
Efectivul de familii de albine la data de 31.12.2009, distribuit pe exploatatii:
Dimensiunea exploatatiei
(nr. familii) Nr. familii de albine %
din efectiv
1 - 50 627.823 57,20
50 - 150 256.745 23,30
peste 150 216.501 19,50
TOTAL 1.101.069 100
In perioada 2007 - 2009 datorita sustinerii prin Programul Naţional Apicol a repopularii septelului a crescut media familiilor de albine la categoria de exploatatie 1 - 50, de la 14 familii/stupina la 18 familii/stupină în prezent, iar la restul categoriilor a crescut nr. de familii cu 2,21% respectiv 1,61%.
3. SPRIJINUL FINANCIAR ACORDAT SECTORULUI APICOL PRIN PROGRAMUL NAŢIONAL APICOL:
Anii Participarea comunitara Participarea României Total suma autorizată şi plătită Din care: %
(€) (lei) (lei) (€) (lei)
2008 1.985.267 6.717.150 2.493.978,28 333.417,76 1.128.119,00 16,80
2009 1.966.151 6.652.471 7.168.424,00 1.059.320,75 3.584.212,51 53,88
2010
estimare 1.975.931 6.685.562,5 12.014.808,00 1.775.500,00 6.007.404,00 89,85
Total 5.927.349 20.055.183,5 21.677.210,28 3.168.238,51 10.719.735,51 -
Curs de schimb la 29.12.2006 – 3,3835
4. FORMELE ASOCIATIVE ALE CRESCĂTORILOR DE ALBINE ŞI A PROCESATORILOR DE MIERE
Crescătorii de albine, procesatorii de miere de albine şi produse apicole precum şi ceilalti parteneri pe filiera apicola sunt organizati in asociaţii, cooperative, grupuri de producători, federaţii, şi sunt constituite conform legislaţiei în vigoare.
Asociaţiile de apicultori au personalitate juridică şi sunt cu reprezentare locală, judeţeană sau naţională.
Reprezentanţii formelor asociative legal constituite organizează periodic întâlniri între apicultori, procesatori şi reprezentanţi ai intituţiilor publice locale şi centrale în vederea informării membrilor acestora asupra legislaţiei specifice, despre modalitatea accesării formelor de ajutor de stat, precum şi a celor europene,
5. ACREDITAREA / AUTORIZAREA STUPINELOR:
Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie ,,Prof. Dr. G.K. Constantinescu" este institutia publica, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie este autoritate competenta în inspecţiei de stat în zootehnie: creşterea, ameliorarea, reproducţia şi nutriţia animalelor, păşuni şi fâneţe, conservarea şi managementul resurselor genetice animale.........
Prin adoptarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 413/2008, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 472/2008, au fost aprobate Criteriile de acreditare a stupinei de multiplicare de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie ,,Prof. Dr. G.K. Constantinescu".
Acreditarea confirmă faptul că stupina de multiplicare are o schemă de multiplicare şi tehnologie de creştere proprie aprobată de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", minimum 10% din mătcile utilizate pentru activitatea de multiplicare provin din stupinele de elită acreditate de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", iar diferenţa mătcilor se asigură din stupina de multiplicare proprie, dimensiunea minimă a stupinei de multiplicare este de 50 de familii de albine, înscrise în registrul agricol, astfel încât să asigure producţia de mătci selecţionate şi fecundate, precum şi evitarea consangvinizării, individualizarea mătcilor se face conform unui sistem unitar, respectiv conform codului internaţional al culorilor, precum şi faptul că familiile de albine sunt indemne de boli contagioase şi potenţial transmisibile.
Autoritatea Naţional Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor este autoritate de reglementare şi control în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea Primului - Ministru.
Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor este reprezentata la nivel judetean de 42 Directii Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor judetene (DSVSA), iar la nivel local de Circumscriptiile Sanitare Veterinare Zonale (activitatea de sanatate animala) si Circumscriptiile Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (activitatea de sanatate publica veterinara)
Până la 31.12.2009, ANSVSA a înregistrat prin DSV judeţene un număr de XXX exploataţii apicole ................................... de completat de Dl. Dr. ECOBICI GABRIEL
Laboratoarele nationale care efectueaza analize la miere sunt:
1. Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara (IISPV)
2. Laboratoare Sanitare Veterinare de Stat Judetene.
3. Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultura.
4. Laboratoarele de control alimente din cadrul Institutelor de invatamant superior.
5. Laboratoare uzinale particulare in centrele de achizitie si prelucrare.
Laboratoarele oficiale pentru controlul reziduurilor din mierea de albine in conformitate cu Directiva Consiliului 96/23/CEE sunt în judeţele Alba, Bacau, Calarasi, Constanta, Iasi, Suceava, Timis si Bucuresti.
Laboratoarele nationale care efectueaza diagnosticul bolilor la albine sunt:
1. Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala (IDSA)
2. Laboratoare Sanitare Veterinare de Stat Judetene (42 pe fiecare judet)
3. Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Apicultura.
4. Institutul Pasteur Bucureşti
5. Laboratoarele de micobiologie, boli infectioase si parazitologie din Institutele de invatamant superior.
6. APICULTURA ECOLOGICĂ
În România, apicultura ecologica este un sector dinamic. Astfel primii producatori certificati in apicultura ecologica se inregistreaza in anul 2000.
Numarul producatorilor din acest sector a crescut in fiecare an, astfel ca in anul 2005 s-au inregistrat 132 producatori certificati in apicultura ecologica. In anul 2006 numărul producatorilor certificati in apicultura ecologica a fost de 335, procesatori 9 si 2 exportatori. În anul 2008 s-au înregistrat 584 producători, 15 procesatori, 22 comercianţi, 1 importator şi 8 exportatori. În anul 2009 numărul celor care practica apicultura ecologică a crescut la 1018.
