ARGENTINA 1978.cea mai mare firma ,, Carasco " 25 de mii de fam.de albine 16 apicultori permanenti.
MEXIC 1978. una din cele mai mari firme apicole din lume ,,Miel Carlota " a inceput activitatea in 1943 cu 10 stupi dupa 20 de ani a ajuns la un patrimoniu de 50 de mii.de stupi.
In Californias-a infiintat un trust apicol pentru polenizare in anii65-70 cu un nr.de 600 fam de albine cu 10 ani mai tarziu au ajuns la 75 de mii.
Interesant,oare o sa ajungem si noi vreodata la asemenea performante?ce ziceti domnu Ardelean? :hi:
Citat din: florin 81Interesant,oare o sa ajungem si noi vreodata la asemenea performante?ce ziceti domnu Ardelean? :hi:
Noi nu poate copiii copiilor nostri ,ar putea avea o sansa ,dar acolo nu la noi . :hi: :hi:
Fi atent florine ; in Australia inca din anii70 se lucra cu magazii pe stupi de 8 rame . Ramele erau fixe in magazii dar aveau masini mari de descapacit si centrifugi industriale unde ramele nescoase din magazii intrau in centrifuga ,cu o asemenea centrifuga se extragea in jur de ,,O TONA DE MIERE PE ORA "
:hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
Citat din: ioanardelean55Fi atent florine ; in Australia inca din anii70 se lucra cu magazii pe stupi de 8 rame . Ramele erau fixe in magazii dar aveau masini mari de descapacit si centrifugi industriale unde ramele nescoase din magazii intrau in centrifuga ,cu o asemenea centrifuga se extragea in jur de ,,O TONA DE MIERE PE ORA "
:hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
Sunt perfect deacord ca asaceva,este mare usurinta.
In 1971 la Moscova a avut loc cel de-al XXlll-lea congres international de Apicultura undfe au participat 3 mii de savanti si specialisti in Apicultura din peste 40 de tari. :hi: :hi: :hi: :hi:
Potrivit datelor furnizate in 1978 de catre UNESCO si alte surse
,in lume existau 54 milioane familii de albine. :nono: :nono: :nono: :nono:
Prima masina de faguri artificiali a fost inventata in 1857 de M. Mehring,,
Prima centrifuga a fost facuta in 1885 de F. Hruska.
In Rusia in1882 au fost inventate valturile pentru fabricarea fagurilor artificiali de catre un muncitor din Odesa K.A.Kuzimenko. :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
Prima carte romaneasca de apicultura, Economia stupilor a fost scrisa de un medic si carturar din transilvania IOAN PIUARIU-MOLNAR,si a fost publicata in anul 1785. :hi: :hi: :hi: :hi:
Da asa este,interesanta e isoria stuparitului.
Adevărate nestemate în coroana regală a timpului ...
Alvina – albină; cera – ceară; favus – fagure; mellus – miere; pastus – păstură.
Pornind, deci de la fondul principal de cuvinte, constatăm că apicultura şi produsele sale (pe
lângă faptul că s-au respectat şi au fost respectate, ocupând, pe aceste meleaguri, cum
spuneam în numărul trecut al revistei, locul doi, după pâine) au avut un traseu continuu,
viguros marcat, colonizarea Daciei de către romani devenind una dintre mărturiile milenare
şi în acest sens.
Fagurii pietrificaţi, descoperiţi în câteva râuri din Ardeal şi păstraţi la muzeul din
Turda, tăbliţele acoperite de ceară, folosite pentru înscrisuri de către romani, descoperite
într-o mină părăsită de la Roşia Montană din Apuseni, informaţiile furnizate de operele unor
istorici din antichitate, precum Herodot şi Xenofon, sunt alte dovezi solide ale existenţei
unei apiculturi înfloritoare prin părţile noastre.
Dar, ca şi alte domenii, şi apicultura a cunoscut progresul sau regresul, în funcţie de
perioada istorică traversată. Migraţia popoarelor, jurisdicţia diferită de până la Unirea
Ţărilor Române, birurile generatoare de lipsă de mijloace materiale şi altele au dus la
înregistrarea unor întârzieri în dezvoltarea apiculturii, în transformarea apiculturii primitive
într-una modernă.
Dar, în 1794, Ioan Tomici din Caransebeş înfiinţează prima şcoală de apicultură
românească. La 1823, el tipăreşte şi o carte: Creşterea albinelor sau Învăţătură despre
îngrijirea stupilor cu magazine. Recomandările pe care el le face sunt încă actuale:
"... hrana cea mai plăcută şi folositoare albinelor este mierea limpede, strânsă prin truda
lor ...". Apoi, substanţa de matcă, confirmată ştiinţific abia de câteva decenii, la Ioan
Tomici avea determinare clară: "Mirosul mătcii este deosebit de plăcut albinelor şi se pare
că în lipsa acestuia ele nu ar putea să supravieţuiască. Acest miros este atât de puternic încât,
dacă el lipseşte din stup sau din roi, albinele devin agitate şi încep să-şi caute cu înfrigurare
matca. Mirosul este cel care le semnalează că maica lor se află în mijlocul roiului ...".
Acelaşi autor, vorbind despre comunicaţia dintre albine, face în cartea citată următoarea
precizare: "În urma observării semnalelor şi comportamentului albinelor, putem trage
concluzia că ele dispun de un sistem de comunicare: dacă o albină descoperă vreo sursă de
miere, ea se va întoarce la stup pentru a le anunţa pe surorile sale despre această descoperire
şi apoi va ieşi din stup însoţită de mai multe dintre ele, îndreptându-se împreună spre sursa
de hrană".
De fapt, Ioan Piuariu-Molnar, oftalmolog şi învăţat transilvănean, a fost primul care a
publicat, în 1785, prima carte românească de apicultură (tipărită cu caractere chirilice),
intitulată Economia stupilor. În această lucrare el vorbeşte şi despre folosirea stupilor de
lemn, prevăzuţi cu magazine şi cu gratii separatoare, aşa cum le folosea un apicultor din
Sadu, în apropiere de Sibiu. Au urmat, apoi, alte contribuţii la îmbunătăţirea stupului
modern: N. Grand (1837-1893), G. Hermes (1874), R. Begnescu (1898), Al. Atanasiu-
Albină (1916), G. Hanganu (1930), V. Harnaj şi N. Romanescu (1948), până la stupul
standard folosit, în prezent, în România.
Prezenţa gândirii tehnice româneşti în domeniul modernizării stupilor sistematici este
confirmată (F. Begnescu, 1925) de faptul că stupul îmbunătăţit de N. Grand a fost
recomandat oficial la vremea lui sub numele de stup Berlepsch-Grand; de faptul că stupul
orizontal al lui G. Hermes, foarte criticat (R. Begnescu, 1898), poate fi considerat strămoşul
stupului orizontal românesc STAS 4170-50, că stupul vertical cu două corpuri al
lui R. Begnescu (prezentat în 1898) este bunicul stupului vertical românesc cu trei corpuri
STAS 8128-68, iar prototipul îmbunătăţit prin strădania prof. dr. ing. Harnaj şi a
IN anul 1873,Visarion Roman a alcatuit o prognoza ,,sui generis'',pe care a corelat-o cu sfaturi practice pentru stuparit si a publicat-o in calendarul ,,Amicul Poporului'' ,editat la Sibiu.
IANUARIE sau (GHENAR)
IANUARIE:,,Ianuarie cald nu e un semn de an manos .Dupa ianuarie uscat si geros urmeaza februarie cu nea.Negura din ianuarie aduce februarie umed. Cand norii se trag spre miazazi , urmeaza frigul, cand se trag sper miaza -noapte , vine caldura''.
In acelasi calendar au fost publicate unele indrumari concrete destinate apicultorilor.
IANUARIE: Lasa albinele sa zboare cate putin in zile mai caldute , cand nu este nea in apropiere, iar cand e gerul mai mare sau ninge, pazeste-le de frig si de soareci ''.
CONTINUAREA IN ,,FEBRUARIE'' :hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
In anii 1970-1980 in U.R.S.S. in colhozuri la fermele apicole apicultorii erau platiti dupa cum urmeaza;
Pentru intretinerea unei fam. de albine; iarna -30 copeici, vara -12,5 copeici lunar; pentru o noua fam, obtinuta -2 ruble; pentru 1 kg, miere hrana -10 ruble; si miere -marfa-15 ruble, pentru fiecare fagure cladit-7,5 copeici; pentru 1 kg. ceara-2 ruble; iar pentru transportul familiilor pentru cules si polenizare -10 copeici.
Cele mai importante centre din lume de cresterea si ameliorarea matcilor sint in Austria, Italia , Rusia ,S.U.A. si Australia.
FRANCOIS HUBER, APICULTORUL NEVAZATOR
1750--1831
Francois HUBER s-a nascut la 2 iulie 1750, la Geneva. La virstra de 17 ani,era deja pe jumatate orb, atunci a cunoscut-o pe Marie-Aimee- L u l l i n,fiica primarului Genevei. La varstra de 18 ani Huber era deja orb pe deplin. Cei doi voiau sa se casatoreasca .dar din cauza parintilor lui Marie csatoria a avut loc dupa sapte ani . Dupa o casnicie amoroasa de 40 ani Francois Huber si-a pierdut sotia ,despre care afirma mai tarziu ; ,,Cita vreme a trait, n-am stiut ce inseamna sa fi orb" . un ajutor insa si mai mare l-a dobindit de la un servitor in virstra Francois Burnens. Harnic si inteligent, Burnens era realiztorul ideilor lui Huber.
Potrivit reprezentarilor lui Huber,Burnens a construit un stup cu fagurii ca o carte ,ramele erau prinse in balamale pe o margine ,de asemenea au mai construit un stup de observatie din sticla ,unde,au putut asista la depunerea oualor de catre matca, la razboiul dus de albine impotriva traintorilor la sfirsitul verii s.a. Ei au descoperit ca matcile nu se imperecheaza in stup ci in aer liber in afara acestuia , ca hrana constituie principalul agent determinant al faptului ca daca larva se va transforma intr-o lucratoare sau intr-o matca. si ca ceara este produsa de lucratoare in organe specializate ale corpului lor . De asemenea el a mai avut observatii valoroase si in legatura cu roirea familiilor de albine,. Huber a fost un cercetator deosebit de onest si metodic .Rezultetele observatiiilor au fost repetate si abia apoi date publicitatii in 1792, la Geneva . Personalitatea apicultorului H u b e r a trezit interesul lumi stiintifice si literare astfel i s-a acordat numeroase onoruri si distinctii. A fost numit membru al Academiei franceze de stiinte.
Francois H u b e r a fost un cercetator al naturii talentat,harnic si peste masura de capabil ,care a vazut albinele mai bine decit un mare numar de contemporani ai sai vazatori.
Francois H u b e r a murit la virstra de 81 de ani ,la 22 decembrie 1831 . Pe o placa de bronz de pe zidul unei vile din Lausanne trecatorului i se aminteste ca ,,Aici a trait si a crescut albine cercetatorul orb al vietii albinelor FRANCOIS H u b e r.
FEBRUARIE ( FAURARUL )
Februarie alb intareste semanaturile. Februarie urat infrumuseteaza pe mai. Cind nu ingheata in Februarie ,nu e semn de an manos , Negura de apus arata ger.Daca apa curgatoare e calda ,va urma gerul mare ,Viforele ce nu vin in faur, se razbuna pe,,primavara".
FEBRUARIE ; ,,Curata si aerriseste stupiisi celor mai slabi pune-le mancare; tot acum e timpul de a transporta cosnitele de albine ( coloniile de albine ) cumparate sau pe care vrei a le muta ". :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
Continuare in Martie
Stiati ca ?????
Acarapioza se aseamana cu Varroza ?
In primavara anului 1904 ,s-a produs o mortalitate neobisnuita al albinelor in insula Wright ( coasta de sud a Angliei ) , care s-a raspindit ,pina in 1917 , in toata Anglia si Irlanda. In unele regiuni pierderile au fost estimate la 90% din populatie.
Cauza a fost lamurita de H a r v e y si R e nn i e , care au gasit in traheele albinelor un acarian numit mai tarziu ,Acarapis Woodi, Acarianul s-a raspandit apoi in ;Franta si Elvetia (1921 ), Austria si Bavaria (1923) , U.R.S.S. ( 1926 ), Italia ( 1930 ) ,Alsacia ( 1931 ) . Abia dupa 50 de ani s-a descoperit un acaricid eficace, lichdul lui F r o w , :hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
Atentie deci !!!
Stiati ca de la aceasta situatie din apicultura engleza au demarat cautarile Fratelui Adam (Karl Kerle) calugar la Manastirea Benedictina din Buckfast- Devos din sudul Angliei, deci cautarile care s-au finalizat prin creerea rasei Buckfast?
Stiati ca rasa Carnica este una din cele mai razistente la Acarapis Woodii?
Mic dictionar al apicultorului
ALBINA -- institut de credit si economii in Sibiu,intemeiat la 1871 cu sucursale la Bucuresti, Brasov ,Cluj ,Dici-Sin -Martin-,Lugoj,Medias, Targu-Mures,Timisoara. In 1895 la sediul institutului luau masa zilnic, 50 elevi saraci de la liceele din Sibiu .Nationalizat in 1948.
:hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
,, Albina Romaneasca "
Primul ziar in limba romana din Moldova, editat de Gheorghe Asachi la 1 iunie 1829 . pe prima pagina avind o albina ,o lira si un caduceu aplecat asupra unui glob terestru ,totul inconjurat de razele soarelui ; iar sub gravura , versurile;
,,Este albinei dorul si lege ,din flori miere a culege ".
