IEDERA (Iedera zanelor)

Creat de milu56, Septembrie 24, 2015, 03:25:44 PM

« precedentul - următorul »

stefan1

Citat din: Closcutz din Septembrie 15, 2019, 12:11:48 PMDle Stefan ce ne puteți spune despre dracilă?

  Nu mai e de multa vreme inflorita. Poate discutam alta data de ea.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

#31
Frunzele de iedera

  Iedera este o planta heterofila. Asta inseamna ca are doua feluri de frunze: plantele tinere au frunze prevazute cu 5 sau 3 lobi, asemanatoare cumva cu artarul. Frunzele sunt aranjate alternativ si la formele juvenile au marimea de 4-10 cm, mai rar pana la 25cm la unele varietati. Au o suprafata pieloasa si lucitoare, fara perisori, de o culoare verde inchis pe fata superioara si mai deschisa pe dosul frunzelor. Pe ramurile mature, purtatoare de flori, frunzele sunt ovate, fara lobi, cu varful ascutit, de 6-10 cm. Nervurile sunt vizibile si de o culoare mai deschisa. Uneori, la sfarsitul verii, frunzele devin de un verde mai deschs spre galbui, iar varfurile frunzelor poate capata nuante de violet pe timpul iernii.
  Frunzele pot fi lobate mai adanc sau mai putin adanc, lobii pot fi egali sau cel central mai ingust si mai lung. De fapt forma, marimea, culoarea sau combinatia de culori a frunzelor e unul din criteriile care diferentiaza multimea de varietati de iedera comuna. Sunt peste 400 de varietati, diferentiate si dupa alte criterii cum ar fi talia, viteza de crestere, varsta cand devin purtatoare de flori, rezistenta la geruri sau la seceta sau la canicula etc.
  Iedera e vesnic verde, dar schimba totusi, pe rand, frunzele. Frunzele lobate se schimba in medie la 3 ani, iar cele din coardele cu flori la 6-7 ani. Este o diferenta si in ce priveste nevoia de lumina a celor doua feluri de frunze; daca frunzele lobate prefera o iluminare de 5-8%, deci sa stea in interiorul coroanei unui pom protejate de frunzisul acestuia sau pe fata nordica a unei cladiri sau a unei stanci, frunzele de pe ramurile cu flori sunt heliofile (iubesc soarele), ba daca nu sunt insorite, iedera nici nu infloreste.
  Faptul ca frunzele lobate se feresc de soare, face iedera acceptabila pentru copacii suport, aceasta urcand pe langa trunchi si neinabusind frunzisul copacului. Doar speciile arboricole de talie mica sau cu coroane inguste (cum este mesteacanul) pot fi inabusite daca sustin o iedera.
  Studii de lunga durata facute in Franta si Anglia au dovedit ca arborii cu iedera nu sunt afectati in crestere fata de vecinii care nu sustin iedera. De asemenea studiul cercurilor de crestere dovedesc acelasi lucru. Sunt cazuri exceptionale cand arborii cu iedera au fost rasturnati de vanturi puternice sau de depuneri masive de zapada sau de gheata. Ba se sustine ca iedera, prin frunzele pe care le inlocuieste in timpul verii si care sunt descompuse la sol in scurta vreme, aduc un aport de substante organice si saruri folosite si de arborii suport.
  In America insa situatia este cu totul alta. Ca neofit (specie venita din alta parte), acolo iedera nu are daunatori si creste mai viguros, uneori coplesind arborii suport. De asemenea se spune ca iedera poate fi gazda unor bacterii care ataca arborele gazda. Statul Oregon de ex interzice comercializarea rasadurilor de iedera si in general in State este o reticenta in ce priveste aceasta specie. Totusi situatia nu a fost totdeauna asa. Si acum exista "Ivy League" ("Liga Iederei) care uneste 8 universitati de pe Coasta de Est (printre care si Harvard si Yale). Inainte multe cladiri ale universitatilor aveau pereti cu iedera (care este si o panta care purifica aerul) si iedera se planta in ceremonii la deschiderea anilor universitari sau la inaugurarea unor edificii. Si acum in unele universitati, se serveste la festivitati un sort traditional de bere in care s-au macerat frunze de iedera (se si numeste 'bere iedera').
  De fapt este o legatura intre iedera si bauturile alcoolice. Zeii vinului Osiris la egipteni, Dionisos la greci sau Bachus la romani se prezentau cu corzi sau coroane de iedera. Statuile lui Dionisos la greci aveau cununi de iedera si pentru ca se credea ca iedera este un remediu dupa petrecerile bahice, inlaturand durerile de cap. Se mai spune ca potentatii vremii beau vin in care se macerau frunze de iedera, in credinta ca astfel vor dobandi rezistenta la otravuri. Si poetii se incoronau cu iedera, un simbol al nemuririi. De fapt coardele si frunzele de iedera sun elemente des prezente in arhitectura.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Closcutz

