Apicultura - Forum discuții Apiardeal

PLANTE ŞI ARBORI MELIFERI, TIPURI DE STUPĂRIT => ARBORI MELIFERI => Subiect creat de: stefan1 din Aprilie 16, 2019, 09:24:09 AM

Titlu: Catina
Scris de: stefan1 din Aprilie 16, 2019, 09:24:09 AM
  Incep cu un studiu interesant facut in America.
  Se urmarea cantitatea de substante toxice gasite in polenul adus in familiile duse la polenizarea florilor de mar, in 30 de amplasamente.

" În cele 30 de site-uri cu mere, am găsit 20 de tipuri majore de polen colectate de albinele melifere în timpul infloriri merilor (Figura 1, Tabelul S5). Tipul dominant de polen era Rhamnus spp. (catina), care a fost colectat la 27 din 30 de locuri și a cuprins în medie 38,6% polen (interval: 0-79,3%). În timp ce polenul cu culturi focale de Malus (mere) a fost colectat la 29 din 30 de situri, acesta a cuprins în medie doar 8,7% polen (interval: 0-34,7%). Cretaegus / Prunus (păducel / prun) a conținut în medie 4,3% polen și a fost prezent la 27 de situri, în timp ce Rubus spp. (mure / zmeură) a conținut în medie 3,0% de polen și a fost prezent la 26 de site-uri. Două tipuri de polen necunoscute (Necunoscut 2 și Necunoscut 3) au cuprins peste 5% din polen. Necunoscutul 2 a reprezentat 8,1% în medie (24 de site-uri), iar Necunoscutul 3 a constituit 5,3% (27 de site-uri). Alte polenuri au fost mai variabile în rândul locurilor, printre care 4 necunoscute, în medie 2,4% (20 de locuri), Aesculus hippocastanum (castan de cal), în medie 2,2% (18 locuri), Chicorieae (trib de păpădie) ), Lonicera spp. (caprifoi) cuprinzând în medie 0,6% (18 site-uri), Fragaria spp. (căpșuni) cuprinzând în medie 0,4% (13 locuri) și Prunus cerasus spp. (cireș) cuprinzând în medie 0,4% (10 site-uri)."

  https://www.nature.com/articles/srep46554#f1

  Concluziile studiului sunt foarte interesante, dar nu este locul aici pentru analiza. Doar amintesc ca desi sibstantele fungicide se gasesc in cel mai mare procent in polenul adus, cele mai periculoase pentru albine sunt substantele insecticide din polen. Iar foarte interesant, 64% din insecticidele aduse de albine nu erau din tratamentele facute merilor in acea perioada. Albinele culegeau polen si nectar si din alte surse (de fapt doar 8,7% in medie din polen provenea de la mar, desi familiile au fost aduse pentru aceasta polenizare). Se presupune ca sunt afectate de tratamentele chimice inclusiv speciile salbatice, deci efectele acestor tratamente sunt globale, nicidecum numai locale.