Apare pina in 1859 ; din 1850 ,,Gazeta din Moldova". :hi: :hi: :hi: :hi:
,,
,,ALBINA '' -revista enciclopedica populara aparuta cu intreruperi, la Bucuresti ( 1897 -1916, 1922 - 1928, 1933 -1937, 1945 - 1948 ) . Din 1948 apare ca revista a Asezamintelor culturale din Romania. La conducerea ei a fost printre altii, C. Radulescu- Motru,Gh, Adamescu, Gheorghe Cosbuc. :hi: :hi: :hi: :hi:
ALBINA- tipografie la Iasi, infiintata de Gh. Asachi in anul 1832. :hi: :hi:
Stiati ca ;
Inca din anul 1930 negustorii de miere foloseau un aparat ce specifica culoarea mieri numit ,,MELOSCOP"
Intr-o sticluta de apr.50 gr.se punea mierea care urma sa o cumpere de la producator . aparatul avea in dotare 10 fisiute de sticla colorate in 10 nuante incepand cu gelbenul cel mai deschis si sfarsind cu brunul cel mai inchis .aceste fasi de sticla erau numerotate de la 1-10. se stabilea culoarea mieri si se nota in contract numarul fasiei de sticla care corespundea cu culoarea mieri ,astfel nu se putea schimba mirerea din momentul intelegeri si pina la ridicarea marfi. :hi: :hi: :hi: :hi:
Stiati ca ;
Charton a nascocit un aparat numit ,, GLOSOMETRU'' care nu e decat o cutiuta de tabla de marimea unei cutii de chibrituri , cu care se masoara lungimea troampei la albine . Informatie aparuta in 1945 . :hi: :hi: :hi: :hi:
Dictionarul de Botanica da urmatoarea definitie : Nectar, cuvant derivat din limba greaca ; Nektar, care inseamna bautura zeilor, este sucul dulce secretat de plante in nectariile lor ,care la randul lor sint niste organe glandulare situate in diferite parti ale plantelor ( de obicei in structura florilor .) :hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
L. L. Langstroth a descoperit necesitatea ventilatiei ascendente a famiililor ce ierneaza in aer liber.
Initial , Langstroth s-a gindit ca protejarea prin impeachetare sau prin folosirea stupilor cu pereti dubli ar putea rezolva problema umiditatii din stup. Mai tirziu ,a inteles ca supraapreciase avantajele protejarii totale a stupilor si si-a concentrat atentia asupra gasiri unei modalitati de a scapa de cea ce el numea ,, Respiratia albinelor ".
Ca rezultat al experientelor efectuate cu stupi cu pereti dubli si stupi cu pereti simpli, dintre care unii cu capacul ridicat la o inaltime de 1 1/4 cm. Langstroth a descoperit ca ventilatia ascendenta este esentiala pentru buna iernare a familiilor in aer liber.
In prima editie a cartii sale ( 1853 ), Langstroth scria ; ,, Nici chiar cele mai scazute temperaturi inregistrate in zonele unde albinele se pot dezvolta nu pot distruge o familie puternica , dispunand de cantitati suficiente de miere , decat indirect daca aceasta ester pusa pe faguri goi ...." si ,, Intr-adevar cind este frig, este necesara o foarte libera admisie de aer ...."
In lucrarea sa ulterioara ( 1857 ) Langstroth prezenta rezultatele experientelor care au demonstrat necesitatea ventilatiei ascendente a stupilor in timpul ierni si a aratat cum se poate realiza .
Se recomanda in mod curent inchiderea urdinisului inferior, ridicarea parti frontale a podisorului la cel putin 1 cm. practicarea de gauri in partea frontala a stupului si vopsirea partilor frontale in negru , :hi: :hi: :hi: :hi:
Se refera la stupii cu doua urdinisuri. Cat priveste curentii ascendenti aici e o problema sensibila. Daca acum doua sute de ani era recomandata iernarea in aceste conditii, intre timp s-au mai schimbat lucrurile. S-a constatat ca existenta curentilor ascendenti puternici este daunatoare unei bune iernari. Se pierde caldura, albinele consuma mult, apare diareea si de aici necazurile.
Intr-un an ,o familie de albine consuma circa 100 Kg de miere, 50 Kg polen si 50 litri de apa.
Ca sa culega 1Kg miere ,o albina ar trebui sa cerceteze 2-5 milioane de flori si sa parcurga o distanta egala cu ocolul pamantului , Pentru aceasta insa ar trebui sa traiasca de o suta de ori mai mult .
Pentru a aduce 100 g apa in stup ,albinele au nevoie de cca 3 000 de zboruri.
O albina recolteaza in medie la fiecare zbor cca 15 mg .polen. Astfel, pentru 1 Kg polen ar trebui sa efectueze cca 67 000 zboruri. :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
Dece ma intredati ? IL am sigur ca da .
Urmariti acest topic si o sa aflati si mai multe lucruri interesante decat scrie in almanah .
HERMES Parintele stupului orizontal
Originar din Germania a fost primul stupar, care intre anii 1870 - 1880 a introdus stuparitul sistematic in Moldova .Mai exact in comuna Tibanesti _Vaslui.
Cum arata acesat stup ? Era un stup orizontal cu 20 rame .avind ramele dispuse in pat cald.
O caracteristica deosebita in constructia acestui stup era ,, imbracamintea " cu papura s-au trestie . Partea dinapoi a stupului si opusa urdinisului se inchidea cu un perete mobil prins in 2 foraibere , care servea la deschiderea stupului pe la spate . si era folosit la curatirea fundului stupului .
:hi: :hi: :hi: :hi:
Carl von Linne, naturalist si medic suedez, (Rashult 1707 - 1778 ).
La varstra de 24 de ani el a conceput celebra clasificare a plantelor , bazata pe caracterelor staminelor si pistilelor clasificare pur conventionala ,care a avut un mare succes . Din cauza invidiei el se simte fortat sa-si paraseasca patria facind peregrinari in Olanda , unde a elaborat cele mai inportante lucrari . Viziteaza Anglia apoi Franta ,se intoarce in Suedia . Medic ,botanist ,apoi presedinte al Academiei din Stokolm isi incheie cariera ca profesor la Uppsala. El are mai multe lucrari publicate . :hi: :hi: :hi: :hi:
In U.R.S.S. in anul 1978 in sistemul ministerului agriculturii lucrau peste 1,5 mii de zootehnicieni in apicultura .
:hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
Citat din: ioanardelean55In U.R.S.S. in anul 1978 in sistemul ministerului agriculturii lucrau peste 1,5 mii de zootehnicieni in apicultura .
:hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
Acum cati mai lucreaza?
APRECIREREA SI SELECTIA FAM. DE ALBINE
Aprecierea si selectia se face dupa suma indicilor economici ;
1. Productia de miere si ceara.
2. Puterea Familiilor de albine si prolificitatea matcilor.
3. Rezistenta la iernat.
4. Tendinta de roire.
5. Starea sanatatii fam. de albine si adaptarea la conditiile de cules tipice pentru zona unde se afla stupina . :hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
Vom continua.
Stiti ce arbore e numit "arborele de miere" ? Evodia!!! Evodia hupehensis si evodia danielsis.La noi intalneste conditii optime de dezvoltare, in patrea de sud vest a tarii.Infloreste in perioada iulie-august si perioada de inflorire dureaza 30 de zile.Florile de culoare alba, sunt grupate in inflorescente bogate de pana la 1500-1700 de flori. Cantitatea de nectar variaza intre 1-1,2mg/floare cu o concentratie in zahar de 55%. Productia de miere a fost evaluata la 2900-3000Kg/ha, o familie de albine putand culege pana la 50kg de miere pe sezon.
O matca poate depune in 24 de ore, in anumite conditii, 2000-3000 de oua, care cantarite,depasesc de doua ori greutatea corpului ei.
Viteza maxima de zbor a unei albine ajunge la 70Km/ora.Incarcata cu nectar sau polen, viteza se reduce la 20Km/ora(440 batai de aripi/secunda)
La intoarcere, cand sunt incarcate, sunt foarte vulnerabile si le inhata prigoriile,randunicile...
Ca sa culeaga un kg de miere, o albina ar trebui sa cerceteze 2-5 milioane de flori si sa parcurga o distanta egala cu ocolul pamantului. Pentru aceasta, ar trebui sa traiasca de o suta de ori mai mult.
Era in iarna anului 1898, intr-o seara friguroasa de februarie, cand inginerul german Wolfgang Schulze a ramas mult dupa lasarea intunericului in laboratoarele fabricii de bere in care lucra.
Cand si-a terminat munca, a stins lumina de la biroul sau, apoi a pasit prin intuneric spre iesire, cand, deodata, a vazut un fenomen uluitor: vasele in care se afla drojdia de bere iradiau o lumina fluorescenta. A fost ca un semn: din momentul acela, inginerul german a inceput sa studieze fara incetare ceea ce era considerat un simplu reziduu - drojdia. Surprizele nu au intarziat sa apara. La scurta vreme, Schulze a descoperit ca substanta aceea pastoasa si maronie avea o multime de insusiri legate de sanatate: aplicata pe piele, drojdia de bere vindeca foarte rapid ranile, iar administrata intern scurta convalescenta dupa diferite boli. Chiar si animalele slabite se inzdraveneau ca prin farmec atunci cand erau tratate cu ea. Incurajat de aceste rezultate, inginerul si-a tratat cu drojdie si sotia bolnava de cancer si - minune! - boala nu a mai progresat. Din nefericire, la vremea aceea era probabil mult prea devreme pentru asemenea descoperiri, asa ca observatiile si cercetarile lui Schulze au fost trecute sub tacere de catre comunitatea medicala, pentru ca apoi sa cada in uitare. Abia pe la mijlocul secolului al Xx-lea, cercetarile inginerului german aveau sa fie luate in serios de catre medici si biochimisti, un demers care a revolutionat stiinta in general si medicina in special.
Ce este drojdia de bere?
Este o aglomerare de ciuperci inferioare (Saccharomyces cerevisiae), de dimensiuni microscopice, dar care se comporta ca niste adevarate uzine de medicamente, ce produc aproape intreaga gama de aminoacizi esentiali, toate vitaminele din complexul B, enzime, minerale in forma asimilabila (calciu, magneziu, fosfor) si anumite oligoelemente indispensabile vietii (in special seleniu). Sute de studii facute in ultimele decenii arata faptul ca substantele secretate de drojdia de bere joaca un rol esential in intretinerea sanatatii si in vindecarea unor boli, de la cele mai usoare la cele mai grave.
Poate cea mai importanta calitate a acestui supliment nutritiv este faptul ca acopera carentele de vitamine din complexul B, care, mai ales acum, la sfarsit de iarna si inceput de primavara, afecteaza majoritatea oamenilor. Aceasta, in conditiile in care cele noua vitamine din acest complex sunt indispensabile pentru functionarea oricarui organ sau sistem din corp. Vitamina B1 este necesara pentru sistemul nervos si cardiovascular, fiind folosita contra bolilor de inima, contra depresiei si a asteniei. Vitamina B2 este esentiala pentru piele, fiind indicata in toate afectiunile dermatologice. Vitamina B3 este implicata in procese ce tin de echilibrarea sistemului nervos, in timp ce vitamina B5 este un stimulent natural al glandelor cortico-suprarenale, marind rezistenta la infectii si la stres. Vitaminele B7 si B8 sunt implicate in metabolismul colesterolului si al proteinelor, fiind importante si pentru mentinerea sanatatii si rezistentei parului. Vitamina B9 este un elixir contra anemiei si pentru mentinerea echilibrului hormonal, in timp ce vitamina B12, care actioneaza asupra sistemului nervos, mareste puterea de concentrare, favorizeaza eliminarea unor simptome specifice stresului psihic. In fine, vitamina B15 - ultima descoperita - favorizeaza schimburile de oxigen la nivelul tesuturilor si este un remediu minune contra imbatranirii, contra infertilitatii si a bolilor hepatice. Numai din aceasta scurta enumerare si ne putem da seama de extraordinarele aplicatii terapeutice ale drojdiei de bere. Insa, inainte de a le cunoaste, va trebui sa aflam cate ceva despre modul de administrare a acesteia.
Cum se administreaza drojdia de bere
Drojdia proaspata
Este vorba de aparent banalul ingredient pentru cresterea aluatului, care se vinde in magazinele alimentare la calup, avand o culoare bruna si un miros de... bere. Se consuma in combinatie cu miere: la o lingurita de drojdie se adauga doua lingurite de miere de albine, frecandu-se pana cand se obtine o pasta omogena. Doza zilnica pentru un adult este de 3 lingurite de drojdie de bere, care se administreaza pe stomacul gol, dimineata, la pranz si seara.
Drojdia uscata
O gasim ambalata sub forma de pliculete, fiind in ultima vreme preferata de catre comercianti in fata drojdiei proaspete, care este mult mai greu de conservat si are un termen de valabilitate mai scurt. Inainte de a administra drojdia uscata, asigurati-va ca nu este aditivata sintetic, caz in care nu este recomandata in tratament. Este mai putin activa din punct de vedere terapeutic, dar in lipsa celei proaspete, poate fi folosita si ea cu succes. Mod de administrare: in jumatate de litru de suc de morcovi (obtinut casnic cu ajutorul storcatorului electric) se pun 2 lingurite de praf de drojdie uscata, se amesteca bine si se pastreaza la frigider. Se bea intreaga cantitate de preparat intr-o zi, fractionata in 3 reprize.
Tabletele de drojdie
Le gasim in farmacii si in magazinele naturiste, fiind extracte atomizate de drojdie, conditionate sub forma de comprimate.... Sunt de regula foarte eficiente in terapie, fiind obtinute din culturi de drojdie selectionate asa incat sa aiba o concentratie ridicata de vitamine din complexul B si de seleniu. Se administreaza conform prospectului.
