Durata de viata a albinei lucratoare (longevitatea albinei)

Creat de antiopa din ardeal, Ianuarie 13, 2011, 11:14:44 PM

« precedentul - următorul »

antiopa din ardeal

  O intrebare pusa frecvent de persoane care nu se ocupa cu albinele. Si in plus de multe ori nu poti sa dai un raspuns evaziv. Am cautat in cartile de apicultura pe care le am (nu prea multe) si nu am gasit un raspuns adecvat. Nici internetul nu m-a ajutat prea mult (nu ma prea pricep). Un raspuns clar si scurt (si sa fie si cuprinzator) gasit prin carti de specialitate poate sa-mi dea cineva? Ca de multe ori nu ne permitem sa vorbim 30 min si la urma sa constatam ca am vorbit degeaba.

Care este durata de viata a albinei lucratoare?

emil.oltean

Ei,cum sa nu gasiti.Pentru apicultori este o informatie de baza.In rezumat ,o albina traieste intre 40-45 zile.In plin cules merge pina in jur de 40 zile,se uzeaza mai mult.Cele care sunt destinate iernarii traiesc hat-hat pina peste iarna pina cam prin luna aprilie.Din Ardeal din ardeal dar de unde anume?Spune pe MP.

antiopa din ardeal

#2
Citat din: emil.oltean din Ianuarie 13, 2011, 11:29:37 PM
Ei,cum sa nu gasiti.Pentru apicultori este o informatie de baza.In rezumat ,o albina traieste intre 40-45 zile.In plin cules merge pina in jur de 40 zile,se uzeaza mai mult.Cele care sunt destinate iernarii traiesc hat-hat pina peste iarna pina cam prin luna aprilie.Din Ardeal din ardeal dar de unde anume?Spune pe MP.

   Raspunsul dv cuprinde doar o parte din ceea ce se poate scrie despre subiect. Si cu toate acestea e destul de lung si cred ca este luat nu dintr-o singura carte. Bineinteles ca se bazeaza in plus fata de carti pe experienta de apicultor. Eu caut un raspuns mai scurt si atotcuprinzator. De fapt sunt in posesia unui asemenea raspuns, nu stiu cat de corect este pentru ca nu l-am citit cu ochii mei, l-am auzit la alti apicultori si cred ca are un sambure de adevar.

 

antiopa din ardeal

  Adevarul este ca sunt un ciudat si pe deasupra si sadic dupa parerea sotiei si a copiilor. Dar si raspunsul la intrebarea de mai sus pe care l-am auzit la alti stupari este foarte ciudat. Pentru ca unitatea de masura a duratei de viata a albinei lucratoare nu se refera la timp asa cum este de asteptat. Si sunt de acord ca cel mai corect mod de a exprima durata de viata a albinei lucratoare este in numarul de zboruri efectuate de albina. Nu stiu de unde sunt informatiile si cat de corecte sunt dar se vehiculeaza faptul ca albina lucratoare traieste........in jur de 60 zboruri din stup.
  Oare sa fie adevarat?

CRISTI M

  Nu poate fi adevarat ca o albina traieste ~ 60 de zboruri .
Daca marcati o albina cand este cules intens ( rapita , salcam , tei ) veti avea surpriza de a constata ca intr-o zi ( de cules ) face peste 20 de zboruri ( ex . la rapita a vizitat 9 flori si s-a intors la stup , unde a "descarcat" in 38 secunde  ) altul ( a iesit pentru prima data din stup  si dusa a fost ) , alt ex .( la apa , face dublu in curse ) depinde de distanta parcursa .
In perioada culesului intens participa la cules si albina de 6-9 zile .
Concluzia mea este ca nu putem stabili o anumita varsta(perioada de viata ) a albinei intr-o anumita perioada din an , pentru faptul ca putine ,chiar foarte putine albine ajung la batranete  .

pharaonu75

Este adevarat ca zborul uzeaza albina, insa "60 de zboruri" cred ca este un termen generic!
Mai potrivit (insa nu neaparat mai adevarat) ar fi fost sa se spuna ca albina traieste un anumit numar de "km zburati"!
Adica 60 de zboruri a cate 50 metri fiecare nu este acelasi lucru cu 60 de zboruri a 2 km fiecare!
Planurile nu inseamna nimic. Planificarea e totul. (Dwight Eisenhower)<br />Sun Photo     YouTube

