Bolile

[D006]

Dlor,
Fiinca n-am avut succesul scontat cu inspectorii sanitari m-am tot gindit si mi-am adus aminte despre un interviu alui Shim care tradus inseamna Dr Hachiro Shimanuchi pensionar de la USDA sectia stuparit.(daca va intereseaza as spune o poveste despre el).
Dr Shim a spus in ultimul interviu luat de Kim Flottum "Pests make better beekeepers." traducere"Bolile fac stuparii mai mari(mai buni)"Ce parere aveti despre afirmatie si cum ati explica-o?
Prezenta postare nu are intentia de testare a cunostintelor (nu-mi sta in caracter si promit sa nu intreb citi stupi aveti) ci doar schimbarea de pareri care tin de modul in care priviti acestea numite generic boli.
Cu stima

[gore]

Adică un stupar care se loveşte în decursul anilor de aproape toate bolile posibile la albine şi prin cunoştinţele dobândite din cărţi reuşeşte să elimine acele probleme, înseamnă că este un bun stupar, care pe viitor va avea grijă să nu mai greşească, iar acolo unde greşeşte sau vede un dereglaj, să intervină promt, păstrând astfel stupina în perfectă stare pe tot sezonul.

[D006]

cel mai mare inamic al albinelor este VAROOA DESTRUCTOR daca el este prezent in numar mare vor apare si restul bolilor in special virozele si temuta LOCA cu cele doua categorii ale sale .
in Romania veti vedea ca exista loca acolo unde stuparii au inlocuit tratamentele omologate pt. varooa cu fel si fel de ale substante sau metode care nu sunt standardizate .
DISTRUGETI VAROOA CA ALTFEL VA VA DISTRUGE EA PE VOI.

[PricopArthur]

Consider ca numai cunostiintele acumulate ne fac mai buni, pregateti intr-un domeniu sau altul. In apicultura, bolile acestora sunt cheia de bolta. Alte greseli ale apicultorului, sunt  reparate de albine.
Cand te uiti in urma, la ce ai fost si ce esti acum, constati ca singura diferenta este de pregatire.
               Toate cele bune,

[bucovineanu]

Afirmatia Dr-lui Shimanuchi este foarte adevarata. La noi este un proverb:"frica pazeste bostanaria". Cunoscand pericolele care ne ameninta albinele odata cu aparitia unei boli in stupina, trebuie sa ne dam toata silinta pentru a preveni acest lucru. Aceasta presupune o buna documentare pentru a cunoaste toate bolile care pot sa apara, modalitati de contaminare si bineinteles tratamente ce trebuie aplicate. Pentru a preveni aparitia bolilor trebuie sa ingrijim in asa fel albinele incat sa avem in orice perioada a anului familii puternice. Aceasta presupune o buna pregatire teoretica si practica, o buna cunoastere a vietii acestor minunate creaturi. Numai prin studiu si practica indelungata putem realiza acest lucru.

[D006]

problema este daca asteptam sa ne loveasca boala si sa mai capatam ceva experienta, sau ne documentam si reusim sa evitam o boala care-i loveste pe cei din jur.
in 2004 am facut cursul pt apicultura pt a avea o hartie la mana. era acolo un stupar cu 150 fam care prezenta totul parca erau descoperirile lui si el fiind atoate cunoscator. in primavara m-am intalnit la banca cu el. scotea bani sa-si mai cumpere niste stupi in iarna 2006-2007 pierduse jumatate din familii.
asa ca daca vreti sa ajungeti mari stupari sa nu bagati toate bolilie in stupina voastra pentru a invata, ci dialogati cat mai mult si informati-va cat mai mult asupra secretelor acestei meserii.

[filip]

Cristi ,ai dreptate.Uite un sfat de la mine,daca vreti sa-l urmati sau nu va priveste.Toate fam ce le formez le fac pe lazi noi,ram,nou si rame cladite la mine in stupina.Uneltele cu care lucrez nu le imprumut nici la prieteni.Sunt curios ca se vehiculeaza ca in viitor se face o sala pentru extractie unde mai multi apicultori duc ramele si dupa extractie nu conteaza daca rama din stupina A ajunge in stupina B sau in toate stupinele.Asa se va propaga boala fara a se sti de unde a aparut si pana unde a ajuns.Schimbarea fagurilor la 3 ani ajuta foarte mult la mentinerea sanatatii intrun stup.Diafragma isi are rostul ei in stupii mai slabuti.Stimularea cu rame in pom e o modalitate de a imprastia boala si la alte stupine.Si ar mai fi multe de zis.

[valter]

Marea majoritate a pierderilor de efective din anul 2007 cat si din iarna in curs cred ca au ca si cauza infestarea masiva cu varooa, coraborata cu lipsa rezervelor corespunzatoare de hrana.Hai sa va reamintesc o poveste.
Revista mul hulita''Romania apicola'' din iunie 2007 avertizeaza ca in urma caldurilor excesive, diminuarii surselor de cules si a rezervelor de hrana, este posibil ca familiile de albine sa renunte la serviciile trantorilor si sa-i izgoneasca din stupi.Se prezinta deasemanea faptul ca odata cu izgonirea trantorilor varoa iacobsoni se va muta pe puietul de albina lucratoare cu consecinte iremediabil de reparat.Personal m-am conformat si contrar obiceiului de a trata varooa inainte de floarea soarelui i-am executat un varachet si ulterior klartan.
Rezultatele le voi prezenta in primavara- cert este ca nu am pierdut pana acum nici o familie, din cele 170.
Intrebarea este: cati au stiut ce se va intampla in urma secetei, cati au citit revista, cati au actionat oportun si care's rezultatele?
..............................................................................................
Evita sa faci de doua ori aceasi greseala de nereparat.