O cura cu drojdie dureaza minimum 10 zile si maximum 30 de zile (pentru a nu afecta flora intestinala), urmate de o saptamana de pauza, dupa care tratamentul se poate relua.
Drojdia de bere in prevenirea bolilor
La copii: administrarea de drojdie de bere este foarte importanta pentru stimularea proceselor de crestere (ajuta la consolidarea oaselor), pentru dezvoltarea psihica si mentala armonioasa. Mai ales copiii bolnaviciosi, anemici, cu o slaba capacitate de concentrare sau cu un grad ridicat de nervozitate ar trebui sa consume drojdie de bere. Doza pentru copiii intre 4 si 8 ani este, de regula, o treime din cea pentru adulti, iar pentru copiii intre 8 si 14 ani este o jumatate din doza pentru adulti.
La adolescenti: vitaminele si aminoacizii din drojdie ajuta la reglarea proceselor hormonale, impiedicand aparitia unor fenomene neplacute la nivel fizic, cum ar: maturizarea intarziata a organelor genitale, aparitia eruptiilor puternice de acnee, hirsutismul la fete.. De asemenea, curele cu drojdie de bere (se administreaza in aceleasi doze ca la adulti) de 10 zile pe luna ajuta la dezvoltarea intelectului si la tinerea sub control a fenomenelor din sfera emotionala.
La adulti: acest produs natural este un excelent sustinator de efort, care ajuta la imbunatatirea performantelor fizice si intelectuale. Un alt element important este faptul ca drojdia de bere este un excelent remediu antistres, diminuand efectele nefaste ale acestuia asupra corpului si asupra psihicului.
La persoanele de varsta a treia: drojdia de bere, prin continutul sau de vitamine, aminoacizi si oligoelemente, este un excelent medicament pentru prelungirea tineretii biologice. La schimbarea anotimpurilor este utila o cura de 3 saptamani cu acest produs natural, care impiedica aparitia bolilor degenerative, sustine activitatea hormonala, mentine sanatatea sistemului nervos si a celui cardiac.
Drojdia de bere in tratamentul bolilor
Anemia, tulburarile de asimilare a mineralelor (in special a calciului si a magneziului) - se face o cura de 21 de zile cu drojdie de bere. Este un remediu nu doar foarte bogat in minerale si vitamine, dar care si ajuta la metabolizarea corecta a acestora. Mai mult, s-a demonstrat faptul ca administrarea de drojdie de bere stimuleaza producerea de catre organism a elementelor figurate ale sangelui, ceea ce deschide noi perspective in tratarea anemiei, dar si a tulburarilor de coagulare, precum si a altor boli ale sangelui.
Hepatita virala A, B si C - doctorul german A. Schrauzer a studiat vreme de 18 ani felul in care organismul uman se apara in fata infectiilor cu virusuri hepatice. El a observat in studiile pe animale de laborator ca rezistenta in fata acestor virusuri creste foarte mult atunci cand se administreaza drojdie de bere. "De vina" pentru aceasta imunitate sporita sunt niste compusi pe baza de seleniu, care ajuta activitatea unor celule ale sistemului imunitar.
Raceli si boli infectioase in general, deficiente imunitare - se administreaza vreme de 2-3 saptamani cate trei lingurite de drojdie proaspata pe zi. Seleniul, precum si anumite vitamine continute de acest produs natural, maresc foarte mult rezistenta organismului la orice gen de infectie.
Supragreutate, obezitate - studii americane arata ca tratamentele de 20 de zile cu drojdie de bere, repetate de mai multe ori la rand, ajuta la scaderea in greutate. Aceasta remarcabila proprietate se datoreaza cromului continut din belsug de drojdia de bere, oligoelement important si intr-o alta maladie in care acelasi remediu ajuta foarte mult, si anume diabetul.
Boli cardiovasculare cronice - consumul de drojdie de bere regleaza nivelul colesterolului in sange, aduce la valorile normale tensiunea si favorizeaza activitatea miocardului. Studii comparative efectuate au aratat ca persoanele cu boli cardiace care consuma sistematic acest supliment alimentar au cu 30% mai putine probleme decat cardiacii din loturile martor.
Paralizie, Parkinson, Alzheimer - se face in fiecare luna o cura de cate doua saptamani, in care se consuma zilnic 3-4 lingurite de drojdie de bere. Este un tratament cu o puternica actiune reintineritoare, cu efecte tonice asupra intregului sistem nervos. Acelasi tratament este valabil si in depresie, precum si in tulburarile psihice generate de stres.
Psoriazis, sclerodermie, afectiuni dermatologice in general - se fac cure de o luna cu drojdie de bere (4 lingurite pe zi), cu o saptamana de pauza. Complexul de vitamina B, precum si anti-oxidantii continuti de drojdie sunt de un real ajutor pentru imbunatatirea metabolismului celular la nivelul pielii.
Acneea - se face tratamentul intern descris mai sus, la care se adauga masti obtinute din: 2 lingurite de drojdie de bere, 2 linguri de ulei de masline si 2 linguri de miere lichida. Amestecul se omogenizeaza si apoi se intinde pe ten, unde se lasa vreme de 30 de minute, dupa care se spala cu apa calduta.
Precautii la tratamentul cu drojdie
Cu exceptia persoanelor alergice la acest produs, nu se cunosc contraindicatii la tratamentul cu drojdie. Uneori, administrarea interna a drojdiei de bere poate da o usoara balonare, caz in care se va administra un carminativ usor, cum ar fi praful de chimen sau de anason, din care se ia cate o jumatate de lingurita de 3 ori pe zi.
Drojdia de bere si cancerul
Ciupercile Saccharomyces cerevisiae vazute la microscop
Studiile facute in Occident, mai ales in Germania , au aratat fara dubiu ca asemenea altor remedii naturale, drojdia de bere este foarte utila in tratamentul bolilor tumorale maligne. Mai mult, daca armurariul (prezentat in numarul trecut al revistei) era un excelent antidot pentru efectele adverse ale citostaticelor, drojdia de bere este un extraordinar ajutor pentru bolnavii de cancer care au recurs sau recurg la iradiere (cobaltoterapie). Iata mai multe elemente in acest sens:
Iradierea are mai putine efecte adverse atunci cand este asociata cu consumul zilnic de drojdie de bere (minimum 6 lingurite pe zi). Aceasta este concluzia unei echipe de medici din Munchen, care a studiat vreme de 15 ani evolutia bolnavilor de cancer, carora li s-a administrat acest produs. La pacientii tratati prin iradiere care au primit simultan drojdie de bere s-a observat o stare de sanatate mult mai buna fata de pacientii tratati numai prin iradieri. Drojdia de bere stimuleaza apetitul, ajuta somnul si peristaltismul intestinal. De asemenea, protejeaza mucoasele - aspect important, mai ales in cancerul de gat si esofag. Efectele negative ale radioterapiei sunt indepartate si in ceea ce priveste manifestarile externe: formarea de ragade cu infectii, deformarea unghiilor si inflamarea lor, hipercheratozele, atrofiile pielii. Profesorul doctor Ries, de la Bayerische Krebsgesellschaft (Asociatia Oncologica Bavareza), a stabilit, in urma studiilor realizate la departamentul de oncologie de la Munchen, ca "Afectarea datorata iradierii a scazut in proportie considerabila, inflamatiile au disparut, la fel si atrofiile pielii, care au fost inlocuite de epiteliu normal. Pana astazi nici una dintre metodele clasice de tratament nu a dat astfel de rezultate benefice ca administrarea de drojdie de bere". Asociatia Oncologica Bavareza mentioneaza in scris, pentru suferinzii de cancer, recomandarea de a utiliza drojdia de bere impotriva acestei boli.
Efectele directe ale tratamentului cu drojdie in boala canceroasa sunt in curs de cercetare, existand indicii serioase ca in cazul majoritatii formelor de cancer, consumul de drojdie de bere determina stagnarea si apoi remisia formatiunilor tumorale maligne. Prof. dr. Gottschalk observa la animalele de experienta tratate cu drojdie de bere faptul ca, in mai putin de trei luni, cancerul de prostata, de piele sau al ficatului era oprit de ingerarea zilnica a acestui produs natural.
Un Kg de miere, furnizeaza 4100 calorii, adica o cantitate egala de calorii egala cu cea furnizata de:
-5,675 litri de lapte
-1,680 Kg, carne de vita
-50 oua
-40 portocale
-25 banane
Cel mai bogat continut in glucoza il are mierea din flori de lucerna(36,85%), cel mai bogat continut in fructoza, il are mierea de salcam(42%), cel mai bogat continut in proteine, mierea din flori de rapita iar cel mai bogat continut in saruri minerale il are mierea de mana, de zece ori mai mare decat celelalte tipuri de miere.
si care zici ca e mai buna?
si de ce are mierea de rapita un continut bogat de proteine?
:zzz: :zzz: :zzz:
e mai bogat in proteine pt ca ,contine foarte multe particule de polen.
in timpul rapitei,familiile se dezvolta din cauza culesului abundent de polen.
Citat din: andrei_salaje mai bogat in proteine pt ca ,contine foarte multe particule de polen.
in timpul rapitei,familiile se dezvolta din cauza culesului abundent de polen.
Ai fost vreo data cu stupii in pastoral la rapitza ?
Fratilor eu am deschis acest topic pentru informatii ,despre albine , apicultura in general si alte informatii de cultura generala ,nici decum pentru dispute s-au alte discutii de alt gen .
Consider ca e bine sa avem un topic numai pentru informatii diverse ,mai ales din apicultura si lumea albinelor .Sant atatea informatii pe care uni le-am mai citit s-au auzit dar sint uni care nu au de unde sa la afle decat prin acest mijloc de comunicare , nici eu nu stiu totul si citesc cu placere orice informatie din domeniu si nu numai ,sint atatea locuri unde se poate discuta orice si despre orice . Prin alte discutii nu facem altceva decat sa intrerupem sirul unor informatii care cu siguranta sant mai importante decat niste discutii de multe ori fara rost .
VA MULTUMESC PENTRU INTELEGERE SI COLABORARE .
Hobbyists 200,000 cu mai putin de 25 colonies
Sideliners 10,000 cu intre 25 to 299 colonies
Commercial 2,000 mai mult de 300 colonies
TOP HONEY-PRODUCING STATES** TOP BEEKEEPING STATES
(Production in millions of lbs.) (Thousands of colonies)
1. California 31.5 1. California 470
2. Florida 22.9 2. North Dakota 240
3. North Dakota 21.8 3. South Dakota 240
4. South Dakota 20.4 4. Florida 220
5. Minnesota 17.1 5. Minnesota 190
6. Texas 10.6 6. Idaho 135
7. Montana 9.6 7. Texas 125
8. Nebraska 7.2 8. Wisconsin 105
9. Wisconsin 6.9 9. Nebraska 96
10. Idaho 6.9 10. Michigan 95
Total 1992 U.S. Honey Total 1992 U.S. Colony
Production.........220.7m lbs Count..............3.03 m
Nu ai date mai recente?
Eu stiu ca apicultura in State este in declin, desi cel putin polenizarea platita le ofera ceelor ce o practica venituri suplimentare bunisoare.
California produce 80% din productia mondiala de migdale.
California a exportat migdale in valoare de $1.08 miliarde in 2003.
70% din total este exportat.
APRECIREREA SI SELECTIA FAM. DE ALBINE
Aprecierea si selectia se face dupa suma indicilor economici ;
1. Productia de miere si ceara.
2. Puterea Familiilor de albine si prolificitatea matcilor.
3. Rezistenta la iernat.
4. Tendinta de roire.
5. Starea sanatatii fam. de albine si adaptarea la conditiile de cules tipice pentru zona unde se afla stupina .
Vom continua.
1. PRODUCTIA DE MIERE SI CEARA .
Productia de miere se apreciaza dupa cantitatea de miere recoltata de la familie in decursul sezonului si mierea lasata albinelor ca rezerva de hrana .Cantitatea de miere se determina prin metode diferite . Cea mai simple ,dar si cea mai putin exacta este aprecierea dupa ochi; un fagure plin cu miere ,capacit,de dimensiunile 435 x 300 mm contine apr. 4 kg. de miere . Cantitatea de miere poate fi apreciata mai exact prin cantariurea fiecarei rame in parte , ( daca aceasta contine numai miere ) si scaderea din greutatea totala a greutatii ramei si a fagurelui gol ( apr. 500 gr. la dimensiunile fagurelui 435 x 300 mm ) . in acest caz este utila folosirea cintarului cu arc .
Pot fi cintarite pe un cintar mare toate ramele cu miere luate dintr-o anumita fam. de albine, inainte si dupa extragerea mierii la centrifuga si dupa diferenta de greutate sa se aprecieze cantitatea de miere recoltata .
Productia de ceara a fam. de albine se determina dupa numarul ramelor cu faguri construiti pe baza de faguri artificiali in decursul sezonului. :hi: :hi: :hi: :hi:
2. PUTEREA FAMILIILOR DE ALBINE SI PROLIFICITATEA MATCILOR.
Puterea fam. de albine in intervale si prolificitatea dupa ramele cu puiet ( necapacit si capacit la un loc ) se determina de trei ori in decursul sezonului ;
1. In timpul controlului de primavara,
2. Inainte de inceputul culesului principal,
3. In timpul controlului de toamna .
:hi: :hi: :hi: :hi:
3. REZISTENTA LA IERNAT.
Rezistenta la iernat se apreciaza dupa cantitatea de hrana consumata peste iarna de fam. de albine in intregime si calculata per interval de albine iernate , dupa cantitatea de albine moarte si gradul de murdarire a cuibului cu fecale ( dupa scala de cinci puncte).. Pentru aceasta ne putem folosi de datele controalelor familiilor de albine toamna si primavara.
4. TENDINTA DE ROIRE.
Tendinta fam. de albine spre roire se apreciaza dupa absenta starii de roire, dupa faptul daca au roit sau nu cele care se aflau in starea respectiva .