antiopa din ardeal

Citat din: CRISTI M din Ianuarie 15, 2011, 10:23:04 PM
  Nu poate fi adevarat ca o albina traieste ~ 60 de zboruri .
Daca marcati o albina cand este cules intens ( rapita , salcam , tei ) veti avea surpriza de a constata ca intr-o zi ( de cules ) face peste 20 de zboruri ( ex . la rapita a vizitat 9 flori si s-a intors la stup , unde a "descarcat" in 38 secunde  ) altul ( a iesit pentru prima data din stup  si dusa a fost ) , alt ex .( la apa , face dublu in curse ) depinde de distanta parcursa .
In perioada culesului intens participa la cules si albina de 6-9 zile .
Concluzia mea este ca nu putem stabili o anumita varsta(perioada de viata ) a albinei intr-o anumita perioada din an , pentru faptul ca putine ,chiar foarte putine albine ajung la batranete  .
In legatura cu numarul de zboruri efectuate in functie de cules nu stiu de unde aveti datele. Din "cultura populara" stiu ca in 7 zile o albina este "terminata" in cazul culesului intensiv la salcam. La floarea soarelui situatia este si mai dramatica deoarece perisorii existenti pe floare produc rani grave in invelisul chitinos al albinei producand scurtarea vietii. Exista totusi intr-o carte urmarit de cercetatori un experiment legat de acest subiect?

antiopa din ardeal

Citat din: pharaonu75 din Ianuarie 15, 2011, 10:31:31 PM
Este adevarat ca zborul uzeaza albina, insa "60 de zboruri" cred ca este un termen generic!
Mai potrivit (insa nu neaparat mai adevarat) ar fi fost sa se spuna ca albina traieste un anumit numar de "km zburati"!
Adica 60 de zboruri a cate 50 metri fiecare nu este acelasi lucru cu 60 de zboruri a 2 km fiecare!
Si eu cred ca este o exprimare generica. Conteaza cat de incarcata a fost albina pe acest traseu. Dar trebuie puse dupa paretrea mea la socoteala pana si zborurile de recunoastere si de curatire care insumeaza cu mult mai mult de sa zicem 100 m.

stefan1

  Problema e pusa foarte simplist. Principala uzura se produce la albine in procesul muncilor din stup. Se spune ca in general albinele care au crescut puiet nu traverseaza iarna. Secretia de laptisor pentru hranirea puilor produce uzura. Secretia de ceara e o munca foarte epuizanta. Cand se vorbeste de 10 kg de miere consumata pentru 1 kg de ceara, nu inseamna ca au consumat 10 kg efectiv, ci ca stupul care a secretat 1 kg de ceara va produce cu cca 10 kg mai putina miere decat cel care nu a cladit faguri. Asta presupune nu numai consumul ci si reducerea vietii albinelor cerese si scurtarea perioadei lor de culegatoare, deci se va aduce mai putin nectar in stup. Albinele care culeg nectarul incep inca din timpul zborului un proces de prelucrare a acestuia. Secreta invertaza, care este iar un proces care uzeaza. Se stie ca albinele care au contribuit in toamna la prelucrarea rezervelor pentru iarna, au viata mai scurta, de aceea se recomanda hranirile de completare mai devreme, pana in 15 septembrie. Si albinele care participa la reglarea temperaturii in stup, se uzeaza mai repede. Pe de alta parte se stie ca un consum mai mare de polen formeaza albine de viata lunga. Albinele care se ingrasa pentru toamna consuma mult polen, de asemenea cele care se pregatesc de roit.
  Daca ar fidupa numarul de zboruri sau dupa kilometraj, ar insemna ca albinele hranite in hranitor ar avea viata cea mai lunga, ceea ce nu-i adevarat.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

antiopa din ardeal

Citat din: stefan1 din Ianuarie 16, 2011, 01:55:09 AM
  Problema e pusa foarte simplist. Principala uzura se produce la albine in procesul muncilor din stup. Se spune ca in general albinele care au crescut puiet nu traverseaza iarna. Secretia de laptisor pentru hranirea puilor produce uzura. Secretia de ceara e o munca foarte epuizanta. Cand se vorbeste de 10 kg de miere consumata pentru 1 kg de ceara, nu inseamna ca au consumat 10 kg efectiv, ci ca stupul care a secretat 1 kg de ceara va produce cu cca 10 kg mai putina miere decat cel care nu a cladit faguri. Asta presupune nu numai consumul ci si reducerea vietii albinelor cerese si scurtarea perioadei lor de culegatoare, deci se va aduce mai putin nectar in stup. Albinele care culeg nectarul incep inca din timpul zborului un proces de prelucrare a acestuia. Secreta invertaza, care este iar un proces care uzeaza. Se stie ca albinele care au contribuit in toamna la prelucrarea rezervelor pentru iarna, au viata mai scurta, de aceea se recomanda hranirile de completare mai devreme, pana in 15 septembrie. Si albinele care participa la reglarea temperaturii in stup, se uzeaza mai repede. Pe de alta parte se stie ca un consum mai mare de polen formeaza albine de viata lunga. Albinele care se ingrasa pentru toamna consuma mult polen, de asemenea cele care se pregatesc de roit.
  Daca ar fidupa numarul de zboruri sau dupa kilometraj, ar insemna ca albinele hranite in hranitor ar avea viata cea mai lunga, ceea ce nu-i adevarat.

