Castanul salbatic

Creat de stefan1, Martie 16, 2018, 08:28:27 AM

« precedentul - următorul »

stefan1

  Dintre utilizari:
  "Extractul de castane intensifica fluxul sangvin. Castanele decojite, uscate si macinate ascund nebanuite calitati vindecatoare, prezentand proprietati antiinflamatoare, vasodilatatoare, flebotonice, antiedematoase, anticoagulante si fluidizante sangvin, decongestive, hemostatice si antiexudative venoase. Aceste proprietati sunt datorate, in principal, continutului in escina, cumarine si flavonoide. Actioneaza cu efecte directe in afectiuni venoase si la intarirea peretilor vaselor capilare fragile. Cercetatorii francezi au demonstrat ca escina pura actioneaza impotriva edemelor si a inflamatiilor, intensifica fluxul sangvin prin artere si vene, mareste rezistenta la presiune a vaselor de sange si scade permeabilitatea capilara. In plus, escina amelioreaza crizele reumatice si durerile sciatice, spondiloza si hernia de disc. Un efect aparte s-a constatat in protejarea organismului impotriva actiunii radicalilor liberi, implicati in bolile canceroase si cardiace. In afectiunile bucale, are efecte bune in afte si ulceratii la nivelul mucoaselor gurii. Scoarta de castan are proprietati febrifuge, cu efecte benefice in tratamentul malariei, avand capacitatea de a suplini chinina si piramidonul. De asemenea, se constata efecte favorabile in tratarea hemoroizilor, a tromboflebitei, a varicelor si a unor afectiuni dermatice. Intern actioneaza contra diareei, in congestionarea ficatului si in tulburarile de menopauza. Esculozida din scoarta ramurilor mareste rezistenta vasculara si scade permeabilitatea peretilor vaselor capilare. In plus, are proprietatea de a absorbi radiatiile ultraviolete de tip B care pot provoca aparitia eritemelor. Experimente recente au aratat ca esculozida are efecte bune in tratamentele pentru varice si hemoroizi, precum si in hipertrofia prostatei, usurand mictiunile. Florile si frunzele actioneaza in oprirea hemoragiilor interne si in colici intestinale. In uz extern, sunt eficiente in vindecarea diferitelor afectiuni dermatice (rani, bube, arsuri). Cataplasmele din faina de castane diminueaza durerile reumatice."
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

  Boli si daunatori
  Castanul salbatic, ca orice specie, are o seama de boli si daunatori, care din pacate in ultima vreme au devenit mai periculoase sau poate specia a devenit mai sensibila, fiind o specie sensibila la agentii poluanti, inclusiv la sarea folosita in orase pe timpul iernii.
- Pseudomonas syringae, o bacterie care ataca si liliacul dar multe alte specii, ataca scoarta castanilor producand plagi din care se scurge seva care se prelinge pe scoarta si in care se dezvolta alte ciuperci si microbi. Fenomenul se numeste sangerarea castanilor si la o afectare mai puternica exemplarele tinere mor, cele batrane slabesc si sunt vulnerabili la atacurile ciupercilor sau a altor daunatori.
- Mai multe tipuri de Phytophthora ataca radacinile si tulpinile castanilor in special in Anglia. Un tip de Phytophthora a fost si cauza compromiterii recoltelor de cartofi si producand marea foamete din Irlanda in 1845, fiind cauza marii migratii in Lumea Noua.
- Guignardia aesculi e o ciuperca si ataca frunzele castanului producand 'rugina' de pe frunze. Ataca de primavara frunzele si evolueaza incat in iulie-august se produce necroza acestora, frunzele se rasucesc si cad prematur. Interesant ca aceasta 'rugina' de pe frunze poate fi stransa de abine cand este lipsa de polen si consumata ca sursa de proteina, insa de calitate mai slaba decat polenul.