:hi: :hi: :hi: :hi:
5. STAREA SANATATII FAM. DE ALBINE.SI ADAPTAREA LA CONDITIILE DE CULES TIPICE PENTRU ZONA UNDE SE AFLA STUPINA .
Pentru alegerea familiilor cel mai bine adaptate la conditiile locale se evidentiaza acelea care au avut indici ridicati de productivitate in conditii de cules tipice pentru localitatea respectiva .
:hi: :hi: :hi: :hi:
PRETUL UNEI REGINE .
In 1937-1938 era de 80 --- 150 lei /buc.
In 1943 era de 500-- 600 lei / buc
In 1945 era de 10.000 lei / buc.
In 2010 ???????????????????????????? lei/ buc.
:hi: :hi: :hi: :hi:
MARTIE ( MARTISOR )
Martie; "Imperecherea iepurilor - apropierea primaverii, Neaua din martie nu sporeste vinul .Roua din martie se face ploaie in aprilie .Tunetele din martie arata un an manos,,.
Martie ; "in aceasta luna albinele incep a iesi . Cosurile lor trebuiesc curatate iar gaura cosului ( urdinisul ) deschisa putin, fiindca pe la finele acestei luni afla pe afara cite ceva de mancare ,,
:hi: :hi: :hi: :hi:
Citat din: ioanardelean55PRETUL UNEI REGINE .
In 1937-1938 era de 80 --- 150 lei /buc.
In 1943 era de 500-- 600 lei / buc
In 1945 era de 10.000 lei / buc.
In 2010 ???????????????????????????? lei/ buc.
:hi: :hi: :hi: :hi:
Pana la 15 mai 70 lei,dupa ....sigur, stie Valter.
In anul 1945 revista apicola ,, American-Bee Journal" scrie cum un sindicat american si-a desfacut toata productia membrilor sai ;
,, Sindicatul apicultorilor din Los - Angelos , care vinde o miere delicioasa ,adunata din florile de portocal , a deslegat intr-un chip minunat problema desfacerii . Vinde o cantitate foarte mare de borcanase de 375 de grame miere la pretul de 12,50 franci in California si 25 de franci in alte tari, pret care e surprinzator de mare fata de cel al mierii de trifoiu, care e foarte buna si se vinde cu 3,50- 4 franci Kg. .E drept ca borcanasele aveau forma unei portocale si se vindeau luxos prezentate " .
Iata pentruce Sindicatul a vindut toata cantitatea si cu un pret asa de mare . :hi: :hi: :hi: :hi:
Prezentarea produsului are un rol foarte important.
Cateodata mai important decat produsul in sine.
Asa sunt oameni. :hi:
Nu cred ca aceste informatii mai au nevoie de comentari.
In anul 1936-1937 pretul unui stup era de 600-700 lei :hi: :hi: :hi: :hi:
PERRET-MAISONNEUVE, un eminent autor de carti apicole si un mare apicultor ,da doua metode de reusita de 100 % pentru salvarea coloniilor bezmetice .
1. Albinele ouatoare nu accepta prezenta unei matci si orice introducere este sortita esecului .... cu o exceptie .,,Daca dispunem de o matca nou nascuta ,culeasa de preferinta la iesirea din botca , ii dam drumul in stup fara alta precautie prin gaura hranitorului . ea va fi sigur acceptata si dupa 8-10 zile vom avea bucuria sa constatam o ponta de toata frumusetea . Albinele vor face sa dispara ouale de trantor .
2. Daca introducem in stupul besmetic o botca ea va fi distrusa oricat de matura ar fi .de aceea botca pe care vrem sa o introducem trebuie neaparat invelita in hartie de aluminiu , lasand liber doar discul pe care tanara matca il va decupa la iesire . Instalam botca intre doua rame fixandu-l de fagure cu un ac s-au un bat de chibrit ,in acest caz albinele nu vor putea distruge botca asa incit matca va iesi si va fi primita . Dupa acceptare va fi bine sa se dea familiei o rama cu puiet ,pentru asigurarea doicilor necesare . :hi: :hi: :hi: :hi:
Cele spuse mai sus sunt valabile la familii orfane in care inca nu au inceput sa oua albinele. Referitor la acceptarea reginei de catre familiile bezmetice din cele citite si din proprie experienta, problema e mai complicata decat se spune mai sus. Dar asta e o alta discutie pe care o putem aprofunda la alt topic.
Nu va contrazic ,dar cititi cu atentie si vedeti ca e vorba despre stupi in care au inceput albinele sa oua , si eu stiu ca e dificil de redresat un stup besmsetic am probleme in fiecare an cu ei dar va intreb ceva ...A-ti incercat verodata macar una din cele doua variante ??????? cred ca nu nici eu nu am incercat dar cu prima ocazie o sa incerc ,si doar atunci ma voi pronunta .
Am incercat ambele metode, atat protejarea botcii cat si eliberarea reginei din botca la urdinis. Mie nu mi-au reusit. In ambele situatii au prins regina in ghem si au sufocat-o. Am incercat si multe alte metode si de putine ori am reusit sa redresez o familie bezmetica.
Cum se cunoaste ponta de albine ?
Ceea ce atrage in primul rind atentia este puietul mascul depus in celule mici ,alungite si bombate .Acesta poate avea doua aspecte ; compact sau razlet .
Daca este compact, el provine - foarte probabil - de la o matca devenita trintorita ( din lipsa de fecundare sau prin imbatrinire - epuizarea proviziei de samanta ) In acest caz ,o cautam si o inlocuim ,prin metode cunoscute , cu o matca fecundata sau , daca nu avem ,printr-o matca recent nascuta ( ca in cazul albinelor ouatoare ) intarind apoi fam. cu puiet in eclozionare .
Daca puietul mascul din celule mici este razlet ,el provine aproape sigur de le albine ouatoare . Examinind ponta vom vedea ;
- Adeseori mai multe oua in celula
- Unele oua filiforme si altele normale ,
- Ponta este depus printre larve si ninfe capacite ,fara nici o ordine ,
- Ouala sint orientete in toate directiile .
- Oua depuse pe peretii celulei care este semnul absolut al albinelor ouatoare ,care au abdomenul prea scurt ca sa ajunga in fundul celulelor .Niciodata o matca ,chiar besmetica fiind nu deoune oua pe peretii celulei .
- :hi: :hi: :hi: :hi:
ION IONESCU de la Brad - 1850- Pretul unui stup in Dobrogea era de un galben, ceea ce echivala cu valoarea unui porc sau cu o cincime din valoarea unei vite cornute mari. Peste citiva ani ,autoritatile vamale ale Tarii Romanesti stabileau valoarea stupilor trecuti in Dobrogea la 17,20 lei si , in cele mai multe cazuri, la 20 lei bucata. :hi: :hi: :hi: :hi:
Dictionar,
acaricide - substante din familia mare a pesticidelor , destinate combaterii acarienilor propriu - zise ( Ex; ,,Folbex " ) si al varoozei incepind cu camfor , fenotiazina ,, OKEMB " , ,
Varroatin ",Varostan ", ,,Kelthane " si ,,Sineacar " - produs romanesc . :hi: :hi: :hi: :hi:
PRELUCRAREA POLENULUI IN PASTURA
Prelucrarea polenului in pastura incepe chiar in timpul culesului acestuia. Polenul foarte multor plante , mai ales anemofile ,se distinge prin uscaciune si capacitatea de pulverizare , de dispersare . In timpul formarii ghemotoacelor albinele uda polenul cu saliva si nectar . Albinele culegatoare depoziteaza ghemotoacele in celule de albine lucratoare si le TASEAZA BINE CU CAPUL .Albinele NU umplu complect celulele cu pastura SI O ACOPERA DEASUPRA CU MIERE. In acest chip pastura se poate pastra pina in primavara . :hi: :hi: :hi: :hi:
VENINUL - De unde provine ,????..
Organismul albinei ia din alimentatie,prin distilatie , doua elemente ALCALINE si ACIDE , in proportii diferite , deasupra besicii cu venin sint doua glande ; una care produce elementul alcalin si cealalta, elementul acid, alimentind astfel besica cu venin . Pentru ca veninul sa-si faca efectul , trebuie ca atit acidul formic , cit si alcalinul sa se combine in besica , caci daca numai unul din ele ar fi fabricat si celelalt ar lipsi , nu s-ar intimpla nimic deosebit , atunci cind e pompat in rana . :hi: :hi: :hi: :hi:
DE CE INTEPATURILE DIN TIMPUL IERNI SINT MAI PUTIN DUREROASE DECIT CELE DIN TIMPUL VERII......
Glanda care produce acidul formic da in amestecul din besica cea mai mare cantitate . Dupa anotimp , aceasta glanda mareste sau micsoreaza portia de acid formic din amestec si atunci va fi o SCARA GRADATA DE DURERE ,INTR-O RANA INJECTATA CU VENIN ,dupa cum acidul e in mai mica sau mai mare cantitate .
Asa se explica DE CE INTEPATURILE DIN TIMPUL IERNII SINT MAI PUTIN DUREROASE DECIT CELE DIN TIMPUL VERII , cind glanda aceasta produce acid formic din plin ; in acelasi timp ,albina are nevoie de o cantitate mai mare de acid formic ,pe care il foloseste in combinatia mierii . Acest acid formic e incorporat de-a-dreptul in miere chiar din gusa . :hi: :hi: :hi: :hi:
Prin cladirea unui fagure artificial STAS cu dimensiunile ....albinele adauga ...
415 x 270 = 70 g.ceara apr.
415 x 210 = 55 g,ceara apr.
415 x 145 = 35 g. ceara apr. :hi: :hi: :hi: :hi:
APRILIE ( PRIER )
,, Aprilie frumos - mai viforos.Aprilie umed aduce binecuvintarea . Gindacii care s-arata in aprilie vor ingheta in mai . Negura din aprilie la rasarit si miaza-zi vesteste bine .De vor fi flori multe si bune la visini trage nadejde la vii " .
APRILIE ; ,, Nutreste bine si pazeste stupii tineri contra goangelor ( furnici , insecte etc .)". :hi: :hi: :hi: :hi:
DRESAREA ALBINELOR PENTRU MIROS , se realizeaza prin formarea la albine a reflexului conditionat fata de aroma florilor unei anumite plante.
In acest scop albinele sint hranite cu sirop de zahar cu aroma florilor acelei specii de plante spre care e de dorit sa fie orientate albinele . Primind hrana cu aroma determinata ,albinele cauta pe cimp flori cu acelasi miros , culeg nectarul secretat de acestea si le polenizeaza in acelasi timp .Reflexul conditionat format necesita o hranire sistematica, in acest scop trebuie sa se administreze albinelor sirop de zahar aromatizat, ZILNIC pe toata perioada infloririi. :hi: :hi: :hi: :hi:
DRESAREA trebuie inceputa inca de la inceputul infloririi plantei .Seara se pregateste siropul de zahar ( raport 1 Kg zahar : 1 l apa ). Zaharul se dizolva in apa fiarta si se lasa sa se raceasca pina la temperatura laptelui proaspat muls . Apoi in sirop se adauga corolele florilor acelor plante spre care trebuie orientate albinele, dupa 5-6 ore , siropul care capata aroma florilor , este administrat familiilor in hranitoare obisnuite ( cite 150 - 200 g / familie. ) FAMILIILE SINT HRANITE DIMINEATA DEVREME , INAINTE DE ZBOR . Aceasta hranire se continua pina la terminarea infloririi. :hi: :hi: :hi: :hi:
Pentru pastrarea fagurilor peste iarna uni apicultori folosesc NAFTALINA ,care este o hidrocarbura aromatica , cristalina ,de culoare alba ,care sublimeaza la temperatura obijnuita si nu permite dezvoltarea gaselnitei. Daca in fagurii pusi la pastrare cu naftalina in cantitate mare si pentru un timp indelungat se gaseste si miere ( chiar capacita ) aceasta capata un gust neplacut si o aciditate mai mare ,DEVENIND NECORESPUNZATOARE PENTRU CONSUM.
FAGURII tratati cu naftalina sau sulf trebuie bine aerisiti timp de 2-3 ZILE inainte de folosire . :hi: :hi: :hi: :hi:
Citat din: ioanardelean55Pentru pastrarea fagurilor peste iarna uni apicultori folosesc NAFTALINA ,care este o hidrocarbura aromatica , cristalina ,de culoare alba ,care sublimeaza la temperatura obijnuita si nu permite dezvoltarea gaselnitei. Daca in fagurii pusi la pastrare cu naftalina in cantitate mare si pentru un timp indelungat se gaseste si miere ( chiar capacita ) aceasta capata un gust neplacut si o aciditate mai mare ,DEVENIND NECORESPUNZATOARE PENTRU CONSUM.
FAGURII tratati cu naftalina sau sulf trebuie bine aerisiti timp de 2-3 ZILE inainte de folosire . :hi: :hi: :hi: :hi:
La ce bun naftalina pe timpul iernii. La temperatura scazuta ouale de gaselnita nu ecolzeaza raman in stare latenta pana la sfarsitul lui aprilie cand temperaturile favorabile permit dezvoltarea viermelui ori la sfarsitul lui aprilie ramele trebuie sa fie deja in stup la protectia albinelor. Si in conditiile astea la ce bun naftalina? :hi:
Magaziile de recolta se dau jos de pe stupi in august -septembrie si le punem in aprilie - mai depinde de zona , in aceasta perioada fagurii trebuiesc protejatii ,de anumiti daunatorii printre care si gaselnita , mai avem faguri mari care nu se reformeaza si care ii scoatem din stupi in toamna si ii pastram pina in primavara cum ii coservam ? sint doua metode clasice ;
1 . Prin gazare cu dioxid de sulf , rezultat prin arderea sulfului .