Structura exploatatiilor din apicultura ecologica cuprind atat apicultori individuali cat si un numar de asociatii in apicultura.
Productiile de miere de albine si de produse apicole din agricultura ecologica cunosc deasemenea realizari semnificative. Astfel daca in anul 2000, Romania producea 6 tone de miere de albine certificata ecologic, in anul 2005 productia de miere ecologica a fost de 610 tone, iar in anul 2006 s-a realizat o productie de miere ecologica de peste 700 de tone .În anul 2008 producţia de miere a fost de 2.357,307 tone, iar in anul 2009 estimăm o cantitate de 3.200 tone.
Mierea si produsele apicole certificate ecologic sunt comercializate atat pe piata interna cat si pe cea externa. Astfel în anul 2006 peste 65 % din mierea ecologica a fost destinata exportului. În anul 2008 o cantitate de 1.100 de tone au fost exportate catre pieţele U.E.
Programul Naţional Apicol
2011 - 2013
SCOPUL PROGRAMULUI:
Romania, conform art. 1 din Reglementarea (CE) nr. 797/2004, trebuie să stabilească în fiecare an un program naţional care să vizeze îmbunătăţirea condiţiilor de producere şi comercializare a produselor apicole în Uniunea Europeană.
Scopul de bază al programului este sprijinirea activităţilor care favorizează obţinerea în toate stupinele a produselor de cea mai înaltă calitate, precum şi profilactica şi combaterea varrozei.
Elaborat în strânsă legătură cu reprezentanţii organizaţiilor profesionale apicole, programul din Romania are doua mari direcţii: lupta contra varoozei şi sprijinul pentru repopularea şeptelului apicol.
Acţiunile privind asistenţa tehnică pentru apicultori şi grupuri de apicultori, investitiile in stupinele apicole, măsurile de asistenţă pentru laboratoarele de analiză a caracteristicilor fizico-chimice ale mierii, precum şi acţiunea privind colaborarea cu organismele specializate în realizarea de programe de cercetare aplicată în domeniul apiculturii şi al produselor apicole sunt excluse de la programele apicole deoarece acestea raman a fi finantate prin Programul naţional pentru dezvoltare rurala conform REGULAMENTULUI (CE) nr. 1698/2005 AL CONSILIULUI din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR).
Activităţile realizate în cadrul programului cuprind întregul sector apicol. Beneficiarii programului naţional pentru sprijinirea apiculturii vor fi:
• apicultorii, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau juridice;
• asociaţiile de crescatori de albine constituite conform legislatiei in vigoare;
• uniunile apicole constituite conform legislatiei in vigoare;
• cooperativele agricole constituite conform legislatiei in vigoare;
• grupuri de producători recunoscute conform legislatiei in vigoare;
• persoane juridice si/sau centrele ştiinţifice şi de cercetare ale sectorului apicol;
Programul national apicol este elaborat pentru perioada 2011 – 2013.
Beneficiarii trebuie să prezinte proiecte legate de realizarea activităţilor cuprinse in program.
1. ASISTENŢA TEHNICĂ PENTRU APICULTORI ŞI GRUPURI DE APICULTORI;
Elaborarea şi difuzarea Ghid de bune practici pentru apicultura
In practicarea meseriei de apicultor este foarte importanta definirea unui set de recomandari, unanim acceptate de specialistii in tehnica apicola precum si de specialistii in siguranta alimentara si sanatate animala care sa asigure o productie apicola eficienta, cu valoare alimentara incontestabila si fara fi pusa in pericol sanatatea albinelor. Un asemenea set de recomandari, deobicei cunoscut sub denumirea de ghid de bune practici apicole se regaseste in UE la nivelul apiculturii multora dintre statele membre dar nu exista inca in Romania. Pentru Romania, la conceperea unui asemenea ghid de bune practici va trebui sa se tina cont atat de practica apicola generala cat si de specificitatea apiculturii in Romania ce decurge din conditii concrete cum ar fi:
- rasa locala, atent selectionata si a carei puritate reprezinta o permanenta preocupare in Romania atat sub aspectul general al valorii genetice, cvasiunanim recunoscute, cat si prin adaptarea la conditiile climatice si vegetale locale
- tipurile constructive de stupi folosite Romania
- metodele si conditiile specifice de practicare a pastoralului
- dimensiunile si conditiile de functionare a stupinelor
- reglementarile legislative care afecteaza apicultura in Romania
Sprijinul obtinut de apicultura in acest fel se va reflecta asupra eficientei acestei activitati, al calitatii mierii si a celorlalte produse apicole, al imbunatatirii starii de sanatate a albinelor, toate acestea conducand in final in mod implicit la marirea venitului tuturor apicultorilor.
Elaborarea unui ghid de bune practici se va realiza prin redactarea documentului de catre un grup de lucru alcatuit in acest scop de catre reprezentantii principalelor forme asociative ce activeaza in apicultura la aceasta data (ACA, ROMAPIS, Uniunea de reamura a cooperativelor apicole), de reprezentantul MADR si al ANSVSA. Grupul de lucru va putea decide colaborarea cu un numar de 1-3 specialisti recunoscuti din domeniul apiculturii, a caror competenta ar putea aduce un spor de eficienta si calitate a documentului elaborat.
Buna diseminare a informatiei este un aspect de importanta egala cu cea a elaborarii ghidului de bune practici in ce priveste indeplinirea obiectivelor acestui proiect.
Condiţii de eligibilitate:
- măsura se adreseaza tuturor apicultorilor care vor beneficia de materialul astfel elaborat.
