2014, an cu infestare masiva cu varoa a familiilor de albine.

Creat de bucovineanu, Decembrie 06, 2014, 08:27:36 PM

« precedentul - următorul »

tinumaftei

Citat din: bmdna din Decembrie 24, 2017, 09:41:11 AM
Citat din: tinumaftei din Decembrie 23, 2017, 10:36:46 PM
Citat din: bmdna din Decembrie 23, 2017, 09:48:14 PM
Citat din: tinumaftei din Decembrie 23, 2017, 09:00:49 PM
Cred ca estimarea duratei de viata penttru lucratoarele care nu au hranit puiet este mult exagerata.
Si un exemplu este chiar familia care pierde matca. La un moment dat puietul eclozionat nu mai creste alt puiet. Si totusi familia respectiva se depopuleaza vizibil.
Sigur, fiecare trece informatia prin propriul filtru si procedeaza in consecinta. Eu am prezentat ce am aflat. Depopularea exista si e normal sa existe. Dar, asa cum spunea dl. Stefan, prin faptul ca nu are puiet de hranit, familia va da mai multa miere. Odata ca nu se consuma resurse pentru hranirea puietului si in al doilea rand, creste si numarul de albine ce participa la cules. Sistemul se preteaza pentru un singur cules principal. Nu se poate aplica in pastoral. Plus ca mai sint si lucruri ce nu se spun.
Sistemul de management al stupului fara matca in timpul culesului este cunoscut si folosit pe scara larga chiar printre vecini. Se confirma cresterea productiei, chiar substantiala, insa albinele nu traiesc mai mult daca doar daca culeg si nu sunt nevoite sa creasca puiet!
Sistemul este pretabil pentru pastoral si este folosit aproape doar in pastoral.
Domnule Tinu, dumneavoastra sinteti un om care le cunoaste pe toate din toate domeniile. Sinteti un om caruia nu ai ce sa-i comunici, poti doar sa-l intrebi ca sa primesti raspunsul corect. Nu prea inteleg de ce v-ati coborat la nivelul acestui forum. Eu unul o sa va rog sa nu va suparati daca de acum inainte o sa trec peste comentariile dumneavoastra si nu o sa va mai raspund. Ceea ce scriu eu aici, scriu pentru oameni care accepta dialogul si care inca nu le stiu pe toate. Va multumesc pentru intelegere.
Eu nu am exclus dialogul si nici nu postez pentru a aveau ultimul cuvant.
Atunci cand se face un experiment nu se pleaca de la toate premisele necunoscute, unele sunt cunoscute.
Ungurii folosesc cu succes metoda, ridicand efectiv matca si punand in loc feromon de matca. Daca stupul este suficient de puternic potentialul de productie este evident mai mare.
Nu am adus in discutie metoda nici felul in care poate fi aplicata, am fost sceptic doar asupra acelor 300 de zile de viata pentru o albina lucratoare care nu a crescut puiet!!
Si, de asemeni, mi s-a parut curioasa afirmatia ca, cresterea de puiet uzeaza mai mult decat colectarea mierii din flori.
Iar obiectiile pe care le-am adus, le-am insotit de argumente!

kostas

Sunt  convins  ca  daca  familiile  sunt  sanatoase , albinele  gasesc  resurse  pentru  perpetuarea speciei si  nu  oricum  ci  cu  rezultate bune.Totul este  sa  aiba  asigurate  cele  necesare supravietuirii.Poate  cele  300  de  zile  sunt  exagerate, insa  putem  sustine  asta  doar  in urma unor studii,  care  sa  infirme   studiile  respective.Eu  cred  ca  singurul  element  care  perturba  viata  albinelor , intr-un  mod  neasteptat  pentru  ele  este... omul.
este o  greseala  sa  crezi, ... ca  nu  exista  greseli.

MirceaCalin

Azi mi-a venit Moşu' cu un pachet foarte aşteptat:


PS: Mai aştept unul, diferit !

oroles

Moinesti - jud. Bacau - 31 de ani

bismark

    Sa nu va stric cheful de petrecere, dupa mine cine face tratamente pe tot timpul anului cu te miri ce nu este apicultor ci unul care face experiente pe propria prisaca, intoxicind fara rost albinele si facind ca varooa sa devina tot mai puternic, fata de orice tratament.Tratamente se fac 2 mari, primavara cind iese primul puiet si toamna cind nu mai exista puiet cu produsele normale romanesti.Cine nu crede sa faca asa macar o data.Cu respect, un An Nou mai bun ,iernare usoara. ^:)^ :bzz: %%- : sampanie: : sampanie: : sampanie: :cu plăcere:
Nimic nu-i mai dulce ca miere ca si lui Dumnezeu ia placut de a facut albina.http://bismark.sunphoto.ro/

MirceaCalin

Amipol.T. - has a pronounced acaricidal contact action against adult forms of Varroa jacobsoni. Produced in the form of strips of peeled veneer with a size of 200x20x1 mm, sealed in foil of 10 pieces, impregnated with a solution of amitraz and thymol

@bismark: Mulţumesc mult, la fel şi pentru dvs !
 



