Am sa incerc sa prezint in mare subspeciile de apis mellifera si la fiecare subspecie am sa deschid o fereastra noua unde sa putem discuta despre plusurile si minusurile fiecaruiasau orice stim in legatura cu ele.
Am sa prezint subspeciile pe ariile unde se gasesc.
Nord-vestul europei:
---> Apis mellifera iberica (http://forum.apiardeal.ro/index.php?topic=1453.0)
---> Apis mellifera intermissa (http://forum.apiardeal.ro/index.php?topic=1452.0)
---> Apis mellifera lihzeni (http://forum.apiardeal.ro/index.php?topic=1451.0)
---> Apis mellifera mellifera (http://forum.apiardeal.ro/index.php?topic=1450.0)
---> Apis mellifera sahariensis (http://forum.apiardeal.ro/index.php?topic=1449.0)
Sud-vestul europei:
---> Apis mellifera carnica (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4567#4567)
---> Apis mellifera cecropia (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4568#4568)
---> Apis mellifera ligustica (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4569#4569)
---> Apis mellifera macedonica (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4570#4570)
---> Apis mellifera ruttneri (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4571#4571)
---> Apis mellifera sicula (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4572#4572)
Orientul mijlociu:
---> Apis mellifera adamii (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4573#4573)
---> Apis mellifera anatoliaca (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4575#4575)
---> Apis mellifera armeniaca (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4577#4577)
---> Apis mellifera caucasica (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4578#4578)
---> Apis mellifera cypria (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4579#4579)
---> Apis mellifera meda (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4580#4580)
Africa:
---> Apis mellifera adansonii (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4582#4582)
---> Apis mellifera capensis (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4584#4584)
---> Apis mellifera intermissa (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4585#4585)
---> Apis mellifera lamarckii (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4586#4586)
---> Apis mellifera litorea (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4587#4587)
---> Apis mellifera major (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4588#4588)
---> Apis mellifera monticola (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4592#4592)
---> Apis mellifera sahariensis (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4593#4593)
---> Apis mellifera scutellata (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4595#4595)
---> Apis mellifera unicolor (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4596#4596)
---> Apis mellifera jemenitica (http://www.apiardeal.3xforum.ro/viewtopic.php?pid=4597#4597)
Sunt curios cam unde sau cum am clasifica buckfastul?
Daca gresesc, sa fiu corectat
Apis mellifera carnica
Apis mellifera ligustica
Buckfastul este un Hibrid, la fel cum sunt si Matcile noastre amarate din stupine.
In multe locuri se specifica, ca nu s-au mai cumparat matci selectionate, sau cineva anume, sa urmareasca o selectie stiintifica.
Hibridul Buckfast este un amestec foarte mare de rase . Dau mai jos date despre viata si activitatea Fratelui Adam, creatorul acestei rase, iar concluziile le trage fiecare:
Fratele Adam (1898- 1996)
Se numea Karl Kerle si s-a nascut in Mittelbiberach, in sudul Germaniei.De copil se interesa de stupi.
La 12 ani intra la o Manastire benedictina din sudul Angliei, la Buckfast-Devon.
Din motive de sanatate e dat ca ajutor la stupina manastirii, ingrijita de fratele Columban.
A pornit cercetarile de la constatarea ca rase de albine straine rezistau la o bala care distrugea familiile autohtone.
1913 - Apare acea boala (Acarapis Woodii). Este un parazit al traheei abinelor care duce la sufocarea lor. Boala venita de pe insula Whright se raspandeste rapid.
1915 - Parazitul afecteaza si stupina manastirii
a916 - Din 46 de familii ale manastirii raman doar 16. Se constata ca au murit toate familiile cu albina neagra, locala, dar au scapat cele din rasa Carnica si Ligustica.
1917 - A incrucisat ligustica cu trantori din rasa locala. S-a ajuns la 100 de familii.
1919 - Columban se retrage si Fr Adam preia deplin stupina.
1920 - Incearca incrucisarea cu albine din Cypru.
1925 - Ajunge la 520 de nuclee de imperechere cu 4 rame de 1/2 dadant, pe care le ierneaza, ramanand cu 35o
-1930 - Incruciseaza o matca frantuzeasca, din sud-vestul Parisului cu trantori autohtoni. Rezulta regine apreciate. Generalizeaza in stupina sistemul dadant cu 12 rame.
- 1940 - Consolideaza un soi local. Incepe colaborarea cu dr O Mackensen, unul din creatorii metodei insamantarii artificiale.
- 1948 - Insamantarea artificiala devine instrumentul de lucru.
- 1950 - Incepe calatorii in Franta, Elvetia, Austria, Itelia, Sicilia, Germania. Observa albinele in mediul lor,detecteaza calitatile specifice locului, apoi incearca sa le foloseasca la rasa lui.
- 1952 - Calatorii in Algeria, Israel, Iordania, Siria, Liban, Cipru, Grecia, Kreta, Slovenia, Alpii Italieni.