Mai sunt o serie de insecta care se hranesc ele sai larvele lor cu frunzele castanului.
Ma opresc insa asupra unui daunator mai recent dar foarte periculos pentru castan si anume molia-miner a castanului (Cameraria ohridella). Este un daunator aparut recent si care s-a raspandit rapid practic in toate tarile europene si poate distruge culturile de castan. Este vorba de o molie mica, de 2,28-3,04 (media 2,65) mm dar cu aripile lungi (6,63mm lungimea medie a unei aripi). Prima semnalare a acestei molii a fost in 1984 in Albania. La noi a ajuns in 1997 (vezi harta). Se pare totusi ca in padurile de castani din muntii Albaniei si Greciei molia era si mai inainte, fara insa a provoca mari daune si deci fara a fi semnalata. In frunzele dintr-un ierbar din 1961 s-a gasit acum retroactiv dovada ca cel putin la acea data deja exista specia acolo.
  Ciclul de viata al moliei. Primavara prin aprilieapar moliile din pupele care au traversat iarna in pamnt sau in frunzele uscate. Intai apar masculii, apoi apar si femelele si are loc imperecherea. Pe urma femelele incep sa depuna pachete de oua pe frunzele castanului. O femela oua 20-82 de oua si traieste 4-11 zile dupa care moare. Se pare ca adultii nu mananca in timpul scurtei lor vieti. In zonele puternic infestate pe o frunza se pot gasi pana la 300 de oua. Din oua ies in 4-21 de zile larvele care trec prin 6-7 stadii pana devin adulti. Stadiul de larva dureaza 49-63 de zile cand larvele se hranesc si naparlesc de mai multe ori. Ultimele doua stadii sunt de prepupa si de pupa. In aceste stadii larva nu se mai hraneste. I se dezvolta un aparat cu care isi face un fel de gogoasa. Stadiul de pupa dureaza 12-16 zile pe vara dar 6 luni pe iarna. In conditiile de clima europeana au loc 3-5 cicluri pe an. Doar ultima generatie ramane in stadiu de pupa peste iarna si primavara se reia ciclul.
  Se numeste modie-miner deoarece stadiile de larva si pupa se petrec in interiorul frunzei. Imediat ce din ou iese larva, aceasta strapinge cuticula frunzei si incepe sa se hraneasca sub aceasta cu tesuturile frunzei, dar fara a consuma invelisul frunzei si nici nervurile care aduc seva in frunza (vesi poza cu frunza atacata). Frunzele puternic atacate cad pe sol. Pupele de sub cuticula frunzei pot sa intre in pamant unde isi petrece ultimul stadiu de evolutie ca pupa, dar pot ramane si in frunze adapostite mai departe de 'pielea' frunzei care ramane intacta (si transparenta). Peste iarna pupele au o rezistenta foarte mare la ger si la umezeala.

  Combaterea acestui daunator este destul de problematica, din mai multe motive:
- se dezvolta in interiorul frunzei protejate de 'pielea' frunzei
- are o rata mare de dezvoltare, scotand 3 generatii/an sau chiar mai multe
- nu numai pupele din ultima generatie trec iarna ci si un procent de cca 35% din generatia a doua si chiar cca 10% din pupele din generatia de primavara (intaia).
- pupele pot sa stea in acea diapauza nu numai pana primavara ci pot sa ramana asa sa traverseze doua sau chiar trei ierni si apoi sa devina adulti si sa isi continue ciclul.

  Se pot combate prin stropiri cu substante care afecteaza formarea invelisului larvelor sau adultilor, prin insecticide sistemice care contamineaza hrana larvelor, prin substante cu feromoni, dar si un tratament interesant cu un insecticid ecologic exreas din arborele de neem (de care am scris undeva).
  Elvetienii au dezvoltat un vaccin care se introduce sub scoarta castanului si care il protejeaza timp de cativa ani contra larvelor acestei molii. Se spune ca nu afecteaza alte insecte, dar eu ma indoiesc, ca si despre neonicotinoide se spune ca nu afecteaza albinele, dar realitatea este alta.
Sunt si tratamente mult mai blande.
  - se aplica un inel de substante lipicioase pe trunchiul castanului si acesta impiedica in vuna masura ca generatia de molii care a traversat iarna sa urce in copac.
  - se aduna foarte des frunzele care cad din castan si se ard sau se ingroapa adanc. Aceasta deoarece frunzele care cad sunt cele afectate de molie si contin stadii avansate ale larvei care in 2-3 zile ies din frunza si patrund in sol unde pot sta peste iarna in stadiu de pupa.
  - s-a observat ca o specie de pitigoi frecventeaza mai mult castanii afectari de larvele acestei molii si ca infestarea acelor exemplare se tine sub control. De aceea nemtii incearca sa atraga pitigoii, instalandu-le chiar in castani colivii.

  S-a observat ca aceasta specie de molie ataca si unele specii de artar si de asemenea alte specii de castan din America, dar in unele din acele specii larvele mor dupa o vreme sau doar putine reusesc sa ajunga la maturitate. Specii asemanatoare cu aceasta molie se mai gasec in Japonia dar acelea nu se dezvolta bine pe castanul salbatic de la noi, ci pe o ruda a acestuia gasita in Japonia si Asia de Est.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