MOTANUL

Citat din: bmdna din Septembrie 25, 2016, 09:29:45 PM
Buna seara dragi colegi!

Am constatat de mai multa vreme ca am familii care produc la tratamente foarte multi varroa, dar si familii care produc foarte putini. Cele care produc putini sint si ele putine, dar sint aceleasi. Am una care in ultimii trei ani a avut mereu putini varroa si cateva pe care le-am observat deja de doi ani (2015 si 2016).


Acelasi lucru am remarcat si eu practic - acelasi lucru am si citit inainte sa remarc asta practic (sunt familii mai sensibile si sunt familii mai rezistente la varroa an de an). Adica lista cu caracteristici ale matcilor e in continua crestere. (sa fie blande, sa fie productive, sa fie rezistente la nosema, sa fie rezistente la varroa, etc).
Eu sunt convins 100% de dinainte sa incerc ca daca as inlocui matcile cu fiice ale matcilor cele mai bune (fara nosema si varroa - dar si cu productii constant mari in ultimii 3 ani) as avea de castigat.

Din lipsa de timp nu am facut asta in 2017 - in 2018 sper sa am timp sa fac niste matci prin transvazare. (am tot ce imi trebuie - timp nu am avut). Fara nici o exagerare majoritatea matcilor cu productivitate mare de miere si explozie remarcabila in primavara au si rezistenta mare la boli (fara nosema si cu f. putini paraziti cazuti dupa tratamente). E cat se poate de logic ca un individ sanatos are mai mult spor la muca comparativ cu unul bolnav.

Abia acum am inteles de ce o familie care a pornit bine si dupa aia a stationat inexplicabil (e printre cele 3 familii cu diaree observata in ianuarie 2018). Vara si toamna nu au fost pete deloc - doar la laborator ar fi iesit cu siguranta. Adica lucrurile se leaga. Daca vor prinde primavara - o sa aiba nevoie de tratament si matca noua.
70 de stupi la Cernica;<br />Stupina mea: http://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?topic=7571.0

tinumaftei

Eu am observat și multe cazuri in sens contrar, adică familii cu producții mari și de miere și de varooa. Nu poate fi o legătura directa decât in stupine mai puțin tratate. Acolo familiile mai rezistente la varooa vor fi bine-nțeles mai sănătoase. Prin urmare vor culege mai multă miere decât cele infestate.

bucovineanu

Familiile puternice vor avea si un numar mare de paraziti. Odata ce se creste mult puiet se va creste si un numar mare de paraziti. In cazul in care nu se intervine la timp la o astfel de familie pentru a tine sub control infestarea, dupa un anumit prag familia respectiva intra in declin care e foarte rapid si in urma tratamentului se va observa ca si la o familia slaba gasim un numar mare de paraziti. Sigur putem intalni si familii slabe cu o infestare mica. In acest caz faptul ca acele familii nu s-au dezvoltat tine de alte cauze decat infestarea cu varroa.

MOTANUL

Eu am oservat ca familii similare numeric (sa luam de dragul discutiei familii puternice) nu au aceeasi rezistenta la varroa (am scris pe topicul meu: sunt minime de 40 si maxime de 300 paraziti cazuti).
La roi asa cum bine spune dl. Bucovineanu extremele sunt mai jos (am avut si zero si 5 minima si maxima mai mica in general - sub 300)

Am observat ca familiile care au avut mult varooa continua si in anii urmatori sa conduca in top. Am vreo 4-5 familii care au avut cat tot timpul dar au pastrat tendinta de a fi in coada clasamentului  la varroa cazuti la tratament. Cum negrii din africa au incidenta zero la cancer de piele ca au pigment bun.
Si europenii se dau cu creme cu factor 50 si tot au cancer de piele.

Desi sunt mai sterse se vad si rezultatele de acum 1 an si de acum 2 ani. Asa cum unele matci sunt mai rezistente la nosema fata de altele, unele sunt mai blande fata de altele si sensibilitatea/rezistenta la varooa are un determinism genetic. Probabil ca daca vine o matca cu rezistenta mare si se incruciseaza cu un trantor cu rezistenta mica o sa se strice linia genetica de rezistenta. Dar pana acum la cateva familii a ramas constant buna. (30-40 de paraziti cazuti la o familie puternica e f. bine).

70 de stupi la Cernica;<br />Stupina mea: http://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?topic=7571.0

NYK74

La ultimele două tratamente acum în iarnă au căzut cîțiva varooua de la o familie care a perpetuat puietul si în timpul iernii,de la celelalte  nu a căzut mai nimic.Familiile care au fost cele mai puternice în timpul anului,au ca regulă generală cea mai mare cantitate de varooua,iar dacă nu se iau măsuri adecvate,ajung la intrarea în iarnă cele mai slabe,sau chiar dispar.