Citat din: stefan1 din Septembrie 16, 2019, 08:19:24 AMNu mai e de multa vreme inflorita. Poate discutam alta data de ea.
Să știți că la mine dracila este printre singurele surse de polen și asta inca din luna august. Poate nu vorbim despre aceeași planta(boscheți). Planta despre care spun seamănă la frunze cu goji.

stefan1

Citat din: Closcutz din Septembrie 17, 2019, 07:17:14 PM
Citat din: stefan1 din Septembrie 16, 2019, 08:19:24 AMNu mai e de multa vreme inflorita. Poate discutam alta data de ea.
Să știți că la mine dracila este printre singurele surse de polen și asta inca din luna august. Poate nu vorbim despre aceeași planta(boscheți). Planta despre care spun seamănă la frunze cu goji.

  Si eu cred ca nu vorbim despre aceeasi planta. Denumirile populare uneori desemneaza cu acelasi nume specii diferite mai mult sau mai putin asemanatoare.
  Eu cred ca te referi la 'catina de garduri' sau 'garduraritza', care mai este acum inflorita si care in unele locuri e numita 'dracila'. Denumirea ei stiintifica este Lycium barbarum. Dar specia la care 'oficial' i se zice 'dracila' este Brebis vulgaris, cumva asemanatoare, dar care infloreste in mai-iunie si este si ea melifera. Din acelasi gen este Berberis darwinii care infloreste in doua etape, in septembrie-noiembrie si decembrie-februarie), numai ca asta o face in sudul Americii de Sud de unde provine. Curios, s-a adus si in Europa dar infloreste in ianuarie-martie!
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Closcutz

Mă refer la lycium barbarum. Toți dobrogenii ii spunem dracilă. Este un fel de goji care are flori,dar puține fructe. Pe când goji face fructe mai multe și mai mari.