  Nu am vorbit despre o utilizare mai banala, dar interesanta a castanelor salbatice (nu si a celor comestibile).
  Este vorba de continutul lor in saponine si deci posibilitatea de a fi folosite ca detergent. Concret se zice ca 8 castane sunt suficiente pentru spalarea unei masini de haine. Se procedeaza astfel: se sparg castanele macar in patrusau in bucati mai mici si se introduc intr-un borcan iar peste ele se pun 300 ml de apa. Se lasa minim 8 ore (daca sunt mai maruntite, timpul se reduce). Apa se introduce in compartimentele din masina de spalat unde se pun detergentii.                                     
  De mentionat ca daca sunt haine albe, trebuie curatita coaja exterioara a castanelor, ce nu e chiar usor.
  Nici maruntirea castanelor nu este facila, de aceea se recomanda ca aceste operatii sa se faca imediat ce cade coaja verde de pe castane, cand cad din castani.
  Pentru cine vrea sa faca rezerve de castane pentru spalat, trebuie ca sa le marunteasca imediat dupa recoltare si sa la usuce, apoi sa le pastreze in recipiente etanse. Deoarece in stare uscata saponoidele ies mai greu din masa miezului, e bine ca acest miez sa  fie cat mai maruntit, ce nu e prea usor. Se poate folosi un robot de bucatarie robust, spargatoare de cuburi de gheata, chiar spargatoare de nuci. Unii macina bucatile mici chiar cu rasnita de cafea, dar e o operatiune solicitanta (pentru masina). Unii folosesc pentru maruntire masinile manuale de tocat carne (daca se baga bucati mici).
  Uscarea bucatilor faramitate in vederea pastrarii este destul de laborioasa, e bine sa fie in curent de aer si sa dureze cca doua-trei saptamani, in functie de cat de maruntite au fost castanele. In caz contrar apar mucegaiuri.
  In unele tari, cu toata pregatirea laborioasa, destul de multi oameni, fie cu alergii la detergenti fie doar iubitori de natural si luptatori antipoluare, folosesc aceasta alternativa la detergenti sau macar o utilizare mixta.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Closcutz

Se pot folosi drept hrană castanele sălbatice? Vineri am văzut castani înfloriți in Constanța. Totuși pe flori nu prea erau albine, deși peste drum pe niște arbuști înfloriți erau multe albine!

stefan1

 Cred ca am scris ca in special otomanii hraneau caii si cu anumite cantitati de castane, zicand ca ii feresc de anumite boli si fac pielea lucioasa. De fapt se presupune ca ei au adus astfel castanul salbatic in Europa. In unele tari se si numeste 'castanul calului'. La om, consumul de castane salbatice produce greturi si voma. Animalele salbatice le consuma bucuros, avand un continut mare de amidon.
 Genetic este departat de castanul comestibil, facand parte din genuri complet diferite, avand alte perioade de inflorire, alta forma a frunzelor, alt continut al semintelor.

  Literatura de specialitate da castanul salbatic cam la fel de melifer ca cel cultivat (pana la 100 kg miere/ha) La cel comestibil se da 120, ca el poate da si mana. Ba unele clasificari da pentru castanul salbatic o oferta foarte buna de polen (notata cu 3 stele) pe cand la cel dulce doar o * pentru polen dar tot *** pentru nectar. Cu toate acestea, desi in multe tari (in special mediteraneene) se produce miere de castan dulce, nu am vazut la vanzare miere de castan salbatic. Am citit candva la danezi ca vorbeau de o toxicitate a nectarului de castan salbatic.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

PricopArthur

La mine sunt destul de multi castani salbateci. Nu am vazut niciodata sa fie cautati de albine. Te urmaresc cu interes in continuare si iti multumesc pentru cunostiintele pe care le impartasesti.
Miere multă şi inimă curată!

stefan1

  Exista un hibrid (Aesculus X carnea) al castanului salbatic cu o specie de castan american, care este clar toxica. Infloreste putin mai tarziu decat castanul salbatic si exista ca arbore ornamental si in Europa.
 
 Pentru oferta de nectar si polen sa mai citim odata #12 si #13 din acest topic, eventual si cu trimiterile de acolo la tabelele despre polen. Uita-te eventual la urdinise, daca vezi albine cu polen caramiziu (rosu-tigla), sa stii ca e de la castanul salbatic. Unde sunt castani, polenul de castan se regaseste in spectrul polinic al tuturor mierilor produse in aceasta perioada. Aceasta deoarece in procesul de dezumificare si conversie, albinele inghit si regurgiteaza repetat nectarul, si il transfera de la una la alta amestecandu-l cuce au in gusa. De asemenea albinele care viziteaza castanii se umplu de polen pe tot corpul, inclusiv cele care culeg doar nectar si apoi acest polen cade in stup in celulele de nectar inca necapacite. Si castanul dulce produce mult polen (galben) dar care are grauncioare foarte mici, in medie 14 microni diametru, printre cele mai mici grauncioare de polen din lumea vegetala.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)