2 . Prin introducerea NAFTALINEI in spatiul de conservare .
Pentru alte comentarii s-au nelamuriri pe PM.
Eu dau jos magaziile la sfarsitul lunii octombrie
In septembrie pun folie gaurita intre cuib si magazie.Astfel mierea din magazie va fi consumata ori trasa in cuib.
Astfel nu am probleme cu ramele din magazie
Iar cu restul ramelor (cele de rezerva )cum le conservati ? in unele zone la sfirsitul lui octombrie stupii sint deja impachetati pentru iarna .
Multi forumisti nu inteleg un lucru , fiecere face cum poate si cum stie , aceste informatii pe care eu le postez NU sint litera de lege , de aceea consider ca nu are rost sa fie comentate , nu sint descoperiri personale sint informatii culese din diferite publicatii de specialitate ,pe care eu unu nu le contest dar pe multe nu le aprob ,le consider insa necesare pentru orice apicultor care vrea sa aiba cunostinte cit mai mari in domeniu dar care din pacate poate nu are de unde sa le aiba .
Eu sunt adeptul impachetarii in 2 etape.
Vara la tei pun cateva magazii de 1/1 pe stupii puternici,intre cuib si magazie pun gratie hanneman.Ramele pline capacite ,le folosesc toamna la impachetare.
La culesul de tei las in fiecare stup in magazie si un ram 3/4 cu miere capacit.
In septembrie verific fiecare stup in parte,ii pun folie gaurita intre cuib si magazie.Daca am constatat ca nu are mancare suficienta ii descapacesc rama in magazie.astfel nu consuma miere din cuib ,ba chiar mai mult incepe sa stocheze miere in cuib pentru iarna.Astfel in mare nu-mi fac probleme pana la finele lunii octombrie.
Atunci dau jos magaziile cu ramele goale si le dus intr-o camera uscata si racoroasa.
Ramele pline 3/4 formez o magazie cu ele din 7-8 stupi.Magazia o asez pe un roi.Ramele cu miere ramase din magazii de asemeni le pun pe un roi.
Incep impachetarea roilor,scot toate ramele fara miere,foitele care sunt cladite partial.Daca roiul nu are miere suficienta scot 1-2 rame 1/1 din magaziile stupilor desemnati pentru asta.Pun diafragma si pun 2-3 rame 3/4 cu miere din magazii{rame incomplecte capacite partial}
Cand am terminat de impachetat restul ramelor capacite le duc in camera pentru primavara ori alte interventii.
In noiembrie doar o privire in stup sa vad daca ghemul e format corect,ori scot ramele acolo unde am mai avut puiet.
Daca ramane miere in primavara pun cateva caturi pe stupi puternici descapacesc ramele si albinele prefac mierea incat clientii sunt inebuniti dupa miere de primavara.
Nu am dat zahar albinelor,sunt multumit cu productia marfa facuta.
Pentru cei care au folosit sulf la conservarea fagurilor de la rezerva ,toamna -primavara .......
Arderea sulfului intr-un mediu cu umiditate ridicata s-au dupa stropirea prealabila a fagurilor cu apa ,da nastere acidului sulfuric (H2SO3) care desi actioneaza atit ca paraziticid,cit si ca insecticid ,are inconvenientul ca ataca sirmele ramelor si, in plus ,SE IMPREGNEAZA IN CAMASUIELILE DIN FAGURII VECHI ,CARE DEVIN ULTERIOR TOXICI PENTRU LARVELE DE ALBINA.In vederea eliminarii acestei deficiente , ramele tratate TREBUIE ca inainte de a fi reintroduse in stupi , sa fie IMBAIATE CIRCA 30 MINUTE IN APA ,CENTRIFUGATE SI APOI ZVINTATE LA SOARE . :hi: :hi: :hi: :hi:
In afara celulelor de albine , de trintori si de botci , albinele mai construiesc si celule de miere ,celule de tranzitie si celule de legatura . :hi: :hi: :hi: :hi:
Matca nu depune oua in celulele de miere . Celulele de tranzitie sint construite de albine in locurile de trecere de la celule de albine la cele de trintor , cele de legatura - in locurile unde fagurele se prinde de sipcile ramei . :hi: :hi: :hi: :hi:
IN stupii moderni fagurii se aseaza ;
1. Perpendicular fata de urdinis ( pat rece )
2. Paralel cu urdinisul ( pat cald )
Este mai raspindita prima metoda . In stupii traditionali si in cuiburile albinelor salbatice pot fi intilnite si patul rece si patul cald .
:hi: :hi: :hi: :hi:
IN functie de provenienta si proprietatile organoleptice si fizico- chimice ,ceara de albine din tara noastra se imparte conform STAS 3064 / 1974, in patru calitati;
1. CEARA SUPERIOARA
2. CEARA CALITATEA I,
3. CEARA CALITATEA a-II-a,
4. CEARA CALITATEA a-III-a.
:hi: :hi: :hi: :hi:
Primavara , la finele lunii aprilie si inceputul lunii mai .pe masura ce vremea se incalzeste , activitatea de crestere a puietului in familia de albine se intensifica .
Odata cu apartia in natura a culesului de NECTAR si POLEN, se evidentiaza insusirea ereditara a albinelor de a secreta ceara si , deci , DE A CLADI FAGURI . :hi: :hi: :hi: :hi:
Caldura din stup favorizeaza productia de ceara, de aceea se recomanda protejarea si pastrarea caldurii cuibului , in special PRIMAVARA. :hi: :hi:
Productia de ceara dureaza primavara circa SASE saptamini . :hi: :hi: :hi: :hi:
O familie de albine puternica , in conditii favorabile de cules , poate construi celule intr-un sezon pe 20 de faguri artificiali. :hi: :hi: :hi: :hi:
Dadant stabileste un raport de 7-10 Kg. de miere consumata pentru un Kg. de ceara :hi: :hi: :hi: :hi:
Albinelor le trebuiesc 18-24 de ore de cind s-au alimentat si pin cind glandele incep sa fabrice ceara . :hi: :hi: :hi: :hi:
Cu unele afirmatii de mai sus nu sunt de acord.
Se zice ca productia de ceara dureaza primavara 6 saptamani. Stuparii stiu ca inca din martie, in cazuri favorabile, albinele cladesc faguri. In august, cel putin la mine, stupii imi cladesc in medie cel putin un fagur. Sunt deci mai mult de 6 saptamani de crestere a fagurilor.
"Albinelor le trebuiesc 18-24 de ore de cind s-au alimentat si pin cind glandele incep sa fabrice ceara ."
Si aceasta afirmatie e discutabila. De multe ori am prins in cosnita de roi un roi pe care il asezam in lada spre seara. Pana atunci albinele deja cladeau o 'limba' de fagur in cosnita. De asemenea la un control a doua zi in roi, se poate ca 2-3 faguri artificiali sa fie partial claditi. Se mai spune ca albinele tinere produc spontan acei solzisori de ceara, sigur in cantitati mai mici, care in lipsa unui loc de cladit sunt eliminati pe fundul lazii.
Citat din: stefan1. De multe ori am prins in cosnita de roi un roi pe care il asezam in lada spre seara. Pana atunci albinele deja cladeau o 'limba' de fagur in cosnita. De asemenea la un control a doua zi in roi, se poate ca 2-3 faguri artificiali sa fie partial claditi. Se mai spune ca albinele tinere produc spontan acei solzisori de ceara, sigur in cantitati mai mici, care in lipsa unui loc de cladit sunt eliminati pe fundul lazii.
albina incepe instinctiv sa creasca faguri la greu. deoarece sa zicem intro scorbura sau undeva faguri nus da provizii shi puiet trebuie. shi inca repede
Citat din: stefan1Cu unele afirmatii de mai sus nu sunt de acord.
Se zice ca productia de ceara dureaza primavara 6 saptamani. Stuparii stiu ca inca din martie, in cazuri favorabile, albinele cladesc faguri. In august, cel putin la mine, stupii imi cladesc in medie cel putin un fagur. Sunt deci mai mult de 6 saptamani de crestere a fagurilor.
"Albinelor le trebuiesc 18-24 de ore de cind s-au alimentat si pin cind glandele incep sa fabrice ceara ."
Si aceasta afirmatie e discutabila. De multe ori am prins in cosnita de roi un roi pe care il asezam in lada spre seara. Pana atunci albinele deja cladeau o 'limba' de fagur in cosnita. De asemenea la un control a doua zi in roi, se poate ca 2-3 faguri artificiali sa fie partial claditi. Se mai spune ca albinele tinere produc spontan acei solzisori de ceara, sigur in cantitati mai mici, care in lipsa unui loc de cladit sunt eliminati pe fundul lazii.
Ca sinteti deacord s-au nu e problema D-voastra ,dar macar cititi cu atentie :
Primavara are 3 luni x 4 saptamini = 12 saptamini , la D-voastra august e luna de primavara ?
Poate am inteles eu gresit, dar atunci cel putin exprimarea a fost cam ambigua. Eu am inteles ca perioada in care albinele secreta ceara intr-un an, este doar 6 saptamani, primavara. Nici din context nu am putut sa deduc, pentru ca frazele sunt de sine statatoare, fara legatura cu celelalte din text.
Sa te ajut, se poate ca si a doua fraza sa o fi inteles eu gresit. Sa ma explic: Se stie ca albinele cresc faguri numai cand au un cules de nectar si polen. Doar in cazuri exceptionale pot construi, dar doar putin, in lipsa culesului.
Fraza "Albinelor le trebuiesc 18-24 de ore de cind s-au alimentat si pin cind glandele incep sa fabrice ceara." se poate intelege asa: Daca in lipsa de cules vrem sa ne cladeasca albinele faguri si le stimulam de ex seara, nu putem astepta ca maine sa fie fagurii claditi. Este nevoie de o perioada pana cand albinele sunt capabile sa secrete ceara. In acelasi sens, poate ati vazut, ca dupa ce inceteaza un cules, albinele inca mai cladesc la faguri una-doua zile.
Multi forumisti nu inteleg un lucru , fiecere face cum poate si cum stie , aceste informatii pe care eu le postez NU sint litera de lege , de aceea consider ca nu are rost sa fie comentate , nu sint descoperiri personale sint informatii culese din diferite publicatii de specialitate ,pe care eu unu nu le contest dar pe multe nu le aprob ,le consider insa necesare pentru orice apicultor care vrea sa aiba cunostinte cit mai mari in domeniu dar care din pacate poate nu are de unde sa le aiba .
Exprimarea a fost corecta dar ai inteles gresit .
In ce priveste a doua fraza eu unul nu am nevoie de ajutor , de explicatii si nici de comentarii, de-ce !
Am citat din TRATATUL DE APICULTURA , de CONS. L . HRISTEA , ( lucrare premiata de Academia Romana si onorata cu Medalia de aur si Diploma de onoare in Franta )
Fiecare intelege in felul lui , insa problema cu claditul fagurilor e corecta din punctul meu de vedere .
Tehnologia de crestere si exploatare a fam. de albine prevede ca anual este necesar sa se inlocuiasca cel putin o treime din NUMARUL TOTAL de faguri vechi cu faguri artificiali ;aceasta masura constituind un mijloc de sporire a productiei de ceara si o REGULA SANITAR - VETERINARA ,de igienizare a stupului . :hi: :hi: :hi: :hi:
Vechimea fagurilor influenteaza atit culoarea ,cit si calitatea mierii de albine .
Fagurii vechi cu celule mult ingrosate de invelisurile ninfelor lasate dupa numeroase generatii de puiet crescut in el isi micsoreaza volumul continind totodata o flora microbiana virotica si micotica bogata , iar puietul rezultat fiind subdezvoltat . :hi: :hi: :hi: :hi:
O treime din faguri mi se pare enorm. In primul rand la un stup pe 18 rame orizontal, ar trebui inlocuite 6 rame, iar in al doilea rand productia de ceara nu prea ar creste. Pt ca ori mergeti la schimb, un fagure vechi pe o foita, ori daca nu un kg de ceara pe unul de facuti(cam 10 bucati) + manopera. Iar dintr-un fagure, depinde de gradul de vechime, nu se scot mai mult de 100-120 g ceara.
Si la 3000 de rame cate am eu, ca sa schimb anul 1000 de rame plus eventualele completari pt roi...mi se pare o munca enorma. Eu stiu o regula...in momentul in care ridic rama si ma uit prin ea la soare si daca cam printr-o treime din celule nu se mai vede lumina soarelui...at rama e de scos afara
Treceti pe dadant si nu mai schimbati decit 3-4 faguri anual ceeace nu e enorm de mult si se poate .
Este cunoscut faptul ca o fiinta bine dezvoltata fizic este mai rezistenta din toate punctele de vedere . Astfel ,o albina lucratoare eclozionata din celule noi are o greutate de circa 123 mg. Aceasta greutate SCADE la fiecare noua serie de puiet pina la 106 mg. si chiar la 100 mg. :hi:
Se stie faptul ca o fam. de albine ca sa stringa 1 Kg de nectar necesita activitatea a 50 000 albine normale intr-un singur zbor , IAR ATUNCI CIND GREUTATE LOR ESTE DE NUMAI 106 Mg acelas numar de albina aduna DOAR 0,850 kg de nectar.