[D006]

Dle valter,
Recunosc ca nu citesc regulat revista mult hulita ''Romania apicola'' din motive independente si dependente de vointa mea.
Dar sa revin si sa spun ce ma intriga la dv:din cunostintele mele poate schioape uneori stiu ca :"1) In administrarea insecticidului Klartan(Mavrik) , trebuie sa tinem  seama  de  faptul  ca  nu  este  un
produs de uz apicol , desi a fost (si este) folosit peste tot in lume.Hotararea de a-l folosi sau nu , este decizia personala a fiecarui apicultor." Ma mira la dv.
Apoi imi permit sa spun ca tot cf cunostintelor mele::" 4) Se  constata  ca  dupa  o  folosire  de  8  ani  a  produsului  Klartan(Mavrik)  ,  incepe  sa  se  instaleze
rezistenta varroa la produs . Fenomenul este intalnit in Italia , Franta , Germania , etc." Nu sint citate apud drone1952 ci luate din prezentarea produsului.
Am vazut un coleg stupar intelectual care cauta sa ma lamureasca despre eficacitatea produsului mentionat dar in toamna a tratat cu Varachet, vecinul lui care a asistat la schimbul de idei mai dur mi-a adus cutia de varachet care purta o stampila cu niste date ....Iar schema cu au vazut stiu ei cade ca ai nu stiu la repezeala sa spuna daca au nosemoza in stup.
Sa nu intelegeti ca v-as interzice(nici nu pot) s-au as interzice cuiva sa foloseasca dar atunci s-ar schimba datele problemei.
Cu stimaA

[bucovineanu]

Este recunoscut pe plan mondial ca cel mai mare pericol pentru albine il reprezinta varoua iacobsoni. La noi s-a facut greseala ca dupa 90 unii apicultori au procurat individual diferite produse si au facut tratamente dupa ureche.Acest lucru a dezvoltat rezistenta paduchilor la diferite substante active.Pana acum se pare ca tratamentele recomandate de ICDA, respectiv Varachet si Mavrirol
sunt inca eficiente. Dar este posibil ca atunci cand se va recomanda trecerea la alte produse, acestea sa nu fie destul de eficiente daca deja au mai fost folosite.A se vedea cazul antibioticelor din medicina umana. Substante active folosite contra varoa nu sunt prea multe. Asa ca eu consider ca e bine sa folosim numai ce este recomandat de ICDA.

[valter]

Atat timp cat piata ofera tratamente sigure  f. scumpe si altermativa de a injumatati costurile in sezon, cand oricum nu prea este recomandat sa se trateze varooa, folosesc si metode verificate personal care inca dau rezultate.
Daca legislatia nationala ar prevede achizitionarea medicatiei dupa o schema redusa,  ca pret si subvantionare, in care tratarea fam. albine sa se execute conform instructiunilor icda -as aplica aceasta schema.
Baza de calcul ptr. realizarea masurilor recomandate de R.A. ar fi insemnat:
  -2 tratamente varachet cu 4 cutii varachet, realizate la 10 zile distanta:
  -2x4x34 ron=272 ron;
Asa ca am folosit 136 ron varachet si inca doua tratamente klartan cu un pret de cost situal la 50 ron.
Pentru moment respectiv sa realizat;
  -economie rezonabila de aprox.100 ron ;
  -prelungirea duratei de tratare cu 10 zile.
Nu pot decat sa ma bucur ca exista atat de multi apicultori care respecta reglementarile icda, pe care sincer le consider intemeiate, insa eu uneori sunt fortat sa le incalc- factorul primordial constind in limitarile financiare si pe planul ll fiind cele de manopera in aplicarea varachet.
Sa auzim de bine.

[bucovineanu]

Pentru anul trecut cumparind Varachetul si Mavrirolul cu factura am primit contravaloarea integrala prin programul de subventionare a medicamentelor pentru apicultura, respectiv suma de 6 lei pentru fiecare familie. Se pare ca si in 2008 medicamentele vor fi subventionate fara alte conditionari.

[D006]

da unde sunteti dv. ? ca la mine in Buzau nu am vazut nici unleu inapoi !

Pentru anul trecut cumparind Varachetul si Mavrirolul cu factura am primit contravaloarea integrala prin programul de subventionare a medicamentelor pentru apicultura, respectiv suma de 6 lei pentru fiecare familie. Se pare ca si in 2008 medicamentele vor fi subventionate fara alte conditionari.

[bucovineanu]

Sunt din judetul Suceava. Toti cei care au depus la filiala aca un dosar cu :
-adeverinta de la primarie cu nr de stupi
-copie dupa buletin(C I)
pana in luna aprilie 2007,iar pana in septembrie facturi cu medicamentele cumparate, la inceputul lui ianuarie 2008 au ridicat banii de la aca.
Proiectul a fost facut la nivel national, dar nu au stiut toti apicultorii despre el.
Se pare ca se va continua si in 2008 acest proiect.