  Concluzia pe care eu o extrag din experimentul prezentat este ponderea mare, de fapt cea mai mare dintre toate speciile(38,6% din tot polenul colectat), pe care o are polenul de catina in majoritatea stupinelor aflate in studiu (in unele locatii aproape de 80% din tot polenul). Se vede asta din tabelul de mai jos.
  Cu albastru este reprezentat polenul de catina (din genul Rahmnus).
Titlu: Re: Catina
Scris de: stefan1 din Aprilie 19, 2019, 08:57:09 AM
  Referitor la graficul din postarea trecuta trebuie precizat ca genul Rhamnus cuprinde un numar mai mare de specii (100-150) de arbusti sau arbori mici. Aria de raspandire a acestor specii este in special emisfera nordica, dar nu peste tot, cele mai multe specii se afla in America de Nord si Estul Asiei. Deci in acel grafic, polenul provenind din Rhamus nu este obligator sa provina de la catina ci de la mai multe specii inrudite, mai cu seama ca in engleza termenul "buckthorn", care inseamna "catina" se aplica generic la toate speciile din genul Rhamnus.
  Componenta acestui gen de plante inca suscita discutii, mai cu seama dupa ce progresele geneticii permit determinari mai de finete, la nivel cromozomial.
  O clasificare mai veche, din 1953 impartea acest gen in doua subgenuri:
  - Subgenul Frangula.
    Florile cu 4-5 petale și hermafrodite (cu stamine si pistil). Ele sunt fără semințe, iar cotiledoanele sunt groase. Frunzele și ramurelele sunt alternative.Aria principală de distribuție este  America de Nord partea spre Pacific, zone din Africa, Asia de Est, America Centrală și de Sud. Crusinul, de care am scris undeva, face parte din acest subgen.
   -Subgenul Rhamnus
    Florile sunt întotdeauna unisexuate, iar speciile dioice (pe plante separate, cum e si catina alba de la noi). De multe ori florile nu au petale iar polenizarea este anemofila (cu ajutorul vantului). Germinarea este epigeală și cotiledonii sunt subțiri. Poziția frunzelor este fie alternativă fie opusă. Raspandite cel mai dens  în Asia de Est.
Titlu: Re: Catina
Scris de: stefan1 din Mai 05, 2019, 12:02:45 PM
  Catina alba
Denumirea stiintifica: Hippophae rhamnoides
Numele genului, Hippophae este numele grecesc al catinei si provine din doua cuvinte: "hippo"="cal" si "phaos"="a straluci". Explicatia numelui a fost data de un istoric . Acesta a explicat ca in Grecia antica, inainte de unele concursuri sau parade, caii se hraneau cu frunze de catina. Aceasta hrana le facea parul mai lucios si stralucitor. Ba se spune ca si calul lui Alexandru Macedon, Ducipal, era hranit si cu catina. Si observatii recente spun ca frunzele de catina introduse in hrana animalelor contribuie la cresterea lor mai rapida in greutate. De asemenea pasarile de curte hranite cu faina din seminte de catina sau cu ulei de catina fac ouale cu pigmentatie mai puternica si chiar grasimea lor se coloreaza. Uleiul de catina introdus in hrana pastravului-curcubeu duce la pigmentarea carnii acestuia.
  Deci denumirea greaca a catinei albe a dat numele intregului gen iar rhamnoides care da numele speciei provine din latina si denumea atat catina alba cat si crusinul (care a dat numele celuilalt gen descris in postarea precedenta).
  Si in denumirile populare pot aparea confuzii. Astfel in engleza cu termnul "common buckthorn" se intelege specia "Rhamnus cathartica" adica"verigarul" care face parte din genul "Rhamnus" iar prin denumirea de "common sea buckthorn" se intelege "catina alba". Aceasta asemanare de nume duce uneori si la confuzii in ce priveste performantele apicole ale uneia sau alteia dintre specii.

  Genul "Hippophae" cuprinde numai 7 specii. In China toate 7 sunt endemice (cresc natural). Restul se intind din N-Vestul Chinei si Mongoliei pana in Vestul Europei. Se presupune ca in trecut specia a avut o mult mai mare raspandire, chiar ca ea cuprindea intreaga Europa si parte din Asia. Aceasta ar fi fost la sfarsitul erei glaciare, cand vegetatia era disparut in buna parte. Catina este o specie rezistenta la frig si nepretentioasa la conditiile de sol. Nu suporta insa concurenta speciilor de talie mai mare, deoarece are nevoie de lumina soarelui. De aceea si acum ea este o foarte buna specie -pionier, adica ocupa terenurile degradate, locurile erodate unde a fost spalat solul fertil si alte specii nu s-ar putea hrani. De asemenea e toleranta la salinitatea din aer si din sol, ceea ce i-a si adus numele de "sea buckthorns" adica de catina de mare, pentru ca ocupa dunele costiere, unde aerul si solul mai sarate nu sunt suportate de alte specii. Dar o alta zona pe care o ocupa specia este cea subalpina, adica acolo unde scapa de concurenta arborilor mai mari care nu mai rezista la acele inaltimi. In romana se mai numeste "catina de rau" mai aproape de adevar, deoarece prefera terenurile erodate de maluri, unde cu reteaua ei de radacini fixeaza solul si scapa de concurenta speciilor mai inalte.
Titlu: Re: Catina
Scris de: stefan1 din Mai 08, 2019, 06:47:08 AM
Nu mai descriu cele 7 specii ale genului Hippophae care nu cresc in Europa ci in Asia, pana la inaltimi de 4-5000 m.
  Specia Hippophae rhamnoides are la randul ei 9 subspecii dintre care doar trei cresc natural in Europa. Despre harta lor de raspandire dar si foarte multe date despre soiurile de catina cultivata se pot gasi aici:
   