Face incrucisari cu Apis mellifera cercopia
- 1954 - Calatorie in Turcia si Insulele Egeene.
- 1956 - Jugoslavia
- 1958 - Incrucisari cu rase de albine grecesti.
- 1959 - Calatorii in Spania si Portugalia. Obtine hibrizi clar mai blande, mai economice si mai putin roitoare decat vechile familii.
- 1960 - Incruciseaza o matca anatoliana cu trantori autohtoni si studiaza multi ani soiul.
- 1962 - Calatorii in Maroc, Turcia, Grecia, Jugoslavia, Egipt, Libia.
- 1964 - Devine membru-consultant al Bee Research Association.
- 1967 - Adauga alte combinatii cu rase de origine anatoliana. Cei mai buni hibrizi introdusi in lotul lui de baza.
- 1971 - Ales vicepresedinte al International Bee Research Assoc.. Se recunoaste ca e cel mai cunoscut apicultor din lume.
- 1972 - Calatorii in Turcia, grecia, Jugoslavia.
- 1973 - Decorat de Regina Angliei.
- 1974 - Medaliat de Statul German.
- 1876-77 - Calatorii in Maroc si Jugoslavia
- 1982 - Grecia, Athos. Incrucisari cu o rasa adusa din Athos.
- 1983 - Insula Creta.
- 1987 (la 89 de ani!) - Calatorie in Africa. Cauta Apis Scutellta si Monticola (Kilimanjaro, Tanzania, Kenia). Incepe teste cu Scutellata si Monticola.
- 1992 - Stupina de 320 stupi de cercetare a dat doar 1500 kg de miere. Profund dezamagit se retrage vara si iarna in Germania, in locurile natale.
- !993 - Responsabil la cea mai mare banca genetica a albinelor a fost pus Fr Leo, 70 ani, fara experienta in apicultura. Greul muncii cadea pe fostul asistent al cercetatorului. Sprijinitorii sunt si ei dezamagiti.
- 1996 - Moare, la 98 de ani.
A avut o viata frumoasa.
dar si cu buckfast e frumos de lucrat!
http://www.youtube.com/v/G-fm0zdOLEY&hl (http://www.youtube.com/v/G-fm0zdOLEY&hl)
exista dupa stiinta mea o subrasa la care au lucrat si romanii...albina banateana...cu ceva galben, este pe undeva diferita..am discutat cu cineva care a avut si spunea ca pragul de roire este foarte jos.....pe alt form cineva lauda calitatile acestei albine
Banatul a fost totdeauna mai occidentalizat decat restul tarii. Albina Banateana este un hibrid dintre rasa locala si Albina italiana, importata de unii stupari cu mult timp in urma, probabil sec XIX-lea. A iesit o rasa foarte valoroasa, bine adaptata comditiilor locale, care astazi insa, cu aceasta mare circulatie a familiilor de albine si a materialului genetic, se pare ca nu se mai gaseste nealterata decat poate in zone mai izolate.
Apis melifica e interesanta.
Am intrat in posesia a 2 stupi cu albina care se curata singura de parazitul varoou,de la un apicultor spaniol care are 300 de stupi si o stupina izolata cu 80 de famili de aceasta rasa sa zic asa.Ce am vazut la acest om,stupii foarte puternici desi nu a facut de 4 ani nici un tratament ceva de necrezut dar adevarat,o albina mai blanda si harnica.Eu am inceput de 2 ani sa fac selectii din rasa autohtona si am avut rezultate nu prea multumitoare datorita faptului ca din familie record nu am avut decat 20 - 30 la% sa iasa femilii record dar am vorbit cu acest om care zicea ca un stup care nu a fost afectat de paraziti 2-3 ani se dezvolta mult mai repede si albina mult mai viguroasa,deaceea avem stupi care nu se dezvolta cu toate ca la facem tratamente au ajuns sa fie afectati.o sa fac matci din acesti stupi pentru inceput o supina sau doua in loc mai izolat.
Daca ai numai doi stupi din acea rasa, e greu sa faci selectie doar din ei. Trantorii circula mult si imperecherea cred ca se va face cu trantori straini. Poate iti mai iei cateva matci de la acel stupar si doar pe urma sa-ti inmultesti din ei.
Mai este o problema: scopul final al cresterii albinelor este sa obtinem miere si alte produse ale stupului. Uneori un stup cu calitati deosebite intr-o parte, pierde din celelalte calitati. Despre albina aia ruseasca din care americanii au dezvoltat rase care tin sub control parazitul, stiu ca nu e foarte buna culegatoare si ca reginele nu pot tine un cuib cu mai mult de 5 faguri de puiet.
Ne vei spune dupa unul-doi ani cum se comporta noua rasa.
Dle milu
Din cele spus de dv se pare ca vorbiti dr mecanismul de dezpaduchere (grooming behaviour) observat la albine si care au aceasta proprietate pot trai si fara tratament In lupta lor cu varoa. Tot mai mult se forteaza pe aceasta insusire a albinelor ca mod de lupta impotriva lui varoa.