- Masura se acceseaza pe o perioada de 3 ani, si anume:
-2011: Constituirea grupului de lucru si redactarea ghidului de bune practici¬¬¬
-2012: Diseminarea informatiei
-2013: Diseminarea informatiei
Cheltuieli eligibile:
2011
Costuri cu constituirea si functionarea grupului de lucru pentru redactarea ghidului de bune practici.
-Deplasare la Bucuresti pentru reprezentantii organizatiilor apicole din teritoriu: 3 persoane x 10 delasari x 150 lei =4.500 lei
-Plata unui specialist care colaboreaza la redactarea capitolelor principale ale ghidului de bune practici: 1 specialist x 160 ore x 20 lei=3.200 lei
Suma solicitata pentru anul 2011: 7.700 lei
2012
Costuri cu diseminarea ghidului de bune practici:
-Tiparirea si difuzarea ghidului de bune practici: 250 exemplare x 14 lei=3.500 lei
-Tiparirea flyerului ce urmeaza sa fie pus la dispozitia apicultorilor cu ocazia evenimentelor apicole (targuri, congrese, conferinte): 3.000 exemplare x 1 leu=3.000 lei
-Tiparirea afisului ce va fi pus la dispozitia tuturor institutiilor cunoscute ca sunt vizitate de catre apicultori (asociatii ce activeaza in domeniul apicol, DADR, DSV, consultanta agricola, targuri apicole): 1000 afise x 6 lei = 6.000 lei
Suma solicitata pentru anul 2012: 12.500 lei
2013
Costuri cu diseminarea ghidului de bune practici:
-Tiparirea flyerului ce urmeaza sa fie pus la dispozitia apicultorilor cu ocazia evenimentelor apicole (targuri, congrese, conferinte): 3.000 exemplare x 1 leu=3.000 lei
-Tiparirea afisului ce va fi pus la dispozitia tuturor institutiilor cunoscute ca sunt vizitate de catre apicultori (asociatii ce activeaza in domeniul apicol, DADR, DSV, consultanta agricola, targuri apicole): 1000 afise x 6 lei = 6.000 lei
Suma solicitata pentru anul 2013: 9.000 lei
2. Controlul varoozei
Combaterea varoozei este o actiune extrem de importantă din cauza ameninţării şetptelului de albine, ce atrage după sine micşorarea producţiei de miere si se dovedeste necesara, pentru ca aceasta boala nu poate fi eradicata complet si trebuie trata numai cu produse autorizate. De asemenea exista boli de natura bacteriana si virotica ce sunt propagate de acest parazit, in acest scop fiind necesara protejarea imunitatii albinelor prin hraniri cu suplimente nutritive de calitate, specifice albinelor.
În prezent, pe teritoriul Romania, nu există o regiune care sa nu fi fost atinsă de această boală, de aceea este necesară coordonarea acţiunilor preventive pe teritoriul întregii ţări.
2.1. Achiziţionarea de medicamente, produse biologice si suplimente nutritive pentru apicultura convenţională
Pentru a avea rezultate eficiente, in acest domeniu, toate familiile de albine, trebuie sa fie tratate in perioada optima cu substante autorizate precum si hranirea acestora cu suplimente nutritive de calitate. Supravegherea acestei activitati este asigurata de catre reprezentantii Autoritatii naţionale sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.
Sprijinul permite micşorarea costurilor tratamentelor cu medicamente si suplimente nutritive de calitate, prescrise de medicul veterinar, ceea ce va fi un sprijin important pentru apicultorii din România.
Se are în vedere finanţarea medicamentelor contra varoozei şi a echipamentelor şi dispozitivelor pentru administrarea acestora precum si suplimente nutritive autorizate.
Condiţii de eligibilitate:
- apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- să deţină şi să completeze carnetul de stupină, document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform legislaţiei în vigoare, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale;
- să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă, conform legislaţiei în vigoare;
- măsura se accesează anual;
- familiile de albine sa fie inregistrate la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeţeană respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
- medicamentele si suplimentele nutritive achizitionate sa faca parte din lista produselor omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar;
- medicamentele si suplimentele nutritive să fie achizitionate pentru întreg efectivul de familii de albine deţinut de apicultor;
- tratamentele sa se desfasoare in baza unui calendar intocmit anual de apicultor, aprobat şi urmarit de reprezentantii formei asociative.
Cheltuieli eligibile:
- preţul fără TVA a medicamentelor si suplimentelor nutritive necesare combaterii varoozei;
2011
1.101.000 familii de albine x 14 lei/stup cost medicamente/suplimente nutritive
2012
1.101.000 familii de albine x 14 lei/stup cost medicamente/suplimente nutritive
2013
1.200.000 familii de albine x 15 lei/stup cost medicamente/suplimente nutritive
Mentionam ca în Programul Naţional Apicol pentru perioada 2008-2010 accesarea parţială a fondurilor destinate masurii lupta contra varooa s-a datorat si faptului ca apicultorii au folosit în tehnologia apicolă suplimentele nutritive ce nu au fost cuprinse la finanţare in acest program.
2.2. Achiziţionarea de funduri de control pentru stupi pentru apicultura convenţională
Fundul de control, cunoscut şi sub denumirea de fund antivarooa este o componentă a stupului a cărei utilitate în controlul varoozei este unanim recunoscută în toate ţările unde se practică o apicultură modernă.