stefan1

 Iedera si albinele
Iedera infloreste pentru prima data la 8-10 ani, dar in conditii mai neprielnice numai la 20 de ani sau chiar niciodata. De ex polonezii aveau o lege de protectie a acestei specii si interziceau taierea oricarui copac care sustine o iedera. Mai recent, legea s-a mai relaxat si nu permite taierea arborilor care poarta iedera care infloreste. Dar se spunea ca doar in 5 situri de la ei este iedera care infloreste (Polonia este aproape de limita nordica de extensie a speciei, care la origine este o specie de clima mediteraneana). La ei iedera infloreste rar in salbatacie, numai cand planta are varsta potrivita si cand se indeplinesc conditiile de insolatie necesare.
  Iedera infloreste in lunile septembrie-octombrie, cand in natura se mai gasesc putine flori si din acest motiv este o planta vizitata de foarte multe specii de insecte. Florile nu sunt spectaculoase, de culoare verde-galbui asezate in inflorescente la vaful coardelor de inflorire (cu frunze nelobate si iubitoare de lumina).
  Florile au 5 sepale mici, 5 petale triunghiular-ovate de culoare galben-verzuie sau alb-verzuie, 5 stamine si un ovar din care pleaca 5 pistile dar unite intr-un carpel de doar 1-1,5 mm inaltime (vezi plansa si pozele).
 O floare singulara dureaza cca 7 zile. Florile se deschid dimineata in jur de 7-8 a.m. Intai se matureaza staminele care in prezenta insectelor isi varsa continutul, un polen galben spre maro, apoi cad. Abia pe urma pistilul devine receptiv si poate fi polenizat. In acest moment al infloririi etapa care dureaza 1-3 zile, floarea secreta si nectar. Cumva similar ca la lucerna, staminele au o miscare in prezenta insectelor pe care le lovesc si isi varsa continutul de polen pe corpul acestora. Cu acest polen albinele viziteaza flori in care pistilul este receptiv si efectueaza polenizarea. Intreaga planta infloreste cca o luna. In conditii favorabile o planta infloreste masiv, cu un numar de flori intre 50.000 si 128.000. Florile degaja un miros neplacut dar care atrage mustele (usor miros de cadavru).
  Nu numai albinele viziteaza florile de iedera, ba principalele polenizatoare sunt mustele. Un studiu facut la Brighton (sudul Angliei) arata ca florile de iedera au fost vizitate in proportie de aproape 1/3 de muste, 27% de syrfide, 21% de albinele melifere, 13% de viespi, 4% de fluturi, 3% bondari si 3% albina de iedera (Colletes hederae, care si-a adaptat ciclul biologic dupa ciclul iederei).
  Uite un clip cu aceasta albina:
  https://www.youtube.com/watch?v=EOz8hAmCotc
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Obombo

Inflorirea iederei, din punctul de vedere al apicultoruli, poate avea aspecte pozitive sau negative in functie de clima si de cantitatea de nectar. Riscul cel mai mare este ca albinele sa inmagazineze mierea pentru iarna, pentru ca daca rezervele sunt prevalent de iedera, moartea de foame este sigura. Daca e un cules important care sa umple caturile, se uzeaza albinele in prag de iarna, ca sa nu mai vorbim despre dificultatea de a extrage mierea. E drept ca mierea are un pret interesant, tocmai din cauza problemelor pe care le pune, dar este si un produs de nisa din cauza gustului.

stefan1

#37
Iedera este o sursa de cules variabila ca importanta, in functie de zona in care ne aflam. E o specie care prefera totusi clima calda (in tarile nordice infloreste rar) si climatul oceanic. Italia ii este o zona favorabila si acolo se vorbeste uneori de potential melifer apropiat de al salcamului! O planta furnizeaza prin nectar 48-160g zaharuri/zi. Continutul de zahar in nectar depinde de umiditatea relativa din aer si este in medie25-53%, dar in zile secetoase si insorite poate ajunge la 65% concentratie in zahar.
  Culesul la iedera pune insa probleme foarte serioase acolo unde el depaseste un cules de intretinere (binevenit). Mierea de iedera este de departe sortul de miere cel mai bogat in glucoza. Glucoza ajunge la 70 sau chiar 80% din totalul zaharurilor din miere, iar fructoza numai 8%. In aceste conditii mierea de iedera cristalizeaza foart foarte repede, inca din faguri. Cristalizarea este asa de puternica, incat aceasta nu se mai poate extrage in nici un caz prin centrifugare. Oamenii au incercat fel si fel de metode de a rezolva problema. De ex s-a incercat folosirea acelui sistem de extragere a mierii de iarba-neagra, cu dispozitive cu ace care sa dizloce mierea din celule. Dar aici dizlocarea se face prin ruperea celulelor, pana ramane numai fundamentul fagurelui. Mierea si ceara rezultate se topesc si se separa. O alta solutie este extragerea mierii necapacite, tot la 3-4 zile, in camere incalzite. Aceasta miere are un grad mare de umiditate si trebuie apoi adusa la un continut de apa de 20-22% in camere de maturare. O alta metoda este de topire a fagurilor cu miere de iedera si apoi separarea cerii de miere. Se spune ca gustul si calitatea mierii nu are de suferit prin aceasta metoda. Se recomanda si o alta metoda de cules la iedera: se dau rame neinsarmate in care se lipeste pentru ghidare doar o fasie de 1-2 cm de fagur artificial, sub latul de sus. La un cules bun si in conditiile tarilor mediteraneene, in care toamna vine mai tarziu, albinele vor creste acei faguri si ii vor umple de miere. Extractia se face tot prin topirea fagurilor si separatea cerii.
  Pentru albine, cum a spus @Obombo, iernarea pe miere de iedera creaza dificultati deoarece dizolvarea de catre albine a mierii puternic cristalizate nu se poate face decat prin adaus extern de apa, deci albinele ar trebui sa poata zbura. In special familiile mici au probleme de iernare pe astfel de miere.
  Probleme sunt si la folosirea acestei mieri. Cristalizarea este asa de puternica incat se scoate foarte greu din recipiente si iti rupi lingura sau cutitul daca vrei sa indulcesti ceaiul sau sa o intinzi pe paine. De aceea se recomanda cristalizarea dirijata, sa ii dea o consistenta mai cremoasa.
  Ca aspect, mierea de iedera este de culoare inchisa, dar rar o poti vedea in stare lichida. Cristalizata are o culoare variabila, spre culoarea alunei.
Miros: delicat, de parfumuri vegetale de rădăcini si frunze de conifere, lemn dulce și mucegaiuri nobile
Gust: nu prea dulce, amintind de vanilie. Retrogust (dupa inghitire) de scortisoara si rasina proaspata
Utilizare: excelent pentru îndulcirea băuturilor calde sau prepararea de produse de cofetarie
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