  http://culturinnov.qc.ca/sites/culturinnov.qc.ca/files/fichiers-attaches/Cultivars_argousiers.pdf

  Se presupune ca Nepalul este locul de origine a catinei albe si de acolo s-a raspandit, cum am spus, in special la sfarsitul ultimei glaciatiuni, cand nu avea concurenta speciilor mai inalte sau mai putin rezistente la ger, in toata Europa si buna parte din Asia.
  Cele trei subspecii care cresc natural in Europa sunt:
- Hippophae rhamnoides subsp. carpatica intalnita in zona forestiera si prealpina din zona Carpatilor. Are ramurile drepte si fructe sferice
- Hippophae rhamnoides subsp. fluviatilis .Creste preponderent in vestul Europei, in zona prealpina. Are ramurile lungi si flexibile si mai putini spini fata de subspecia carpatica, frunzele putin mai late (3-6mm)si samburele neaplatizat.
- Hippophae rhamnoides subsp. rhamnoides. Creste in zonele joase in apropierea tarmurilor, pe soluri nisipoase sau dune costiere. Are ramuri scurte si rigide care cresc uneori rasucite. Este foarte spinos. Fructele sunt cilindrice si samburii aplatizati.

Se apreciaza ca in lume sunt cca 3 milioane hectare de catina alba, aceasta cuprinzand atat suprafetele naturale cat si cele cultivate cu catina. De departe cea mai mare suprafata o detine China, care are cca 2,5 milioane hectare: un milion catina salbatica si 1,5 milioane catina in cultura!!! E urmata de Mongolia cu 20.000 ha si India cu 12.000 ha. Mongolii chiar spun ca aceasta specie este cea mai indicata a fi raspandita intr-o tara care aproape nu are paduri si unde putine specii arboricole rezista la variatiile foarte mari de temperatura, la perioade lungi de seceta, la vanturi puternice si furtuni de praf si nisip.
In Europa in special R D Germana dar si Rusia au facut intense cercetari de valorificare a acestei specii. Si acum Germania este in fruntra tarilor europene in ce priveste cultivarea catinei, in special in zonele de coasta din landurile nordice. Si in Romania, Paunescu a dus in revista lui o intensa campanie in favoarea valorificarii acestei specii. Retin titlul 'serialuliu' de articole "Cine face zile negre catinei albe".
  Si pe continentul american, in special Canada si SUA au inceput sa cultive catina. In Canada, incepand din 2003 se spune ca se planteaza anual cca 100 km de perdele de protectie din catina, de-a lungul soselelor. Si in preerie se cultiva, obtinandu-se anual cca 75o tone de fructe. In provincia Saskatchewan (unde traieste Dan Margarit) sunt cele mai mari suprafete.