  Dar majoritatea albinelor din stup executa muncile de care vorbiti dv. Diferente intre volumul din fiecare tip de munca facut cu siguranta exista dar nu au cum sa fie mari. Albinele tinere produc ceara ori au ori nu au de cladit si daca nu au de cladit o arunca in afara stupului. Reglarea temperaturii in stup se face si vara si iarna si efortul mai mare eu zic ca este iarna si cu toate acestea albinele traiesc mai mult. Iar despre hranirile de completare este normal sa se faca mai repede pentru ca prelucrarea siropului inseamna efectuarea unui zbor deci scurtarea vietii. O sa ziceti ca de ce sa nu dam siropul inainte sa se intunece situatie in care albinele cara siropul fara sa zboare. Dar este posibil uzura sa fie mai mare in acest caz. Si albina care se naste ultima in toamna va creste puiet, este adevarat aceasta doar la sfarsitul iernii cand matca incepe ponta. Deci mi se pare logic durata de viata sa fie exprimata in numarul de zboruri.
  Si speranta de viata a omului este exprimata. Dar se face o medie intre oamenii cu alimentatie rationala fara stres cu efort fizic moderat (adica cei din vest in general) si prapaditii hraniti cu chimicale, stresati cu te miri ce dar mai ales cu grija zilei de maine si pusi sa munceasca la hei-rup (astia din urma suntem noi stuparii din romania lui basexu si a lui poc).

stefan1

  Eu cred ca repartizarea sarcinilor in stup este mult mai rationala. Totdeauna este o casta de albine scutite de la muncile cotidiene, neuzate, care vor fi rezerva pentru vremurile cand albinele cele mai solicitate se prapadesc. Astfel acestea pastreaza in iarna o stare mai accentuata de hibernare, care le incetineste procesele biologice si le lungeste viata. Multe stau in celule, fara a participa la nici o munca.
    Este adevarat ca iarna este un mai mare efort de incalzire in stup. De asemenea se stie ca in procesul incalzirii albinele utilizeaza exact aceiasi muschi toracici folositi la zbor. Ba mai mult, si albinele tinere, dupa a doua zi de viata (asta nu iarna, ci in perioadele in care iese puiet), contribuie la incalzirea in stup prin vibratiile muschilor aripilor (care ocupa o buna parte a cavitatii toracice), miscari care constitue un antrenament necesar acestor muschi pentru a fi capabili de zbor. Viata mai lunga pe timp de iarna se explica prin starea de semihibernare care cu cat este mai adanca, cu atat este mai buna. Poate de aceea stupii cu fund de plasa permit o iernare mai buna, ca in ei se intra mai repede in starea de hibernare. De asemenea hranirea intensa in toamna cu polen fac aceste albine de viata lunga.
   Secretia de ceara poate fi crescuta daca nevoile stupului o cere. Se spune ca unele albine pierd solzisori de pe oglinzile cerifere, care cad pe findul lazii. Aceste cantitati insa sunt infime. Se poate vedea la stupii cu plasa, dar cu fundul inchis. Daca ar cadea multa ceara, de pe placile de obturare a fundului s-ar putea lua acesti solzisori, ceea ce nu se intampla.
  De asemenea zborul albinelor dupa ce sunt hranite in stup nu cred ca este in scopul prelucrarii siropului ci mai degraba instinctul de a cauta in natura sursa de nectar. De fapt chiar azi am scris ca la colectarea polenului, cu cat un stup e mai mult stimulat, cu atat mai mult polen aduce, deci merge mai mult la cules. Daca ar fi vorba de o prelucrare exterioara a siropului, ar insemna ca si cel depozitat in timpul noptii, a doua zi albinele sa-l preia din celule si sa zboare cu el la fel ca si cand il iau din hranitor, insa nu se intampla asa, ca nu se mai vede aceeasi agitatie la urdinis.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

antiopa din ardeal

  Incet incet discutia a deviat de la subiectul propus care cred ca se vede foarte clar in prima postare a acestui topic. Nu pot sa contrazic pe nimeni in cele afirmate dar raman la ideea ca pentru cei neinitiati in apicultura raspunsul la intrebare nu are rost sa fie unul complicat. Si chiar daca nu este un raspuns corect acesta nu poate sa deruteze persoanele care vor sa inceapa o activitate apicola, fiind nevoite sa se documenteze mai amanuntit.

mape 48-petru manea

Am citit undeva candva ca o albina traieste 30 zile vara si 6 luni iarna. Asta in general.Diferente pot aparea de la individ la individ,ca si la oameni.

sfantul spiridon

ceapa poate dubla viata unei albine
la fel si antibioticul fumidil b, pt ca "papa" nosema
eu de soare, mult ma tem...
www.sfantulspiridon.sunphoto.ro