#38
Inmultirea iederei nu se face greu. Sunt multe metode si amintesc cateva pe scurt.
  Prin butasi se poate face astfel: se pot folosi varfuri de coarde fie din cele de crestere fie din cele de inflorire. Se sectioneaza dupa a 5-a frunza, cum se vede in clipul pe care il dau (dupa min 5 din clip). Se indeparteaza ultima frunza de jos si acea parte se implanta in pamant afanat si cu nisip. Dar se recomanda ca dupa taiere sa se lase butasii sa se usuce cateva ore, apoi se introduc in apa sau pamant. Se pot folosi si butasi de la mijlocul corzii, tot cu 5 frunze din care ultima se indeparteaza. Se pot lua butasi si din lemn de un an. Acestia au avantajul ca nu mai sunt asa moi, dar sa fie doar la inceput de lemnificare si sa nu le fi dat deja radacini aeriene. Din acestia se zice ca se obtin plante cu o ramificare mai buna. Butasii se pot pune si in apa, unde inradacineaza mai repede, dar apoi trebuie transferati intr-o glastra cand radacinile ajung la cca 2cm si apoi au o perioada de acomodare cu solul. S-a constatat ca daca sticlele cu apa nu sunt transparente ci verzi sau maro, inradacinarea este mai buna; de asemenea daca sticlele sunt invelite in folie de Al, sa nu ajunga lumina la radacini. In aceasta perioada plantutele se tin la lumina dar nu in bataia directa a soarelui si la o temp de cca 20oC. Ghivecele se uda si se acopera cu un recipient transparent sau cu o punga de plastic. Stau asa cca 8 saptamani, dupa care li se scoate protectia.
  Se poate inmulti si prin marcotare. Se ingroapa o coarda mai lunga in pamant din loc in loc (cam din 40 in 40 cm). Acea portiune va face radacini. Pentru a facilita acest lucru se poate cresta usor scoarta la mijlocul portiunilor ingropate. Se lasa asa pana primavara urmatoare, cand se taie legatura cu planta-mama si la fiecare ingropare se fereste cu grija pamantul si se sectioneaza coarda inaintea nodului cu radacini.
  Inmultirea prin seminte este si ea folosita si chiar se spune ca plantele din seminte fac un sistem de radacini mai sanatos si puternic, dar creste putin timpul pana la prima inflorire.