Calculata la 10 zboruri pe zi pierderea de nectar se estimeaza la 1,5 kg pe familie . :hi: :hi: :hi: :hi:
Ilalexandru;
eu niciodata nu cresc faguri la pomii fructiferi. am timp tot anul: 2-3 la salcam, unul la tei, si 1-2 la floarea soarelui. Acum depinde si de puterea famililor, unele cresc mai multe foi, altele mai putine. La pomii fructiferi cresc fagurii lent si ii cresc bine. La salcam ii cresc fortat si ii mai gresesc cateodata. Acum trebuie tinut cont si de faptul ca pt un fagure crescut se consuma o anumita cantitate de miere si pastura
Ilalexandru
O treime din faguri mi se pare enorm. In primul rand la un stup pe 18 rame orizontal, ar trebui inlocuite 6 rame, iar in al doilea rand productia de ceara nu prea ar creste. Pt ca ori mergeti la schimb, un fagure vechi pe o foita, ori daca nu un kg de ceara pe unul de facuti(cam 10 bucati) + manopera. Iar dintr-un fagure, depinde de gradul de vechime, nu se scot mai mult de 100-120 g ceara.
Si la 3000 de rame cate am eu, ca sa schimb anul 1000 de rame plus eventualele completari pt roi...mi se pare o munca enorma. Eu stiu o regula...in momentul in care ridic rama si ma uit prin ea la soare si daca cam printr-o treime din celule nu se mai vede lumina soarelui...at rama e de scos afara
D-le Alexandru ,ceva nu bate din aceste doua postari puteti explica ?
Dezvoltarea glandelor producatoare de ceara este fiziologic legata de APORTUL de NECTAR si POLEN PROASPAT. Albinele secreta ceara FARA VOIA LOR , cu atit mai mult cu cit aduc mai multe provizii in cuib si sint mai multe larve de hranit .
CIND CUIBUL ESTE PLIN ,ALBINELE NU MAI PRODUC CEARA nu cresc larve si drept urmare recolta scade .
In conditii obisnuite ,1Kg albine tinere doici pot produce circa 0,5 Kg CEARA si HRANESC 26 000 larve ,cladind cu repeziciune faguri. :hi: :hi: :hi: :hi:
Albinele tinere PRODUC CEARA chiar daca nu au unde s-o intrebuinteze , iar ceara in asemenea conditii nefavorabile CADE PE FUNDUL STUPULUI si se pierde . :hi: :hi: :hi: :hi:
Ziceam ca in timpul pomilor fructiferi niciodata nu bag foite la crescut. Am destule rame crescute si nu are rost sa fortez albinele. Desi anul acesta m-am pacalit putin...mi-au crescut faguri pe hranitoarele de dupa diafragma.
Iar productia de ceara nu creste daca schimbam cat mai multe rame anual....productia de ceara creste atunci cand curatim toate ramele de ceara, toate podisoarele si toti peretii stupilor. In primavara asta, am pana acum vreo 20 kg de ceara obtinuta.
Ziceati ca ......... ,,Ca sa schimbi o treime din faguri vi se pare ENORM ,adica 6 faguri pe an .
Iar in din cealalta postare rezulta ca de fapt claditi , 2-3 la salcim , unul la tei si inca 1-2 la floarea soarelui in total dupa socotela mea tot la 6 ajungeti .
iar productia de ceara creste cu fiecare fagure cladit daca a-ti avea presa de extras , a-ti avea de vindut ceara si nu putina .
Recunsc ca m-am exprimat putin gresit acolo. Am familii la care cresc anual poate 4-5 faguri, dar si altele la care nu cresc nici unul. Depinde de puterea familiei de albine si de necesarul de faguri de care am nevoie. Acum in primavara plec cu familiile cu una-doua rame fara faguri pe ele. Si in functie de dezvoltare, intercalez la rame, De la unu foarte bun ii iau o rama de puiet si o bag la altu ceva mai slab, aluia in loc dandu-i un fagure la crescut. Iar in momentul in care fac roii, le inlocuiesc ramele luate cu altele fara faguri. Dar am 50 de verticali carora nu le bag decat cate o rama la crescut, maxim 2 tot anul. Si de aici unii imi cresc mai multe rame, altii mai putine.
Si cu cresterea productiei de ceara:
pt un pachet de faguri : 5 kg ceara + 5*6=30 roni manopera.
Din 50 faguri ies cam 5-6 kg ceara(depinde de vechimea ramei si cu ce sunt topite) plus 10 kg bostina. Facand niste calcule, nu iese aproape nimic in plus. Ceara multa se obtine de pe urma descapacirii fagurilor la extras si a curatirii spetezelor si lateralelor ramelor. Plus podisoare. Anual din descapaceala obtin intre 50-100 kg ceara. Plus......
MAI luna lui FLORAR
Roua de seara si racoarea din mai , aduce mult vin si mult fin . Rusale umedoase - Craciunul gras . Roiul de stup din mai pretuieste un car de malai .Cintatul pirolei ( progorei ) vesteste ploaie . Cind vor fi greeri multi , va fi fin putin .
Mai ,, Grijeste de stupi si de roii cei tineri "
:hi: :hi: :hi: :hi:
din ce carte e extrasul acesta?
Almanahul Stuparului , aparut in 1984 , Pag. 222
D -l Roman eu informez corect . Chiar n-ati auzit de roii din mai ????!!! S-au n - ati avut asa ceva in mai ???? INTERESANT ,
I-mi spuneati odata ca- ti avut almanahul stuparului ! poate il mai aveti v-am dat si pagina unde sa cautati ....... sa cititi ...... si sa va ........INFORMATI .
:hi: :hi: :hi: :hi:
Almanahul este din 1984, dar citatele sunt din "Semnele timpului" scrise cu 100 de ani in urma (se vede si dupa limbaj).
Poate nu este locul, dar am putea face niste observatii: Pe vremea aia, pe la 1870-1880, sursele de cules erau foarte diferite de vremurile noastre. Salcamul era inexistent, atunci au inceput cateva plantatii. Rapita nu cred ca se cultiva, floarea soarelui era in culturi intercalate. Albinele erau adaptate la altfel de culesuri, stupii atingeau maximul mai tarziu si si perioada de roire era mai tarzie. Pe de alta parte nimeni nu stimula stupii. De aceea cred ca intentionat Ioanardelean a mutat indicatia din iunie pe mai, dupa conditiile de azi.
O tema interesanta de discutii ar fi aceasta tendinta de a atinge maximul de dezvoltare a famililor tot mai devreme. Acum, de cand cu rapita cultivata masiv, stuparii doresc sa aiba stupii plini cu 3 saptamani mai devreme decat acum 15-20 de ani, cand salcamul era primul cules important. Unde se va ajunge daca se pastreaza aceasta tendinta? Rasele de albine care genetic au o alta curba anuala de dezvoltare, cum ar fi Caucaziana, vor fi treptat eliminate de catre stuparii care vor sa foloseasca eficient culesul de rapita.
Astazi ma sunat un prieten apicultor si mi-a zis ca are un... ROI NATURAL .
Luna viitoare voi da acelasi citat si ma intreb ....ce-am gresit si unde ,cind am informat corect si cind am dazinformat ? d-nu Stefan1 a-ti explicat corect intentia , p0ti sa-i spui unui tinar ,,stai linistit ca stupii tai nu roiesc pina in iunie "?
Intr-un fagure in rama standard ( dimensiunile 435 x 300 cm ) pe ambele parti sint apr. 9 mii de celule de albine .Din ele se folosesc pentru puiet , in functie de puterea familiei , calitatea matcii si o serie de alte conditii 5 - 7 mii. Familia are nevoie de faguri ,in functie de ponta ; la o ponta zilnica medie de 1 000 de oua - 26 mii de celule (5-6 faguri ) la 2000 de oua -- 52 de mii de celule ( 11-12 faguri ). :hi: :hi: :hi: :hi:
"Albinelor le trebuiesc 18-24 de ore de cind s-au alimentat si pin cind glandele incep sa fabrice ceara ."
STEFAN1....
Si aceasta afirmatie e discutabila. De multe ori am prins in cosnita de roi un roi pe care il asezam in lada spre seara. Pana atunci albinele deja cladeau o 'limba' de fagur in cosnita. De asemenea la un control a doua zi in roi, se poate ca 2-3 faguri artificiali sa fie partial claditi. Se mai spune ca albinele tinere produc spontan acei solzisori de ceara, sigur in cantitati mai mici, care in lipsa unui loc de cladit sunt eliminati pe fundul lazii.
Unii partizani ai roirii se justifica prin faptul ca roiul , imediat dupa introducere in stupul nou , CONSTRUIESTE INTENS FAGURI . Este adevarat ca albinele din roi i-si construiesc repede noul cuib. Acest fapt NU REZULTA DINTR-O ENERGIE DE ROIRE DEOSEBITA , ci din cauza ca PINA LA IESIREA DIN CUIBUL VECHI , IN PERIOADA INDELUNGATEI LIPSE DE ACTIVITATE , IN ORGANISMUL ALBINELOR DIN ROI , S-AU ACUMULAT REZERVE DE SUBSTANTE HRANITOARE , PE CARE ELE LE FOLOSESC IN NOUL CUIB .
AFARA DE ACEASTA , INAINTE DE A PARASI VECHIUL STUP , ALBINELE I-SI UMPLU GUSA CU MIERE .
Citat de ioanardelean55 DIN....APICULTURA ..de G.A.AVETISIAN , Conducator din 1956 .. (si pina ?... cartea a fost editata in 1978 , ) al Catedrei de genetica si apicultura din Academia de agricultura ,, K. A. Timireazv" din Moscova .
Multumesc ptr. completare ..
IUNIE.....CIRESAR.
,,Iunie, mai uscat decit umed ,umple butile cu vin bun.Oameni si vintul din iunie se schimba curind. Iunie umed si rece strica anul intreg. Rozele (macesii) multe prevestesc iarna grea . Cind peregrina furnicile va fi timp bun. Saritul pestilor vesteste vreme grea .De sint multi bureti iuti , iarna viitoare are sa fie usoara ".
IUNIE...,, GRIJESTE DE STUPI SI DE ROII CEI TINERI ''. :hi: :hi: :hi: :hi:
Larva de matca in botca capacita se invarte de 80 de ori in lungul botci.
IULIE (luna lui CUPTOR )
,,Canicule senine inseamna an bun. Fara roua in iulie nu e ploaie. ce nu sta bine in iulie nu prospera in septembrie . Daca paianjenul isi rupe pinza in doua , va ploua . Daca luna plina are spre rasarit si amiaza curte va urma timp senin
statornic ." :hi: :hi: :hi: :hi:
IULIE ; ,,STUPII ROOOIESC INCA AAAAAA !!!!! GRIJESTE ca sa aiba umbra cind e cald TAREEEE " :hi: :hi: :hi: :hi:
AUGUST ( Gustarul )
,,Ploaia din august subtie vinul . Vinturi de nord in august aduc timp statornic . Cu cit nagitul suie mai sus , cu atit mai rar va veni ploaia . Daca barza clantane , va ploua . Cind pisicile casca zacind ,urmeaza ploaie :hi: :hi: . Cind sint alune multe ,va fi IARNA GREA ."
,,INADESTE cosurile (buduroaiele ) cu albine ,daca acestea se gramadesc la gura acelora . ALBINELE ACUM ISI OMOARA TRINTORII; departeaza pe cei morti si te pazeste de albinele rapitoare ( hoate ) care incep in luna aceasta FURTISAGUL :hi: :hi: :hi: :hi: ."
SEPTEMBRIE ( Rapciune )
,,Dupa septembrie cald vine octombrie rece si umed . Opt zile inainte si dupa Ziua Cruci ( 14 sept ) e timpul cel mai bun pentru semanat. Dupa Sfinta Maria ( 8 sept ) sa n-ai palaria.... :nono: :nono: ( obicei ciobanesc - pacuraresc ) . Cu cit rindunelele se muta ( pleaca ) mai curind , cu atit mai timpuriu va veni iarna .Cu cit mai multi paianjeni pe jos si cu cit musuroaiele de furnici sint mai mari ca de obicei , cu atit iarna va fi mai grea ". :hi: :hi:
,,Cauta cari cosnite au roi buni ; ia nada :rotfl: :rotfl:( recolta ) de la ele si reteaza acei stupi cind e timpul mai racoros " . :hi: :hi: :hi:
Necesarul de miere pentru iernarea unei fam . de albine se stabileste cunoscind ca albinelor de pe o rama STAS le este necesara cantitatea de 1,5-2,0 Kg miere ( PRACTIC JUMATATEA SUPERIOARA A RAMEI SA AIBA MIERE CAPACITA ) :nono: :nono:
Stabilirea cantitatii de miere din rame se face cunoscind ca ;1 dmp de fagure cu miere capacita pe ambele fete contine 350 g ( o rama STAS plina cu miere capacita pe ambele parti are 3,600 Kg miere , iar o rama tip multietajat 2,3 Kg ) :nod: :nod:
Fiecare fagure acoperit de albine TREBUIE sa aiba " COROANA ' de MIERE de minimum 10 cm latime in cazul stupilor orizontali si verticali cu magazine si minimum 7 cm in cazul stupilor multietajati . :rotfl: :rotfl:
O familie de albine puternica (35000 albine ), consuma in timpul iernii de 6-7 ori mai putin (proportional fata de greutatea ei ) decit o familie de albine slaba (2500 albine ) :hi: :hi: de necrezut , DAR ADEVARAT . :rotfl: :rotfl:
Si la oameni e la fel : cel slab mananca mai mult decat cel gras.... :rotfl:
Exact asa e ,o sti din propria experienta . :hi: :hi:
Citat din: dragos2006 din Septembrie 26, 2010, 03:46:44 PM
Si la oameni e la fel : cel slab mananca mai mult decat cel gras.... :rotfl:
Tot ce nu arde se deune???
Dragos are intr-un fel dreptate! Eu am 100 kg si manac mai putin decat cumnatul meu care are 65 kg!
Ca sa stim exact daca e asa sau nu eu cred ca e bine sa ne informam direct de la ;
Ce ziceti D-na Laura e adevarat sau nu ce spune sotul D-voastra ??
Spuneti si inaltimea acum ,daca tot ati spus de greutate .