In poza vedem de ce se numeste catina alba: frunzele, in special la unele varietati, au o culoare pronuntat argintie, data de perisorii aflati in special pe dosul frunzelor.
Titlu: Re: Catina
Scris de: stefan1 din Mai 10, 2019, 02:46:18 AM
  Catina alba este un arbust de talie intre 0,5 si 5-6 m. Anumite varietati si exemplare pot ajunge si la 10 sau chiar 15 m inaltime.
  Radacina ajunge pana la 3 m adancime, dar are o puternica retea de radacini superficiale care pot ajunge pana la 15 m lungime si care au nodozitati care contin bacterii care fixeaza azotul din aer. Aceasta proprietate o face putin pretentioasa fata de sol, putand trai si pe soluri sarace. Ba uneori se foloseste in culturi intercalate, aducand in sol o cantitate suplimentara de azot, care este folosit si ide alte plante si totodata constituind perdele contra vanturilor cu efecte foarte bune asupra culturilor. Se mai sustine proprietatea catinei de a transforma anumite minerale din sol, facandu-le mai usor asimilabile de alte plante. Desi isi procura azotul, totusi la catina sunt indicate ingrasaminte dar pe baza de fosfor si potasiu, in special la culturile pe rod. De asemenea nu se recomanda decat lucrari superficiale ale solului, ca sa nu se distruga radacinile. Din aceste radacini cresc adesea drajoni care se pot folosi pentru creerea a noi plante. Ca sol ii place solurile aerisite si bogate, dar rezista si in soluri sarace si chiar poluate sau saraturate. De aceea uneori se foloseste pentru fixarea haldelor de steril sau a locurilor erodate. Ii place solurile neutre sau usor bazice (calcaroase), cu expunere sudica. Nu suporta baltirile.
  Trunchiul are un lemn greu, cu o banda subtire de culoare galbena in esterior si restul o culoare inchisa, maro. E un lemn cu textura fina, se preteaza la confectionarea de piese marunte, e usor de finisat. datorita dimensiunilor nu se preteaza la utilizari mai ample.
  Frunzele sunt de 5-8 cm lungime dar foarte inguste, cu o nervura vizibila si cu dosul frunzelor cu perisori argintii. Si frunzele contin tanini dar si multe vitamine incat se preteaza la folosirea ca furaje. Rusii spun ca in alimentatia oilor accelereaza cresterea lanei si ii da o anume stralucire.
Titlu: Re: Catina
Scris de: stefan1 din Mai 20, 2019, 03:03:38 AM
Catina este o specie dioica, adica florile masculine si cele feminine se afla pe exemplare diferite. In zona noastra, in functie de varietate si de altitudine infloreste in aprilie-mai, cam la o saptamana dupa florile de mar. Florile masculine infloresc cu cateva zile inaintea florilor feminine. Florile apar inaintea sau concomitent cu frunzele si 'tin' 6-12 zile apoi durata pana la coacerea fructelor este de 12-15 saptamani.
  Florile de catina sunt atipice in sensul ca nici cele feminine nici cele masculine nu au petale. Anatomia lor se poate vedea in plansa de mai jos unde:
- a) ramura cu frunze
- b) flori masculine
- c) flori feminine
- d)detaliu floare masculina cu doua sepale si patru stamine
- e) detaliu pistil si ovar la o floare feminina
- f) detaliu floare feminina cu sepale si pistilul
- g) fructe pe ramura
- h) detalii sambure
Titlu: Re: Catina
Scris de: stefan1 din Mai 20, 2019, 04:14:10 AM
 Catina si albinele