  Uite si un clip despre inmultirea prin butasi. In el se da (la min 11) o posibila utilizare a frunzelor (care contin saponine) la spalarea rufelor.

  https://www.youtube.com/watch?v=aL84PuVWC0M

__________________

  La poza a doua se vede o albina culegand nectar pe o floare de iedera care nu mai are stamine. Cum am spus intr-o postare anterioara, staminele se matureaza mai intai, la vizitarea de catre polenizatori anterele care au ajuns la maturitate isi varsa continutul pe corpul insectelor si cad. Abia pe urma floarea produce nectar mai mult si pistilul devine receptiv. Acest mecanism faciliteaza polenizarea incrucisata.
  Ultima poza arata un posibil mod de valorificare a mierii de iedera. Faptul ca se evita o extractie care foloseste si incalzirea mierii, e un avantaj, mierea pastrand toate aromele si enzimele care altfel sunt afectate de incalzire. Spune acolo pe eticheta ca are consistenta unei caramele tari!
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

NYK74

De cînd sunt aici,familiile au cules doar într un singur an miere de iederã cu care au umplut aproape complet fagurii din cuib lăsați pentru iernare,dar nu au fost probleme și datoritã faptului cã mare parte din faguri aveau miere de la alte culesuri.
Aici chiar dacã este foarte multã iederã,ea înflorește la un moment în care temperaturile sunt scãzute sau în scãdere,o parte din perioada înfloririi este mai mereu acoperitã de ploi,ceațã, vreme urîtã,familiile au un numãr mai mic de indivizi iar ziua tot mai scurtã.
Însã cu polenul am observat cã mai mereu își umplu bine cuiburile,cu atît mai mult cu cît prind timp bun de recoltã.
Nu știu cît este de calitativ polenul de iederã,dar cert este cã familiile  merg foarte bine.

stefan1

#40
Citat din: NYK74 din Septembrie 22, 2019, 10:24:00 PM1. De cînd sunt aici,familiile au cules doar într un singur an miere de iederã cu care au umplut aproape complet fagurii din cuib lăsați pentru iernare,dar nu au fost probleme și datoritã faptului cã mare parte din faguri aveau miere de la alte culesuri.
  2. Aici chiar dacã este foarte multã iederã,ea înflorește la un moment în care temperaturile sunt scãzute sau în scãdere,o parte din perioada înfloririi este mai mereu acoperitã de ploi,ceațã, vreme urîtã,familiile au un numãr mai mic de indivizi iar ziua tot mai scurtã.
  3. Însã cu polenul am observat cã mai mereu își umplu bine cuiburile,cu atît mai mult cu cît prind timp bun de recoltã.
Nu știu cît este de calitativ polenul de iederã,dar cert este cã familiile  merg foarte bine.

1. Uneori am vazut si eu ca unele familii stiu sa isi aleaga mierea de pe faguri. In ani cu cules de mana, mai cu seama din fagurii marginasi, albinele nu consumau mierea de mana depusa mai jos pe fagur ci o luau pe cea de buna calitate de mai sus, desi in mod normal mierea se consuma de jos in sus.
2. Depinde de vreme, de rasa de albine, dar si de altitudinea la care te afli cu stupina. Iedera creste de la campie pana la peste 1000 de m altitudine. In zonele mai inalte, toamna si iarna vin mai devreme, albinele isi reduc activitatea si se pregatesc de iarna mai devreme.
3. Cine a experimentat un cules poate veni cu observatii pertinente. Si eu ma gandeam ca s-ar putea ca acest polen tarziu sa fie de o calitate mai scazuta. Din ce am citit nu am gasit referiri la calitetea polenului de iedera. Daca spui ca familiile s-au dezvoltat bine, inseamna ca este un polen binevenit.
_____________