Fundul de control este caracterizat prin existenţa unei plase ce acoperă în întregime suprafaţa liberă aflată sub rame şi a unui sertar aflat sub plasa care colecteaza detritusul rezultat în urma activităţii albinelor din stup. Plasa metalică trebuie sa aiba ochiuri îndeajuns de mari pentru a permite trecerea paraziţilor ajunşi pe fundul stupului dar îndeajuns de mici pentru a împiedica trecerea albinelor. Sertarul, de regulă realizat din tablă, trebuie sa fie dispus la o distanţă îndeajuns de mare de plasă încât albinele să nu poată ajunge la detritusul colectat acolo pentru a-l indepărta. Principala utilitate a fundului de control constă în faptul că prin aşezarea unei foi de control (lipicioasă:wink: în sertarul de tablă apicultorul, la examinarea detritusului colectat poate afla care este stadiul de infestare cu varooa a respectivei colonii de albine atât înainte cât şi după efectuarea tratamentelor anti varooa. În acest mod se poate recurge la alegerea cea mai raţională a măsurilor de combatere adoptate. O altă utilitate evidenţiată de literatura de specialitate este legată de faptul că cercetările demonstrează că aproximativ 15% dintre paraziţii varooa cad de pe albine. În absenţa fundului antivarooa aceştia ar reveni pe albinele care se deplasează pe fundul stupului în timp ce în cazul de faţă ei cad pe taviţa de sub plasă sau, în absenţa acesteia, sub stup nemaiputând reveni pe albine. În acest fel se obţine o reducere a infestaţiei cu varooa chiar în lipsa oricărui tratament.
Sprijinul permite un mai bun control al varoozei şi micşorarea costurilor tratamentelor cu medicamente prescrise de medicul veterinar ceea ce va fi un sprijin important pentru apicultorii din România.
Condiţii de eligibilitate:
- apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- să deţină şi să completeze carnetul de stupină, document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform legislaţiei în vigoare, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale;
- să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă, conform legislaţiei în vigoare;
- măsura se accesează anual;
- familiile de albine sa fie inregistrate la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeţeană respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
- fundurile de control să fie noi şi să respecte în totalitate descrierea prezentată mai sus.
Cheltuieli eligibile:
- pretul făra TVA pentru funduri de control noi achiziţionate.
2011
50.000 funduri de control x 35 lei/buc = 1.750.000 lei
2012
60.000 funduri de control x 35 lei/buc = 2.100.000 lei
2013
70.000 funduri de control x 35 lei/buc = 2.450.000 lei
3. Metode ecologice de combatere a varoozei
3.1. Achiziţionarea de medicamente, produse biologice si suplimente nutritive pentru apicultura ecologică
Apicultorii autorizati ca producatori ecologici sau care sunt in perioada de conversie, pentru combaterea varoozei, folosesc numai metode ecologice în combaterea varoozei.
Pentru aceasta se preconizează lucrări în domeniul cercetării eficienţei şi perioadei de folosire a diferitelor metode ecologice în combaterea varoozei. Aceste lucrări au ca scop optimizarea diferitelor tratamente şi introducerea lor în stupinele din Romania.
Condiţii de eligibilitate:
- apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- să deţină şi să completeze carnetul de stupină, document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform legislaţiei în vigoare, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale;
- să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă, conform legislaţiei în vigoare;
- măsura se accesează anual;
- familiile de albine să fie înregistrate la Directia pentru agricultura si dezvoltare rurala judeţeană privind producţia ecologică sau este in perioada de conversie;
- familiile de albine sa fie inregistrate la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeţeană respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
- produsele si suplimentele nutritive achizitionate sa faca parte din lista medicamentelor/produselor biologice de uz veterinar omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar;
- medicamentele si suplimentele nutritive să fie achizitionate pentru întreg efectivul de familii de albine deţinut de apicultor;
- tratamentele sa se desfasoare in baza unui calendar intocmit anual de apicultor, aprobat şi urmarit de reprezentantii formei asociative.
-
Cheltuieli eligibile:
- pretul făra TVA a produselor pentru combaterea ecologica a varoozei ce au la bază acizi organici, uleiuri esenţiale, produse naturale ;
2011
14.000 familii de albine x 20 lei/familie = 280.000 lei
2012
25.000 familii de albine x 20 lei/familie = 500.000 lei
2013
45.000 familii de albine x 25 lei/familie = 1.125.000 lei
3.2. Achiziţionarea de funduri de control pentru stupi pentru apicultura ecologică
În cazul apiculturii ecologice utilizarea fundului de control are o mare însemnătate cunoscută fiind dificultatea controlului infestării cu varroa în condiţiile restricţionării severe a intervenţiilor cu tratamente. O bună cunoaştere a nivelului de infestare este o condiţie esenţială în stabilirea măsurilor de combatere în acest caz. Faptul că o parte din paraziţi dispar din colonia de albine fără o altă intervenţie în afara dotării cu fundul anti varroa este deasemeni de mare utilitate.
Folosirea în tratamentele antivarroa a diverselor reţete având la bază acizi organici, specifice apiculturii bio, care pot fi agresivi faţă de părţile metalice ale stupului impun o anumită calitate a plasei fundului de control (de regulă se utilizează oţel inoxidabil).
Condiţii de eligibilitate:
- apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă, conform legislaţiei în vigoare;
- măsura se accesează anual;
- familiile de albine să fie înregistrate la Directia pentru agricultura si dezvoltare rurala judeţeană privind producţia ecologică sau este in perioada de conversie;
- familiile de albine sa fie inregistrate la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeţeană şi in registrul agricol;
- fundurile de control să fie noi, să respecte în totalitate descrierea prezentată în această documentaţie şi plasa pentru fund să fie confecţionată din oţel inox.
Cheltuieli eligibile:
- pretul făra TVA pentru funduri de control noi achiziţionate.