Catina este o specie anemofila, adica se polenizeaza cu ajutorul vantului. Este adaptarea pe care specia a gasit-o in conditiile in care ea creste si la altitudini mari si in zone nordice cu climate reci unde nu prea se gasesc polenizatori. Plecand de la aceasta situatie, specia a renuntat la elementele care atrag polenizatorii cum ar fi petalele colorate si se pare si glandele nectarifere. Astfel florile sunt mici, deloc spectaculoase, verzui, avand doar cate doua sepale si staminele respectiv ovarul si pistilul. La florile masculine, cele doua sepale au forma a doua causuri de palme intre care se afla cele 4 stamine. Polenul staminelor cade in 'causul' acestor sepale unde isi mai pierde din umiditate apoi este purtat de vant pana la florile de pe exemplarele feminine. Economisind la petale si nectar, florile anemofile (ca si matisorii de alun) produc mult polen ca sa mareasca probabilitatea ca un graunte sa ajunga pe o floare feminina. Totusi pentru o polenizare acceptabila trebuie ca distanta dintre planta masculina si cele feminine sa nu fie prea mare. Se da o distanta maxima de 100 m dar mai recomandabil ca distanta dintre planta masculina si cele mai departate plante feminine sa nu depaseasca 65 m.
  In unele liste de plante melifere, catina alba este creditata cu o oferta de 25-50 kg miere/hectar. Eu cred ca este o confuzie, caci in engleza numele de catina il are un gen intreg de plante, dintre care unele sunt melifere. Eu nu am gasit nicaieri o referire la mierea de catina alba, doar la catina alba conservata in miere. Ba la rusi, care sunt unii din cultivatorii mari de catina alba am citit: "Nectarul e practic absent in florile de catina".
  Despre polen iarasi nu stiu ce sa spun. Similar cu alunul, care are polen dar nu are nectar si totusi este vizitat de albine, s-ar putea ca albinele sa culeaga polen din plantele masculine de catina. Diferenta este ca alunul infloreste cand sunt putini furnizori de polen, pe cand in aprilie-mai oferta de polen din plante care dau si nectarul necesar compactarii polenului in ghemotoace este mult mai mare. Pe 'net nu am gasit la comercializare polen de catina alba, desi cred ca ar fi un polen valoros, pe cand de ex polen de paducel se gseste foarte mult. Am vazut si poze care prezentau albine la cules in catina, dar aratau alta specie, cu flori albe, nicidecum catina.
  La noi nu este deloc catina. Poate colegii care au in zona pot da amanunte daca si cat de mult este vizitata de albine.
Titlu: Re: Catina
Scris de: dan sebastian din Mai 21, 2019, 07:27:42 PM
Am prins vreo 18 fire de catina acum 2 ani. Nu am vazut inca fructele. Astept polenul. Sper sa nu am parte doar de un anumit fel de catina. In toamna trecuta desi a fost o seceta crunta am pus aronia si afin canadian. S-au prins majoritatea. Astept fructele in toamna. Am vazut ca au legat rod. Fiind in primul an nu stiu daca o sa reuseasca sa le tina pana la finalul sezonului.
Titlu: Re: Catina
Scris de: stefan1 din Mai 22, 2019, 06:23:25 AM
Intrarea pe rod este la 3-5 ani de la plantare, sigur ca daca se pleaca de la samanta durata este mai mare, iar inmultirea vegetativa scurteaza cu un an sau chiar doi perioada pana la prima rodire.
  E adevarat ca e greu de deosebit o planta feminina de una masculina pana nu intra pe rod. Se zice totusi ca la exemplarele masculine mugurii (in perioada iarna-primavara cand se planteaza) sunt ceva mai umflati. La inmultirea din seminte trebuie pentru incoltire ca acestea sa stea o perioada de 3 luni la temperaturi scazute, sub 5oC. Un impediment major la inmultirea din seminte este ca nu putem controla sexul viitoarelor exemplare si trebuie asteptat pana intra pe rod. Natural se spune ca cca 40% din plantele obtinute din samanta sunt masculine.
  Nemtii din RDG au facut multe studii despre catina si au creat unele soiuri interesante. Prezint aici un soi masculin numit "Hikul" pentru talia lui mica si faptul ca se preteaza si la garduri vii. Talia este de cca 1m inaltime (max 2 m) si tot cam 1m diametrul coroanei. Face o coroana sferica si se preteaza la fasonari pentru amenajarea de garduri vii. Daca ar fi un bun furnizor de polen pentru albine, ceea ce nu stiu, ar fi ceva interesant.