Eu la 1,78 am avut 87 kg in ianuarie ,de la 1 febr pina la 1 iunie am dat jos 14 kg controlat ,printr-o metoda extrem de simpla si sanatoasa , pe care am gasit-o intr-o carte , acum ma mentin la 73-74 kg ,si m-a simt f.f bine ,ceia ce va doresc si d-vs .
Sanatate si numai bine .
tassevasi :hi: :hi:
si care este aceasta metoda simpla si sanatoasa?
caci si eu am tot 1.78, dar la greutate........112kg!
Polen proaspat dimineata si la pranz o linguritza.
Citat din: AndreiRN din Septembrie 28, 2010, 06:50:09 PM
Polen proaspat dimineata si la pranz o linguritza.
Asteptam confirmarea domnului tasse!
14 kg in 4 luni este o realizare pentru cineva care pleaca de la 87 kg.
Eu am 1,76 metri iar cumnatul cu care faceam comparatia are 1.78.
Daca as reusi sa dau jos 14 kg, ca tassevassi, ar fi ceva extraordinar!
Sa va spun ce am facut ,dar sa stiti ca m-am tinut de aceasta reteta cu multa incapatinare dintr-un singur motiv .
Aveam palpitatii la inima cam de un an si nu puteam sa ma linistesc ,chiar se accentua in timp . Am citit in cartea "Alimentele miracolul sanatatii " scrisa de HenrY Bieler din cite retin ,(o am data la un prieten acum ) . Publicata de Rom Direct Impex Srl ,cumparata prin '94 prin comanda pstala ,... ce trebue sa fac in aceasta situatie .
Trebuia sa actionez asupra detoxifierii fluxului sanvin . Acesta trecind prin creier ,unde avem glanda hipofiza care controleaza celelalte glande , (gl tiroida controleaza organle interne ,inplicit inima ). Explica acolo pe intelesul tuturor acest mecanism simulte atele.
Am eliminat di alimentatie : dulciurile ,zaharul .carne grasa prjita ,mezelurile ,grasimile animale unt smintina .
Am facut prima saptamina ciorba de TECI de fasole ,care ajuta pancreasul si ficatul , facuta cu inca 5 legume telina ,morcov,pastirnac ,ardei ....si altele
A doua saptamina am facut ciorba de dovleac tot cu cele 5 legume
Saptamina urmatoare soia , mazare , varza ,ce aveam acasa numai natural
. In fiecare zi cu o jumatate de ora inainte de masa luam o lingurita de drojdie ,( care este miracolul acestui regim ), dim. la prinz si seara ,deci numai inainte de masa , ca daca se ia dupa , fermenteaza ,si luata dupa un suc , se face bere (alcool ) care produce dureri de cap .
La prinz in fiecare zi friptura ,carne slaba ,numai pe gratar ,gril . peste cit de mult ,numai pe gratar,exclus prajitul oricarui aliment.
Dupa prima saptamina au disparut palpitatiile ,respectam orele meselor , si tot asa,a trcut luna ,cu alt fel de alimentate consumate si am simtit efectele ,care m-au incurajat sa continui . In carte spune ca trebue si greutatea sa scada ,ca inima sa functioneze bine , acest lucru sa confirmat si mi-am stabilit termenul de regim in functie de greutatea la care am ajuns . Este f interesant ca vroiam sa ma mentin la 75 si tot am mai coborit putin ,acum din iulie ma mentin la 73-74 kg. Prin consumul de drojdie ajutam ficatul sa nu mai secrete sodiu ptr digestia din stomac, el acum se reface ,nu se mai epuizeaza, pancreasul la fel , intestinele isi schimba volumul ,se fac mai suple - subtiri. Totul ajutat cu supele mai sus mentionate .
Acum sunt obosit si cred ca am mai gresit prin unele locuri , miine o sa va spun de restul si de analize .
Sanatate si numai bine. tassevasi :hi: :hi:
Revin , drojdia face minuni daca te ti de ia ,sa o ei numai inainte de masa .
Nu era zi sa nu maninc dulciuri si alimente consistente , .... dar nu tot ce e gustos si placut , este bun si ptr organism .
Statistic un om gras are viata mai scurta decit unul slab .
Analizele le aveam facute in ianuarie si erau toate la limita superioara a valorilor normale , in iulie le-am facut sa vad cum stau ,toate au fost la jumatatea valorilor antrioare , de ce ? Am schimbat modul de alimentatie .
Va recomand drojdia ,este la indemina tuturor, medicul acesta american ,a folosit-o ptr tratarea bolnavilor lui peste 45 ani si confirma rezultate minunate .
Va doresc sanatate si numai bine .
tassevasi :hi: :hi:
ps , cautati pe net despre drojie , medicul asta o folosea acum 60 -70 ani.
Mai postez ceva ,daca o sa sccepte ,
OCTOMBRIE ( Brumarel )
,, Octombrie si Martie sint luni surori . Cu cit mai curind cad frunzele din arbori , cu atit mai roditor va fi anul viitor . :hi: :hi:
Gerul si vintul din octombrie imblinzeste pe ianuarie si februarie . :nono: :nono: lumina de miaza-noapte in octombrie aduce curind ger mare . Daca soareci din cimp trag la sat , iarna e aproape . Cind arborii tin ( pastreaza ) frunzele mult , iarna va veni tirzie dar va fi grea si la anul vor fi multe omizi . :hi: :hi: Cind cocorii zboara pe jos , mai sint atunci zile calde " . :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl:
OCTOMBRIE
,, Scoate mierea din stupi , daca nu s-a scos inca " :hi: :hi: :nono: :nono: :nono:
Frumoase si instructive aceste citate din intelepciunea populara!
:hi:
CONST . L. HRISTEA
Legile unei bune iernari .
1. Colonia sa fie PUTERNICA , deci bine POPULATA si cu multe albine tinere. :uimit: :uimit:
2. Sa aiba HRANA din BELSUG si de buna calitate. :rotfl: :rotfl:
3. Locuinta sa fie bine aparata impotriva schimbarilor de temperatura si BINE ORINDUITA IN INTERIOR . :nod: :nod:
4. Sa fie asigurata O AERISIRE IMBELSUGATA . :uimit: :uimit:
5. Colonia sa fie in DEPLINA LINISTE . :nono: :nono:
6. Sa nu fie ATACATA DE PARAZITI, cum e paduchele , sau boli primejdioase. :finger: :finger:
concluzii:
hrana suficienta;
familie puternica;
camin izolat termo-fonic;
un apicultor bine instruit, pentru a interveni in caz de necesitate!
Cunoscutul cercetator german Budel , care s-a ocupat mult de problema temperaturii si aerisirii coloniei in iarna ,a scris ca ....URDINISUL TREBUIE SA CONTRIBUIE LA PRODUCEREA UNUI CURENT DE AER DIRECT si SA FIE SUFICIENT DE LARG pentru a permite asigurarea unei ventilatii potrivite dar nu exagerate . :nono: :nono:
ORIENTAREA urdinisului in iarna va fi TOTDEAUNA SPRE SUD . :hi: :hi:
Eu iernez in trei pavilioane si pe jos.In pavilioane nu pot aseza cu ordinisuri catre sud.Primavara nu am observat diferenta in dezvoltare dintre cele care erau catre sud-est sau sud -vest.Cele pe jos cu fata catre sud intradevar se misca mai bine. :hi:
Uni stupari canadieni isi distrug coloniile de albine in toamna, :nono: :nono:pastrind fagurii cu miere in depozit si isi refac coloniile cu roiuri la pachet argumentind ca in felul acesta avantajele sint mai mari :rotfl: :rotfl:, caci albinele ar consuma mai multa miere pentru a-si pastra caldura ghemului ; afara de aceasta stuparii canadieni evita riscul pierderii multor colonii din efectiv --- risc destul de mare in conditiile iernilor grele si indelungate din Canada . :finger: :finger:
Eu nu as putea sa-i numesc stupari ci doar oameni de afaceri in apicultura.
Contabilitatea lor le spune ca este eficient dar daca ar sti publicul nu cred ca le-ar mai cumpara mierea.
Sunt totusi multi care aduc albinele in sud pe timpul ierni.
Uni chiar stau cu ele ca e mai placut.
io nu am nimica impotriva sa nu ai un profit pe urma albinutelor dar cind numai le exploatezi inseamna ca esti lipsit de suflet
Pai contabili au suflet?
Gluma, nu sariti pe mine.
Nu sarim pe tine....ca ai ramane insarcinat :rotfl: :wink:
TOTUSI , printre ei sint MULTI apicultori care refuza sa sacrifice coloniile in toamna , ba chiar le AJUTA sa se organizeze cu o buna hrana folosind MIEREA PURA diluata cu apa in proportie de 4 kg miere la 1 l apa pe care de indata albinele o prelucreaza si o depoziteaza in faguri formind coroane capacite in partea superioara a fagurilor . :hi: :hi: :hi: :hi:
nu va sari nimeni pe tine ma refer la cei care gindesc putin dar,,,,,,,,,,,,,,, sa vezi stuparit
scoti tot din stup polen, propolis. miere. laptisor etc etc mai faci si roi la urma.............. ii dai stupului produse testate de om ..... clar ca omul stie mai bine ce ii place la albina?????? sau daca nu, lasi sa moara colonia in primavara incepi din nou
bravo ,,stuparule,, :rusine: :rusine:
Sunt totusi o minoritate si nu prea sunt agreati de apicultorii adevarati.
Uni vand albina la kg si pastreaza faguri goi peste iarna.
:rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl:
Prof . G .Townsend --- Canada---SFATUIESTE ca daca se foloseste miere ce se cristalizeaza , e bine ca in locul apei sa se puna pentru diluare 1 l SIROPDE ZAHAR care IMPIEDICA CRISTALIZAREA . :hi: :hi:
Sirop de fructoza se foloseste.
Sau mai corect zis fructosa de porumb.
D-le Andrei te rog nu mai strica topicurile ,deschide-ti un sait si posteaza cit te tin degetele dar mai lasa-ne pe noi cu ale noastre daca as fi moderator sincer te-as bana , nu-ti mai viri nasu in toate ,ca mai ai mult de invatat si apoi sa dai lecti dar nu romanilor ,vezi bine ca multi nu sint deacord cu ceeace spui .
Da TU cu ce nu esti de acord?
Ar fi mai educativ daca ai spune direct in loc sa-mi ceri mie cenzura. :hi:
Ti-am spus-o si direct si tot degeba , asa ca nu mai am chef sa repet , si chiar daca as faceo sint convins ca tot nu va fi educativ.
Inca astept sa combati subiectul discutat de mine dar tu continui sa ma ataci fara o baza rationala.
Cu ce nu esti de acord?
Desigur.
Eu consider ratiunea ca baza comportamentului uman.
Ca sunt uni care reactioneaza mai mult sentimental ...... evolutia nu e uniforma. :rotfl: :rotfl: :rotfl:
Stimati colegi eu am deschis acest topic ca sa informez apicultorii (mai ales incepatori ) care nu au posibilitaea de a se documenta despre albine si in general despre apicultua sint informati unele utile altele pur teoretice pentru cultura generala , pe care le iau din diferite manuale , tratate , reviste etc , aceste informatii sint verificate unele se bazaaza pe ani multi de experienta ,iar noi mai isteti ne place fie bine fie rau sa comentam , am mai spus ca vreau sa fie un topic numai ptr . informtie daca cineva vrea sa comenteze poate sa o faca dar deschidet-va topicuri ca nu va opreste nimeni . Andrei nu te opreste nimeni sa deschizi topicuri , nu ai subiecte ? uita-te la Dragos ,el e cel care mentine cel mai mult forumul in activitate ,antreneaza lumea la discutii prin deschiderea de noi subiecte prea putin intra pe alte topicuri sa comenteze .e un sfat , personal . si sper sa nu ne mai intilnim aici .
DIAREEA SAU DEZINTERIA ( URDINAREA )
Diareea se produce totdeauna dintr-o ALIMENTATIE IN PREA MARE CANTITATE in timpul iernii. :nono: :nono: Cauzele care produc aceasta supraalimentatie sint : :finger: :finger:
FRIGUL , :nono: UMEZEALA , :nono: URDINIS MIC , :nono: SGOMOTUL , :nono: IERNAREA INDELUNGATA SI HRANA DE PROASTA CALITATE , :nono: VIZITA PREA DE TIMPURIU , :hi: LIPSA REGINEI . :finger: :finger:
Citat din: ioanardelean55 din Octombrie 24, 2010, 04:47:51 PM
DIAREEA SAU DEZINTERIA ( URDINAREA )
Diareea se produce totdeauna dintr-o ALIMENTATIE IN PREA MARE CANTITATE in timpul iernii. :nono: :nono: Cauzele care produc aceasta supraalimentatie sint : :finger: :finger:
FRIGUL , :nono: UMEZEALA , :nono: URDINIS MIC , :nono: SGOMOTUL , :nono: IERNAREA INDELUNGATA SI HRANA DE PROASTA CALITATE , :nono: VIZITA PREA DE TIMPURIU , :hi: LIPSA REGINEI . :finger: :finger:
poti sa ne lamuresti (pe cei interesati), in ce sens influenteaza fiecare dintre cele enumerate aparitia diareei?
:rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl:
Citat din: ioanardelean55 din Octombrie 25, 2010, 07:39:34 PM
:rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl:
Rade pentru ca cele semnalate de dansul sunt lucruri elementare .
Citat din: dragos2006 din Octombrie 25, 2010, 07:52:24 PM
Citat din: ioanardelean55 din Octombrie 25, 2010, 07:39:34 PM
:rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl:
Rade pentru ca cele semnalate de dansul sunt lucruri elementare .
nu te supara dragose cred ca e mai penibil sa nu stii si sa te dai destept, decat sa recunosti ca nu stii si sa intrebi ca sa inveti
din cate sunt... unele eu nu le stiu
asta e rolul forumului: unii intreaba, altii raspund (daca vor...)