2011
5.000 funduri de control x 60 lei/buc = 300.000 lei
2012
6.000 funduri de control x 60 lei/buc = 360.000 lei
2013
7.000 funduri de control x 60 lei/buc = 420.000 lei
ACA
Hrana destinata intretinerii nucleelor de imperechere
2011
15000 nuclee x 35 kg x 6,5 lei = 3 412 500 lei
2012
16000 x 35 x 6,5 lei= 3 640 000 lei
2013
17000 x 35x 6,5 = 3 867 500 lei
4. Susţinerea refacerii şeptelului apicol pe teritoriul naţional
Scopul programului consta in sprijinirea apicultorilor pentru inlocuirea materialului apicol biologic cu material de calitate garantata, precum si achizitionarea de familii de albine.
Achizitionarea materialului biologic si a familiilor de albine se face numai de la fermele autorizate in acest sens, conform legislaţiei în vigoare.
Activităţile întreprinse în cadrul acestui mijloc de susţinere – refacerea şeptelului de albine în Romania trebuie, să asigure polenizarea plantelor pe un teritoriu cât mai mare al ţării, şi să contribuie la creşterea producţiei produselor apicole, mai ales a productiei de mierii.
Accesarea acestei masuri va permite:
• dezvoltarea stupinelor deja existente;
• infiinţarea de stupine de reproducţie noi;
• creşterea productivităţii familiilor de albine;
• îmbunătăţirea sănătăţii stupinelor;
• creşterea recoltei plantelor entomofile;
• îmbunătăţirea biodiversităţii prin polenizarea plantelor;
• îmbunătăţirea calităţii produselor apicole prin reducerea folosirii mijloacelor chimice şi farmacologice, datorită refacerii septelului apicol cu albine mai rezistente la boli.
Condiţii de eligibilitate:
- apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă, conform legislaţiei în vigoare;
- să deţină şi să completeze un document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform legislaţiei în vigoare;
- sa detina minimum 50 de familii în cazul achiziţionării mătcilor;
- măsura se accesează anual;
- familiile de albine să fie înregistrate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
- mătcile provenite din ferme de elită sau multiplicare sunt achiziţionate de la unităţi acreditate de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu", conform criteriilor de acreditare a stupinei de elită sau multiplicare, prevăzute în legislaţia în vigoare;
- achiziţionarea de roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine se face numai de la unităţile autorizate sanitar-veterinar, conform legislaţiei în vigoare;
- achizitia de mătci, roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine se desfasoara in baza unui program etapizat intocmit de apicultor, aprobat şi urmarit de reprezentantii formei asociative.
Cheltuieli eligibile:
- pretul făra TVA pentru achizitia de maximum 150 matci/apicultor;
- preţul fără TVA pentru achiziţia de roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine pentru maxim 150 colonii/apicultor.
3.1. Achiziţia de mătci:
2011
30.000 necesar matci x 40 lei/matca = 1.200.000 lei
2012
30.000 necesar matci x 40 lei/matca = 1.200.000 lei
2013
30.000 necesar matci x 40 lei/matca = 1.200.000 lei
4.2. Achiziţia de roiuri la pachet:
2011
2.000 necesar roi x 120 lei/roi = 240.000 lei
2012
4.000 necesar roi x 120 lei/roi = 480.000 lei
2013
6.000 necesar roi x 140 lei/roi = 840.000 lei
4.3. Achiziţia de roiuri pe faguri:
2011
5.000 necesar roi x 180 lei/roi = 900.000 lei
2012
10.000 necesar roi x 180 lei/roi = 1.800.000 lei
2013
15.000 necesar roi x 190 lei/roi = 2.850.000 lei
4.4. Achiziţia de familii de albine:
2011
40.000 necesar familii de albine x 400 lei/familie = 16.000.000 lei
2012
40.000 necesar familii de albine x 400 lei/familie = 16.000.000 lei
2013
40.000 necesar familii de albine x 400 lei/familie = 16.000.000 lei
SE MAI POATE INTRODUCE ŞI
+ SUSŢINEREA ÎNFIINŢĂRII sau DEZVOLTĂRII FERMELOR DE MULTIPLICARE (cheltuieli eligibile)
5. REALIZAREA DE PROGRAME DE CERCETARE APLICATĂ ÎN DOMENIUL APICULTURII ŞI AL PRODUSELOR APICOLE.
Cercetarea
Imbunatatirea activitatii apicole se poate realize si prin implementarea rezultatelor cercetarii direct in productia apicola. Directiile prioritare din apicultura se regasesc ca directii de cercetare
Teme de cercetare:
1. Cartarea bazei melifere si valorificarea acesteia;
2. Identificarea unor categorii de medicamente biologice contra bolilor albinelor;
In cadrul acestor directii pot fi depuse proiecte de catre organizatiile interesate conform criteriilor de eligibilitate:
Conditii de eligibilitate:
- Unitate autorizata in domeniul cercetarii;
- Existenta unei baze materiale specifice cercetarii apicole;
- Existenta unei baze biologice ce poate fi folosita in scopul cercetarii (familii de albine);
- Personal specializat (cercetatori atestati sau echivalent), personal auxiliar;
- Existenta unui portofoliu anterior de proiecte de cercetare in apicultura;
Cheltuieli eligibile:
- Manopera (salarii);
- Materii prime si materiale specifice proiectului aprobat;
- Servicii terti ( analize sau operatiuni ce nu pot fi efectuate in unitatea de cercetare);
2011
1. 149 100 lei
2. 252 000 lei
2012
1. 155 600 lei
2. 250 500 lei
2013
1. 148 300 lei
2. 200 500 lei
6. RAŢIONALIZAREA TRANSHUMANŢEI
Program regional de management al resurselor melifere de origine silvică şi al culturilor de plante melifere sub aspectul eficientizarii pastoralului apicol
In Romania deplasarea in pastoral a apicultorilor la culesurile de salcam si tei se face in mod dezorganizat. In unele masive melifere forestiere se ajunge la mari aglomerari de stupi avand drept urmari riscuri de sanatate a albinelor, eficienta redusa a culesului si conflicte intre apicultori, in timp ce alte masive forestiere cu potential melifer, raman nevalorificate indeajuns. Aceasta situatie se datoreaza in mare parte lipsei de informare a apicultorilor dar si carentelor de ordin institutional.