Am gasit intr-o reclama de produs (unde pot fi si exagerari) referiri la calitatea polenului de iedera:
"Polline di grande rilevanza, un ottimo integratore, molto simile alla nostra perla: Il Salice.  ..." ("Polen de mare importanță, un supliment excelent, foarte asemănător cu perla noastră: polenul de salcie. De asemenea, acționează împotriva hipertrofiei prostatice, stimulează organismul și întărește sistemul imunitar.
Echilibrează metabolismele fragile și dă putere in convalescența, oboseala, debilitate, intoxicatii. stimulează pofta de mâncare.
Este recomandat în toate cazurile de decalcifiere, rahitism, intarzieri de creștere, alăptare, este un remediu excelent pentru anemie.
Combate oboseala intelectuală, neurastenia, abstinența. Imbunătățește activitatea creierului, munca intelectuală, memoria, reglează funcția intestinală, restabilește funcția intestinală perturbată de constipație cronică sau diaree.
Combate colita, stările fermentative, este un adjuvant în tratamentul colibacilozei, datorită acțiunii sale active asupra bacteriilor patogene intestinale.
Polenul este alimentul prin excelență al intestinului, îl poți numi ,,ofițer de poliție" al intestinului, este excelent împotriva abstinenței și impotenței sexuale și ajută la combaterea îmbătrânirii premature.
Pentru bărbați acționează eficient împotriva hipertrofiei prostatice, purifică grăsimile din artere și îmbunătățește elasticitatea vaselor de sânge.")
______________

Se pare ca in Italia polenul de iedera este destul de cunoscut. Am citit despre polenuri monoflorale din Sardinia si se da urmatoarea ordine a polenurilor monoflorale: iedera, macul, salcia, genul Cistus (plante mediteraneene), ericaceele, castanul, eucaliptul.

  In poza - polen de iedera Italia, 100 g cu 6,3 euro
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

NYK74

D-le Ștefan,foarte bine cã aduceți completãri,care sunt foarte utile și ajutã la creearea unui tablou cît mai complet în ceea ce privește aceastã plantã,iedera,și impactul în viața familiei de albine.
Invit și alți colegi care au,sau avut ocazia de a avea iederã în zona stupinei sã aducã "înbunãtățiri" acestui subiect.

Obombo

Citat din: stefan1 din Septembrie 23, 2019, 07:52:23 AM2. Depinde de vreme, de rasa de albine, dar si de altitudinea la care te afli cu stupina. Iedera creste de la campie pana la peste 1000 de m altitudine. In zonele mai inalte, toamna si iarna vin mai devreme, albinele isi reduc activitatea si se pregatesc de iarna mai devreme.
S-ar parea ca iedera nu infloreste dupa calendar, ci dupa temperatura. In nordul Italiei (si la inaltime) infolreste cu 2-4 saptamani mai devreme decat in centru.

NYK74

Citat din: Obombo din Decembrie 06, 2020, 05:47:41 PM
Citat din: stefan1 din Septembrie 23, 2019, 07:52:23 AM2. Depinde de vreme, de rasa de albine, dar si de altitudinea la care te afli cu stupina. Iedera creste de la campie pana la peste 1000 de m altitudine. In zonele mai inalte, toamna si iarna vin mai devreme, albinele isi reduc activitatea si se pregatesc de iarna mai devreme.
S-ar parea ca iedera nu infloreste dupa calendar, ci dupa temperatura. In nordul Italiei (si la inaltime) infolreste cu 2-4 saptamani mai devreme decat in centru.
Dacă voi mai fi în zonã în următorii ani,voi nota pe ani,data cînd înflorește iedera din aceastã zonã,așa cum am notat în ultimii ani,înflorirea la salcîm și castan.

Obombo

Citat din: NYK74 din Decembrie 07, 2020, 10:10:33 PMDacă voi mai fi în zonã în următorii ani,voi nota pe ani,data cînd înflorește iedera din aceastã zonã,așa cum am notat în ultimii ani,înflorirea la salcîm și castan.
Cred ca e cam complicat, pentru ca nu e uniforma. Anul asta, perioda de inflorire a fost de vreo luna si jumatate si n-as putea sa hotarasc cand a inceput efectiv. Cand am zis ca s-a terminat, am vazut alta inflorita, probabil o alta varietate. Mi se pare ca anul asta si inflorirea la nespolo/mosmon (Eriobotrya japonica) a durat mai mult ca de obicei. De fapt, inca mai este in floare.