FRIGUL -probabil le impiedica sa iasa sa se usureze
UMEZEALA - ?
URDINIS MIC - ?
SGOMOTUL = stress
IERNAREA INDELUNGATA SI HRANA DE PROASTA CALITATE = lipsa zborului de curatire
VIZITA PREA DE TIMPURIU - ?
LIPSA REGINEI -?
Citat din: FlorinI din Octombrie 25, 2010, 09:22:04 PM
Citat din: dragos2006 din Octombrie 25, 2010, 07:52:24 PM
Citat din: ioanardelean55 din Octombrie 25, 2010, 07:39:34 PM
:rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl:
Rade pentru ca cele semnalate de dansul sunt lucruri elementare .
nu te supara dragose cred ca e mai penibil sa nu stii si sa te dai destept, decat sa recunosti ca nu stii si sa intrebi ca sa inveti
din cate sunt... unele eu nu le stiu
asta e rolul forumului: unii intreaba, altii raspund (daca vor...)
FRIGUL -probabil le impiedica sa iasa sa se usureze
UMEZEALA - ?
URDINIS MIC - ?
SGOMOTUL = stress
IERNAREA INDELUNGATA SI HRANA DE PROASTA CALITATE = lipsa zborului de curatire
VIZITA PREA DE TIMPURIU - ?
LIPSA REGINEI -?
Majoritatea situatiilor pezentate, lipsa reginei ( albinele sunt nelinistite) zgomotul, umezeala, frigul, vizita prea de timpuriu, duc la un consum mai mare decat normal si de aici apar necazurile. Urdinisul mic = umezeala in stup.
Stiati cum percepe albina culorile?
nu vede culoarea rosie :nod: :nod:
Nu o vede!
Asta este un lucru exploatat de cei care colecteaza venin cu grile tip podisor!
Colecteaza veninul pe timpul noptii, iar pentru deschiderea stupilor si manevrarea grilelor folosesc lumina rosie!
Apicultorul sesizeaza lumina, insa albina nu o sesizeaza! :wink2: :wink2:
cea mai mica albine este de 2,1 mm si se numeste trigona minima iar cea mai mare albine este de 39 mm si se numeste megachile pluto
Pacat ca domnul Ioan Ardelean nu mai doreste sa posteze pe forum , mai ales la acest topic deschis de dansul unde aveam multe de invatat.
pai de ce nu mai vrea sa posteze?
eu l-am cunoscut personal si va pot asigura ca este un profesionist desavarsit.
poate ca va trece cu nevederea ce l-a suparat, si-l vom vedea iarasi.
l am cautat la telefon ca sa rezolvam cu calculatorul era f ocupat ieri l am cautat din nou dar era plecat :hi:
Inducerea gland. cerifere de a produce ,este un act reflex ,conditionat de mai multi factori .In aceasta toamna la fam. unde am facut complectari de miere cu cant. mari 2-5 kg.capacirea acesteia s-a facut rapid. Unde am facut compl.cu cant. mici sub un kg. si mai multe(din lipsa de hran.mai mari)capacirea mierii s-a facut f. greu sau deloc la unele fam.Concluzia , cantitatile mari de miere aduse in stup ,influenteaza pozitiv prod. de ceara.
Stiati ca albinele la plecarea la cules cantaresc circa 80 de mg. , iar la intoarcere 110 - 120 mg. (in functie de natura culesului). In momentul roirii naturale albinele cantaresc circa 150 mg. ?
Stiam de pilda ca, mirosul degajat de plante cand sunt cosite irita albinele . Nu stiam insa ca si mobilizarea solului (sapat) in preajma stupilor are acelas efect. Aceasta am constatat azi ,sapand cu casmaua in apropiere de stupi. Desi era nor ,batea vantul, temperatura la h 14 era de 23 gr. la Slobozia, fiind un zbor f. slab.
Foarte interesante informatiile;bravo celor ce le-au postat.
Citat din: BOB0 din Noiembrie 09, 2010, 09:27:04 PM
Stiam de pilda ca, mirosul degajat de plante cand sunt cosite irita albinele .
O fi mirosul de vina ori "strigatul" plantelor mutilate?
Ar merita un test.
Citat din: BOB0 din Noiembrie 09, 2010, 09:27:04 PM
Stiam de pilda ca, mirosul degajat de plante cand sunt cosite irita albinele . Nu stiam insa ca si mobilizarea solului (sapat) in preajma stupilor are acelas efect. Aceasta am constatat azi ,sapand cu casmaua in apropiere de stupi.
O posibila explicatie ar putea fi aceasta: Imi amintesc de primul stup pe care ni l-a mancat ursul. Aveam stupii intr-o livada, amplasati sub pomi. Ursii veneau in fiecare toamna si mancau mere sau prune, dar nu se atingeau de stupi. La un moment dat am vazut in fata la un stup pamant sapat. Explicatia este ca ursul (aproape sigur furnicar), a fost atras de zumzetul din stup, dar sapa ca in musuroaie, in fata stupului. Vre-o trei nopti ursul se intorcea si sapa in fata stupului. Chiar daca puneam pamantul la loc, el il sapa din nou. Pana la urma unul din stalpii care sustineau lada a cazut si lada s-a rasturnat. Asa a ajuns la faguri si de atunci a fost de neoprit. Ma gandesc ca de-a lungul vremii, albinele si-au imprimat in codul genetic observatia ca cine deranjeaza vegetatia sau pamantul din preajma cuibului, e posibil sa atace si cuibul si deci acest tip de deranj declanseaza la albine reactiile de aparare.
Citat din: BOB0 din Noiembrie 09, 2010, 09:27:04 PM
Stiam de pilda ca, mirosul degajat de plante cand sunt cosite irita albinele . Nu stiam insa ca si mobilizarea solului (sapat) in preajma stupilor are acelas efect. Aceasta am constatat azi ,sapand cu casmaua in apropiere de stupi. Desi era nor ,batea vantul, temperatura la h 14 era de 23 gr. la Slobozia, fiind un zbor f. slab.
inclin sa cred ca este vorba mai repede de perceptia vibratiilor si nu a mirosului.
Cateva informatii... interesante!
Glandele cerifere:
In padurile din Ural si partea nordica a Rusiei albinele salbatice si de scorbura :finger: suporta perfect IERNILE ASPRE CU GERURI DE - 50
GRADE :hi: :hi: Experientele speciale efectuate de catedra de apicultura a Academiei de stiinte agricole Timiriarzev pentru studierea diferitelor metode de iernare a albinelor de rusia centrala si caucaziene cenusi de munte ,in reg. Moscova , Iaroslav , Vologodsk , au demonstrat ca albinele care au iernat in aer liber se DEZVOLTA mai repede primavara , CRESC un numar mai mare de albine sint atacate mai putin de NOSEMOZA , :hi: :hi:
CONCLUZIA ; Albinele nu mor de frig. :nono: :nono:
Analizand spectrul de culori vazute de om si de albine am constatat asa:albastul de la om = mov la albina;galben om=galben mai deschis la albina;rosu la om=cachi la albina;rosu inchis la om=cachi inchis la albina;roz la om=cachi deschis la albine;alb la om=alb-bleu la albine;verde aprins la om= la fel si la albine;roz foarte deschis la om=bleu-gri deschis la albine;deci dupa comparatie albina vede alta culoare la rosu( cachi) si nu ca nu vede,asta conform imaginiilor de mai sus.Ca o concluzie toate aceste nuante pot fi folosite la vopsirea stupilor ajutand ,zic eu acum ( desi dupa manualul de apicultura 4 sunt culorile vazute de albine:alb,galben,verde si albastru+ ultravioletul pe care omul n-o vede) pentru o mai buna orientare a albinelor catre stupi.Ce parerea aveti?Eu ii condamnam pe apicultorii ce foloseau si alte culori inafara de cele clasice;alb,verde.galben,albastru.Este o parere si astept comentarii.
Eu am pus stupina la iernat. Trei saptamani nu am mai dat pe la ele. Ieri surpriza. Am gasit un nucleu fara capac. Alinele nu au murit desi stratul de zapada cazut peste ele a fost de 15 cm, iar noaptea a fost cel mai frig -19 grade. Nu cred ca ar fi supravietuit asa chiar asa toata iarna. Am mai avut un stup rasturnat dar acela avea populatie mult mai multa decat acest nucleu.
Da.Acum m-am convis.Nu trebuia sa stea asa mai multe nopti,a fost suficient o singura noapte cu -19 grade pentru un nucleu ca sa moara albinele.Cea mai elocventa dovada in sprijinul teoriei iernarii albinelor.Luati aminte!
D-le Balasbebe,felicitari,sa pastrati aceasta poza pentru literatura de specialitate.Sarbatori fericite!
Multi spun ca sunt impotriva foliei. In aceasta situatie, a salvat o matca. Vrea sa arat ca am lasat cele trei corpuri dar am pus intre ele si o folie, cu o fanta de 3 cm. Nu au fost expuse direct. Gheata formata in hranitor doar dupa cateva ora s-a topit. Am inlocuit de fapt hranitorul cu altul plin cu Apifonda. Nu am vrut sa-l las gol, si pentru linistea mea. Am pus apifonda bineincalzita, si a functionat ca o caramida calda.
Ieri cand curatam zapada, o albina a cazut in zapada. Am luat-o si am pus-o pe o scandura de la urdinis. Din cauza frigului cred ca in 20 de secunde a intrat i hipotermie. Degeaba am suflat pe ea ca nu a dat nici un semn de viata. Albinele daca formeaza ghemul pe miere au toate sansele sa supravietuiasca.
VIESPILE- In unele zone din tara dau mult de furca apicultorilor, incepand din luna Aug. pana in Decembrie. Atacul este maxim pana in Noiembrie, dupa care se raresc dar nu inceteaza total, functie de temperatura de afara. Aduc in actualitate acest subiect, deoarece continua sa atace fam. de albine, chiar si la temperaturi f. joase . Am vazut intrand in stup de pilda si la-1 grad , e drept putine. Pericolul il constituie , furtul de miere,stress, transmiterea unor boli dela o stpina la alta. M-a gandesc ca , metabolismul , sistemul circulator,limfa ,ale viespei sunt adaptate pentru a putea avea activ. la asemenea temp. joase . Nu cunosc o alta insecta la noi , care sa aiba mobilitate in astfel de cond.?
In Rusia adaposturile de iernare in ferme au o capacitate de 110 - 800 familii de albine . :rotfl: :rotfl:
In adaposturile pentru iernare mai mari de peste 500 familii :finger: exista FUNICULAR :hi: :hi: pentru deplasarea stupilor in adapost si scoaterea lor primavara :hi: :finger:
OARE DECE !!!???
Cine l-a citit pe,, MICIURIN "poate raspunde la intrebare in mod pertinent.
Pentru masurarea temperaturii si a umiditatii aerului in adapost se monteaza ; un TERMOMETRU la niveleul inferior si unul la nivelul superior al stelajelor si un HIGROMETRU . In functie de indicatiile aparatelor se regleaza TEMPERATURA si UMIDITATEA in adapost :hi: :hi:
Cind AERUL este prea uscat , in stupi se intensifica ventilatia si familiilor agitate li se da APA . :hi:(iar stuparilor :beer:, sau :coffee: :hi: :hi:
ŞTIAŢI CĂ ...
• Prezenţa unui parazit de varroa pe o albină este comparabilă cu infestarea unui singur om cu un kilogram de păduchi.
• Pragul admis al infestării albinelor cu varroa este de 0,5%, potrivit cercetărilor realizate de doctori în medicină veterinară din Europa.
Spasa STOIANOV
Din ce am citit eu, pragul de infestare cu verroa este diferit de la zona la zona. In zonele nordice acest prag este mai mare. Numarul de paraziti admisi este si in functie de virozele pe care acest parazit le inoculeaza albinelor, si care in zonele cu climat mai cald sunt mai multe si periculoase.
Citat din: filip din Ianuarie 10, 2011, 11:50:15 AM
ŞTIAŢI CĂ ...
• Prezenţa unui parazit de varroa pe o albină este comparabilă cu infestarea unui singur om cu un kilogram de păduchi.
Afirmatia de mai sus se refera la raportul dintre greutatea medie a omului si greutatea paduchilor sau efectul produs de paraziti?
• Pragul admis al infestării albinelor cu varroa este de 0,5%, potrivit cercetărilor realizate de doctori în medicină veterinară din Europa.
Spasa STOIANOV
Acest prag admis inseamna 1 parazit la 200 albine? Cred ca se refera la perioada de iarna, in rest pragul cred ca este mult mai mare.
In anul 1904 Edward J a c o b s o n descopera la albinele din insula Jawa ,a arhipelegului indonezian, un acarianpe care ,mai tirziu , A. C. O u d e m a n s il descrie si il incadreaza taxonomic, dindu-i numele de ; VARROA Jacobsoni. :nono: :nono:
D-le Ion Ardelean melisa dv. face minuni.Va multumesc din suflet.Anul acesta am mai facut ceva achizitii pentru albine.Citeva soiuri de salcimi si plante care infloresc pina in octombrie.Nu am reusit cu evodia sa prind. Dar nu-i nimic am asigurata perioada de vara cu salcim ornamental,liliac de vara roinita, salvie si alte bostanoase. :bzz:
http://www.descopera.ro/dnews/8361732-albinele-ar-putea-fi-primele-nevertebrate-care-au-sentimente
http://www.descopera.ro/dnews/8071056-echipa-mortii-parazitvirus-decimeaza-albinele-lumii
http://www.descopera.ro/dnews/4416312-intoarcerea-albinelor-negre
http://www.descopera.ro/dnews/4216136-leac-pentru-o-misterioasa-boala-a-albinelor
foarte interesant