O situatie intrucatva asemanatoare se manifesta si in privinta deplasarii in pastoral la culesurile de rapita, plante tehnice si floarea soarelui precum si la pomii fructiferi. Desi in cele mai multe cazuri pricipalii beneficiari ai prezentei albinelor pe culturile agricole sunt fermierii, acestia fie nu sunt indeajuns constienti de aceasta situatie, fie nu au la indemana mijloacele de asigurare a necesarului de albine pentru o polenizare eficienta.
In scopul eficientizarii activitatii de stuparit pastoral programul in discutie isi propune sa puna la dispozitia apicultorilor informatii usor accesibile si actuale referitoare la toate aspectele legate de posibilitatile de practicare a stuparitului pastoral in ......... judete pilot ale Romaniei. Astfel, in privinta eficientizarii stuparitului pastoral la masivele forestiere se urmareste: inventarierea administrativ-geografica si melifera a tuturor masivelor melifere de pe raza judetelor pilot tinta, analiza aspectelor geografice judetene si de infrastructura rutiera, analiza disponibilului local de albine. Informatia va fi disponibila pe internet, sub aspectul grafic al unor harti detaliate, prin intermediul unei aplicatii software realizate in acest sens.
In ceea ce priveste deplasarea la culesurile de pe culturi sau livezi se are in vedere infiintarea si punerea in functiune a unei burse electronice, acesibile pe Internet unde sa se intalneasca cererea de servicii de polenizare a fermierilor cu oferta apicultorilor si care sa puna la dispozitie si instrumentele pentru incheierea online a contractelor de polenizare.
Durata proiectului este de 3 ani cu urmatoarele activitati
- Creare bază de date administrativ geografica a masivelor melifere forestiere/judeţ
- Culegerea unor date de monitorizare a fenofazelor vegetative ale speciilor de importanţă meliferă din compoziţia floristică/masiv melifer forestier
- Realizarea de harti privind repartizarea geografică a salcâmului şi teiului în cadrul judetelor luate in considerare
- Realizare aplicatie soft pentru expunerea pe Internet a informatiilor pentru deplasarea apicultorilor in pastoral disponibile in aceasta etapa a proiectului.
- Realizare aplicatie soft pentru "Bursa electronica a polenizarii" si intrare in functiune prin postare pe Internet.
- Realizarea de harti privind suprafata si compozitia floristica a fiecarui masiv melifer forestier.
- Determinarea incărcăturii optime de familii de albine/unitatea de suprafata specifica masivului melifer forestier
- Completarea aplicatiei soft pentru detalierea aspectelor legate de pastoralul la salcam si tei cu informatii referitoare la posibilele locatii de vetre temporare si potentialul melifer local.
- Realizarea si punerea in functiune a unei aplicatii soft care sa puna la dispozitia comisiei judetene de baza melifera a unui sistem automatizat, accesibil pe Internet si disponibila pentru orice apicultor de atribuire optima a locatiilor de pastoral in functie de potentialul melifer si de incarcatura locala de albine, pe criteriul "primul venit, primul servit".
- Diseminarea informatiei
Buget solicitat pentru primul an: ........ Euro
Biget solicitat pentru al doilea an: .............. Euro
Biget solicitat pentru al treilea an: .............. Euro
7. Măsurile de asistenţă pentru laboratoarele de analiză a caracteristicilor fizico-chimice ale mierii;
In conditiile in care apicultorii profesionisti dar si semiprofesionisti aleg sa isi valorifice singuri productia apicola, pe piata libera, apare necesitatea autocontrolului calitatii acesteia. Punerea in vinzare a mierii in centre organizate se poate face numai cu acordul ANSVSA, ce impune buletin de analiza a mierii. Costul acestor analize se regaseste in pretul mierii.
Condiţii de eligibilitate:
- apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- familiile de albine să fie înregistrate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, şi în registrul agricol;
- să aibă pregătire în domeniul apiculturii, confirmată prin atestat sau certificat ori diplomă, conform legislaţiei în vigoare;
- să deţină şi să completeze carnetul de stupină, document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform legislaţiei în vigoare, din care să rezulte că familiile de albine sunt supuse controalelor veterinare oficiale;
- să deţină documentul de inregistrare sanitar veterinara ce atesta valorificarea mierii pe piata (cf.Ordinului ANSVSA nr. .62);
- să execute analizele la un laborator acreditat conform legislaţiei în vigoare.
Cheltuieli eligibile
-preţul fără TVA al analizelor fizico-chimice ale mierii PENTRU CE ANALIZE ________
2011
15 000 buletine de analiza x 150 lei/analiză = 2 250 000 lei
2012
17 000 buletine de analiza x 160 lei/analiză = 2 890 000 lei
2013
18 000 buletine de analiza x 170 lei/analiză = 3 240 000 lei
SE MAI POATE INTRODUCE ŞI
+ SUSŢINEREA ANALIZELOR MIERII PENTRU ATESTARE CA PRODUS TRADIŢIONAL sau pentru OBŢINEREA DENUMIRII DE ORIGINE PROTEJATĂ sau INDICAŢIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ
ACA
Analize de calitate ale mierii
In conditiile in care apicultorii profesionisti dar si semiprofesionisti aleg sa isi valorifice singuri productia apicola, pe piata libera, apare necesitatea autocontrolului calitatii acesteia. Punerea in vinzare a mierii in centre organizate se poate face numai cu acordul ANSVSA, ce impune buletin de analiza a mierii si a sanatatii familiilor de albine. Costul acestor analize se regaseste in pretul mierii. Consideram ca acestea pot fi sustinute prin Programul apicol national.