Informatii puteti gasi aici:
http://www.apidologie.org/index.php?Itemid=129&option=com_article&access=dkey&dkey=10.1051/apido:19960101&lang=en (http://www.apidologie.org/index.php?Itemid=129&option=com_article&access=dkey&dkey=10.1051/apido:19960101&lang=en)
Aici puteti vedea un varoa dezpadicheat:
Grooming behaviour of the Dark European Honey Bee Apis mellifera .. (//http://)
Puteti vedea un film despre dezbaducherea la albine:
:zzz:
Despaducherea pe care si-o fac albinele intre ele o puteti vedea in zilele insorite cind ele ies pe scundura de zbor si cite una ,doua s-au trei stau ciorchine pe o alta albina si o despaducheaza.Acei paduchi eliminati de ele in mod natural pe scindura de zbor din pacate revin in stup.
CE SPUNETI DE O SCINDURA DE ZBOR PE ACELASI PRINCIPIU CU FUNDUL ANTIVARROUA SAU DOAR SIMPLA PLASA DE SIRMA PE UN CADRU DE LEMN?
HAIDETI SA LE AJUTAM SA-SI ELIMINE SINGURE PADUCHELE SI PRIN CEST MOD.
O sa vad ce se va intampla dar ce am vazut la acest om ca avea stupi puternuic si sanatosi mai mult spunea ca sunt mult mai harnice si mai productiv.
Din acel videoclip intr-adevar se vad albine 'giugiulindu-se', chiar mai multe de pe rama. Totusi nu am vazut nici un paduche nici pe albine si nici 'vanat'. Sau nu m-am uitat eu bine? Si daca reuseau sa-l desprinda de pe o albina, oare nu se putea urca pe alta sau sa intre intr-o celula? Poate faceau altceva acele albine, desi nici sa se linga nu parea...
Nu pot sa imi dau seama dar as putea face o experienta cautand in stupi poate gasesc ceva paraziti pe puiet de trantor si ma gandesc sa pun o rama in unul din acei 2 stupi pe care sa fiu sigur ca sunt paraziti de varooua sa urmaresc cu atentie sa vad ce se intampla.
CAM ASA,D-le Milu.sa ne tii la curent.Si mai discuta cu acel stupar,poate mai invatam si noi lucruri bune pe care sa le aplicam si la noi.Intreaba-l si modul cum le alimenteaza artificial ,aerisirea pe care o au lazile,ce mincare le lasa pentru iarna,despre tratamente s.a.Cine stie de unde sare iepurele.
Experientele sint bune si de foarte multe ori dau rezultate edificatoare.
Cum va ginditi sa urmariti cu atentie ce se intimpla?
Exista poze cu varooua ranit de albine?
Nu ati putea cum se numesc acele albine si ce calitati au? Am progresa si am sti macar la ce poarta sa batem.
O sa va tin la curent cu toate.
nu prea se vede :roll:
"dar ce atata graba " ?
Citat din: milu56 din Martie 02, 2011, 06:03:21 PM
O sa va tin la curent cu toate.
Domnu Milu, spuneati candva pe un alt forum ca ati descoperit o reteta care consta in amestecarea a doua produse din stup, si albinele scapa de parazitul varroua.Am tot asteptat, dar nimic...
Albina iesita din faguri naturali crescuti fara foaie de ceara cu celule artificiale si ceara 100% naturala produsa de albina,chiar si rasa amintita mai sus sa reziste la paraziti are nevoie de faguri naturali.Aici cred ca e secretul.Experientele le facem acum pe MER modificat:
Din ce am vazut in youtube spunea un cercetator ca a gasit pe o insula o colonie de albine cu celulele construite la dimensiuni mai mici ,acestea putand sa se deparaziteze singure.Acesta a examinat cu mare atentie resturile din tavita si a constatat ca multi din varoua erau facuti bucati,de unde si ideea ca unele albine se curata singure.
Citat din: nicomico din Aprilie 28, 2012, 04:55:55 PM
Din ce am vazut in youtube spunea un cercetator ca a gasit pe o insula o colonie de albine cu celulele construite la dimensiuni mai mici ,acestea putand sa se deparaziteze singure.Acesta a examinat cu mare atentie resturile din tavita si a constatat ca multi din varoua erau facuti bucati,de unde si ideea ca unele albine se curata singure.
interesant ,foarte interesat
ZDD sauCCD cum iti zice ai tai ,interesante sunt postarile tale.Toate au legatura cu albinele si apicultura in general.Cred ca mare ti-a fost surpriderea cand ai descoperit acest forum APIARDEAL ,in care se discuta despre albine nu de roboti.Parerea mea este ca ar trebui sa incepi sa discuti ceva la obiect nu aberatii.Te vad ca un copil care nimeni nu-l baga in seama si atunci mai trintesti ceva prin casa sa fi bagat in seama.Poate esti superior noua si atunci trebuie sa treci la "nivel 2".