Cheltuieli eligibile
-costul buletinului de analize pentru miere
-costul buletinului de sanatate a familiilor de albine
Conditii
Pentru apicultori:
- Membrii ai unei forme asociative
- Document de inregistrare sanitar veterinara ce atesta valorificarea mierii pe piata (cf.ord.62)
Pentru laboratorul de analize
-acreditare RENAR pentru analiza mierii
Costuri:
2011
15 000 buletine de analiza x 50 lei = 750 000 lei
5000 buletine de sanatate x 150 = 750 000 lei
2012
17 000 buletine de analiza x 50 lei = 850 000 lei
6000 buletine de sanatate x 150 = 900 000 lei
2013
18 000 buletine de analiza x 60 lei = 1 080 000 lei
8000 buletine de sanatate x 150 = 1 200 000 lei
DOBRESCU
MĂSURI DE SUSŢINERE PENTRU LABORATOARE DE ANALIZA A
CARACTERISTICILOR FIZICO-CHIMICE ALE MIERII
Garantarea calitatii mierii puse pe piata de catre apicultori are o mare importanta atat sub aspectul sanatatii publice cat si in ceea ce priveste buna imagine a mierii ca aliment si a apiculturii ca activitate.
Condiţii de eligibilitate:
- apicultorul să fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- măsura se accesează anual;
- stupii si stupinele sa fie inregistrate la Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor şi in registrul agricol;
- pregătire teoretică şi practică ceritifcata prin atestat/certificat/diploma;
- analizele sa fie realizate intr-un laborator acreditat
- un apicultor poate beneficia anual de ajutor pentru cate 1 set de analize la cel mult 3 sorturi diferite de miere
Cheltuieli eligibile:
- costul cu realizarea unui set de baza de analize de calitate, (exclusiv TVA), compus din:
- Determinarea HMF din miere 17,60 lei
- Determinarea glucozei si fructozei din miere 28,60 lei
- Determinarea conţinutului de apa 10,40 lei
- Examen organoleptic 6,00 lei
- Determinarea indicelui colorimetric 15,40 lei
Total 78,00 lei
2011
2.000 seturi de analiza x 78 lei = 156.000 lei
2012
3.000 seturi de analiza x 78 lei = 234.000 lei
2013
5.000 seturi de analiza x 78 lei = 312.000 lei
Salutari.Iari am fost instiintat sa ma duc astazi la primarie m-am dus si au fost prezenti acolo responsabili pe jud Giurgiu cu masura 141 .Acestia hotariti sa ne faca sa acesam masura 141 ,toate bune si frumoase dar trebue sa devi persoana fizica autorizata ,oare se merita ,1500 de euro nu e o suma prea mare ,cit din acesti bani ramin la tine cit dai inpozite si alte alea?...........................Din ce am inteles eu de acolo europa da niste bani si statul nu poate sa ia o parte din acei bani decit prin tine.Oare gresesc eu spuneti-mi si mie poate nu am dreptate .Se merita sa acesezi aceasta masura?
Gresesti mult !
deja sunt niste mii de stupari care incaseaza cei 1500 pe an
apicultura nu se impoziteaza
subventiile nu se impoziteaza
Multumesc de raspuns.Ca persoana fizica autorizata platesti niste taxe (asa am inteles de la ei) am sa merg sa fac dosarul pacat ca nu poti sa te bagi cu mai multe eu vroiam sa depun si pe apicultura si pe legumicultura,dar au spus ca merge doar pe una .
Nu ai frati , veri , cumnate ?
Citat din: dragos2006Gresesti mult !
deja sunt niste mii de stupari care incaseaza cei 1500 pe an
apicultura nu se impoziteaza
subventiile nu se impoziteaza
Intradevar apicultura nu se impoziteaza........deocamdata.
Ma am auzit la radio sant cum ca de la anu nu numa medicatiai subventionata ci vine la gramada medicatia cu produse zaharoase/ zahar. Bineanteles toate prin facturile asociatiilor profesionale.
GRESIT din punctul meu de vedere. Astfel:
- adaosuri comerciale gheboase la smecherii de asociatie;
- cifra de afaceri babana tuturor apiscat, apimat, zahar...
Subventionam direct fabricile de zahar, principalii nostri concurenti, pe propunerile tovarasilor care cica ne reprezinta pe plan national.
Ma ...i-mi vine sa urlu...da stau la bloc si o sa zica astia ca sunt nebun de legat.
Cine doamne iartama ai asculta pa astia la Minister sau au fabricile de zahar vre-un mahar ca si catalizator de moment de le umple buzunarele la presedintii de organizatii.
Proasta situatie, oare nu gandeste frate nimeni ca ne auto sabotam?
Propun sa livreze alaturi de medicatie, zaharoase si cate un hranitor cisterna pentru fiecare familie-sa- sprijinim si pe ferostieri, tamplari, fabricile de aracet, cuie si placaje.
Un taran.
Problema cu suplimentele nutritive e prinsa in PNA 2010-2013 postat de Dragos mai sus.
Acum in 2010 se fac propunerile pt. PNA 2011 - 2013 . Fiecare plan tine 3 ani . In anul aceste este la fel ca anul trecut.
Dl Valter nu inteleg de ce va suparati daca da zahar ,poate il da si cu aroma de salcim. :rotfl: :rotfl: :rotfl:
Copii eu am prins timpurile in care duceam mierea la ACA si pe un kg. de miere primeam doua kg. de zahar !!! Era pe vremea cand zaharul era marfa de contrabanda ... ce timpuri !
Da ma...da atunci erau tarlalele pline de sfecla...garile pline de borhot...tara plina de porci cu carne de porc.
Azi importam zahar maro...taitei cu ou de rata de la turci...carne de porc cu gust de ulei de transformator.
Fraticule nu mi-i rusine azi cu mine ca nu ma duce mintea, da inainte era mai multa logica, printip si cinste...statea secu la cu.u tau si vrei nu vrei... tii la popor, patrie...tarisoara mea.
aia de stabilesc la Bucuresti masura 001, 141,2 le bunghesc pe nevoile personale. ale nepotilor, cuscrilor...
Noi cu sapa in mana, ne dam cu parerea.
Dupa cum zice Dombasil-Sal'tare.
in tabelul de mai jos gasiti programul masurilor pe anul 2010 din cadrul PNDR precumsi sumele alocate in euro.
Masura
Numar sesiuni
Perioada
Alocare sesiune (euro)
Alocare totala anul 2010 (euro
112
2
06.04-30.04/ 01.09-30.09
50.000.000
50.000.000
100.000.00
125
2
15.03-15.04/ 15.10-15.11
148.774.185
148.774.185
297.548.370
141
2
15.04-14.05/ 15.10-15.11
75.000.000
75.000.000
150.000.000
211
1
01.03-17.05-fara penalizari.
18.05-11.06-1% penalizare/zi lucratoare intarziere.
57.100.000
57.100.000
212
1
01.03-17.05- fara penalizari.
18.05-11.06- 1% penalizare/zi lucratoare intarziere.
44.000.000
44.000.000
214
1
01.03-17.05- fara penalizari
18.05-11.06- 1% penalizare/zi lucratoare intarziere.
186.000.000
186.000.000
312
1
14.06-15.07
95.857.420
95.857.420
313
1
01.07-30.07
136.055.694
136.055.694
Multumim domnule Dragos
In aceste zile s-au produs schimari profunde in accesarea fondurilor prin masurile 112 si 141. cand v-am vorbit de grup de producatori mai nimeni nu m-a bagat in seama dar acum daca vrei sa ai puncte suficiente trebuie sa fii membru intr-un ... grup de producatori.
Sesiunea pt. 112 s-a amanat pt. luna iunie.
si de unde putem face rost de toate modificarile?
Directia agricola APIA acolo vei gasi ce te intereseaza mai mult nu stiu sati spun.
Se sfarseste cat de curand zburdatul cailor salbatici.
Stai sa vezi cine produce deadevaratelea matci, roi, roi pe ..., familii de albine si cati prefec.i, prima.i, acoliti si golani de moment vor retracta pozitii, opozitii...presa e pe ei...si pe mama lor.
Golaniada ia sfarsit cand lumea(multa si profesionista) va fi atinsa la temelii.
Hoooooooooo!
Incepe 141
http://www.maap.ro/pages/dezvoltare_rur ... ultare.pdf (//#)
As avea niste intrebari pentru Dragos.
Am citit ghidul si nu am inteles niste lucruri (si nici nu stiu de unde sa le iau).
Cum se calculeaza UDE pentru albine? (scrie acolo ca trebuie sa ai minim 2 UDE si sa cresti in trei ani cu inca 3) Cate familii de albine iti trebuie la inceput?
Si mai am o rugaminte. Are cineva un astfel de plan facut pentru masura 141 pentru apicultura? (si il poate da mai departe) Cine stie poate incerc si eu.
Va multumesc. :)
Trebuie sa ai 25 de familii de albine numarul minim si trebuie sa cresti numarul acestora cu inca 37. Deci dupa 3 ani trebuie sa ai 62 familii albine.
Citat din: evulet78As avea niste intrebari pentru Dragos.
Am citit ghidul si nu am inteles niste lucruri (si nici nu stiu de unde sa le iau).
Cum se calculeaza UDE pentru albine? (scrie acolo ca trebuie sa ai minim 2 UDE si sa cresti in trei ani cu inca 3) Cate familii de albine iti trebuie la inceput?
Si mai am o rugaminte. Are cineva un astfel de plan facut pentru masura 141 pentru apicultura? (si il poate da mai departe) Cine stie poate incerc si eu.
Va multumesc. :)
Treaba este cat se poate de simpla : ori apelezi la un specialist sa-ti faca dosarul ori apelezi la conducerea asociatiei din care faci parte si iar vei fi rezolvat.
A aparut tabelul cu tinerii fermieri care au accesat 112 in toamna , toata lumea multumita mai ales ca a fost loc si pentru proiecte cu 0 puncte.
deci : se poate !
Citat din: dragos2006A aparut tabelul cu tinerii fermieri care au accesat 112 in toamna , toata lumea multumita mai ales ca a fost loc si pentru proiecte cu 0 puncte.
deci : se poate !
Felicitari d-nei Laura pentru reusita la Masura 112.
La Masura 112 au fost declarate eligibile 2990 persoane,suma totala fiind de..... 48 762 964 euro.
Din nou constat ca la Prahova sunt putini (cca 20), fata de numarul celor care stiu ca au depus dosare. Care sa fie cauza ?
Nu cumva pe la... OJCA Prahova ...?
Unde se poate accesa lista respectiva !!!? prind urechile ...multumesc :zzz:
Eu cu 20 de stupi as putea sa accesez fonduri europene,subventie ceva,macar sa mi se inapoieze banii pt varachet?
mai fa rost de 5 stupi si vei putea accesa 141 , te-ai trezit tirziu dosarele ptr,suventia la medicamente au avut termen pina in 07 incearca miine la A.C.A. Alba d-nu Telsariu s-au la Sebes ,poate , poate .
Termenul pentru PNA este 16 august , treaba cu 07 este ca noi asociatiile avem nevoie de o saptamana pentru depunerea dosarelor.