amorfa

[sfantul spiridon]

pe romaneste...este culesul semnificativ sau ba

[milu56]

pe romaneste...este culesul semnificativ sau ba

25 - 30 Kg. /ha. de plantatie.

[ALBINEL 1984]

pe romaneste...este culesul semnificativ sau ba

25 - 30 Kg. /ha. de plantatie.

                                
amorpha ofera o alternativa de cules dupa salcam 1 cu o durata de maxim 10 zile de cules si o productie de 10 kg /fam in ani buni si zona melifera super bogata

[stefan1]

Amorfa (Amorpha Fruticosa)
Se mai numeste si Salcamita
Face parte din familia Fabaceae iar genul Amorpha are 15-16 specii de arbusti, toti originari din America. Numele provine din greaca, amorfa insemnand destructurat sau deformat. Numele provine de la floarea care are o singura petala. Amorpha Fruticosa este cea mai cunoscuta dintre aceste specii si se numeste si Falsul Indigo pentru pigmentul albastru pe care il contine (dar in cantitati reduse). E originar din America de S-E, dar s-a raspandit in mai toate stetele SUA si in 3-4 provincii canadiene si in Mexic. In Europa a fost adus din 1724, ca planta ornamentala si este acum raspandit in special in nordul Italiei, in fosta Jugoslavie, in Ungaria si in proportii mai mici in multe alte tari ca Franta, Elvetia, Bulgaria Romania, chiar si in Ucraina si Polonia. Si in Asia sa intalneste pana in Japonia.
Amorpha Fruticosa (AF) este un arbust care se aseamana oarecum cu salcamii tineri. Are mai multe varietati (cel putin 5-6) si difera destul de mult atat ca inaltime (de la 1-2 m la 5-6), cat si ca timp de iflorire, unde se dau date de la sfarsitul lui mai, imediat dupa salcam, pana in iulie-august. Si culoarea difera. In general florile au culoarea violeta, dar poate varia de la albastru pana la rosie-visinie.
Frunzele sunt ca ale salcamului, de 20-30 cm lungime, cu 11-25 foliole de forma ovala, lungi de 2-4 (6) cm , verzi in partea superioara si cenusiu-verzi pe partea inferioara. Au, spre deosebire de frunzele de salcam, anumite glande, albicioase, pe frunze. Datorita continutului de Retenon, frunzele nu prea sunt mancate de daunatori. In America sunt mai multe specii de fluturi care le consuma, din care o specie se dezvolta doar pe Amorfa.
Planta se dezvolta in tufe destul de dese, tulpinile fiind nuiele asemanatoare cu cele de rachita, dar mai putin flexibile, inproprii pentru impletituri. Totusi francezii le folosesc la impletituri, dar la noi in tara se mai folosesc ca schelet pentru coroanele mortuare.
Radacinile sunt destul de puternice si patrund adanc in pamant. Din acest motiv amorfa se poate folosi la consolidarea malutilor sau a taluzurilor sau a locurilor erodate. Ca toate leguminoasele, radacinile au nodozitati cu bacterii care absorb azotul si traiesc in simbioza cu amorfa. Parte din azotul atras pate fi folosit si de plantele din apropiere.
Florile sunt raceme crescute in varful ramurilor de anul trecut, compuse din multe flori mici, de obicei violacee. Au un miros ca de vanilie. O floare are 10 stamine cu antere cu polen de culoare galben-portocalie. Florile unui ,spic' nu infloresc toate deodata. Perioada de inflorire dureaza cam 10 zile, dar daca plantele sunt pe canale sau locuri mai ferite, perioada de cules se mai lungeste un pic.
Fructele sunt pastai de 5-8 mm ce contin una max doua seminte de 3-4 mm. Semintele sunt cautate de unele pasari, in special de fazani. Undeva am gasit ca bulgarii folosesc pastaile si semintele in industria parfumului. Nu se prea folosesc medical, dar se aminteau unele efecte ca sedativ si tonic cardiac, a unor extracte din seminte. Undeva am gasit si folosirea semintelor drept condiment.
In poza sunt seminte de Amorfa

[sfantul spiridon]

inmultirea domnule stefan...inmultirea ma intereseaza..sunt semintele o posibilitate, si daca da cum?

[stefan1]

Valoarea melifera a amorfei
Specia ofera culesuri medii de nectar si polen. Mierea de Amorfa este rosiatic-cihlimbarie cu gust fin, foarte buna pentru iernat. Se zice ca amorfa nu este asa capricioasa ca salcamul, ofera culesuri cam doi ani din trei (cum a spus Valter). Cel mai bun cules este pe vreme calda, linistita si mai umeda. Pe arsita sau vreme ploioasa culesul e mai slab sau chiar inceteaza. Croatii, care pe unele zone au multa amorfa, vorbesc de productii de pana la 20-30 kg de miere, dar doar daca se sta la cules de la inceput pana la sfarsit. De obicei inceputul culesului la noi se suprapune 2-3 zile cu ultimele zile de cules la salcam (Valter). Croatii vorbeau de sporuri pana la 7 kg/zi, dar in conditiile tarii noastre, tot Valter da valori ale sporului zilnic de 0,5-2,5 kg, rar 3,5 in primele zile, cand mai e ceva cules de salcamsi un cules total de cca 10 kg miere-marfa. In nordul tarii, D-l prof Roman Adrian - caruia ii multumesc si aici pt semintele trimise - da o data de inceput al infloririi anul acesta la 3 iulie.
Polenul oferit de amorfa este destul de mult, dar se pare ca de calitate mai slaba (nici cel de salcam nu este de foarte buna calitate). De multe ori albinele blocheaza cuiburile cu polen de amorfa, fapt care dezorganizeaza cuibul pentru urmatoarea perioada. Acest polen este consumat de albine fara mare tragere de inima si se mentine in stup in cantitati mari pe tot parcursul anului, chiar pana in primavara urmatoare.

Pt sfantul spiridon: o sa mai continui.

[stefan1]

Raspandirea Amorfei
Se intalneste de preferinta in zone joase, pe marginile apelor sau in zone aluvionare. Totusi este destul de rezistenta si la seceta, asa ca se intalneste si pe marginea drumurilor sau a cailor ferate. Ii place de altfel soluri usoare, bine drenate. Ii plac solurile calcaroase dar se intalneste si pe locuri pietroase sau nisipoase. Iubeste caldura si prefera locuri insorite sau semiinsorite. Rezista pana la –25 g.c., dar daca anumite parti aeriene degera, radacinile permit cresterea altor lastari. De fapt problema mai mare este tocmai ca planta odata implantata este greu de inlaturat. Aceasta din cauza radacinilor adanci si a capacitatii de a se regenera din fragmente de radacini sau de tulpini. Este in multe zone considerata o planta invaziva. La magyari am citit ca este una din cele mai daunatoare plante din vegetatia de rau. Nu am spus ca un mod de raspandire este prin semintele care sunt duse de apa si depuse in aval.
Inmultirea
Se poate inmulti pe cale vegetativa prin butasi din ramuri semilemnoase, in iulie, sau din ramuri lemnoase, in toamna.
La inmultirea prin seminte am gasit mai multe recomandari. Se recomanda un proces de scarificare (vezi postarile foarte instructive ale D-lui Combra). Acesta consta (in cazul amorfei) in introducerea semintelor timp de 8 minute in acid sulfuric concentrat sau in apa calda (80g.c.). Altii recomanda doar inmuierea semintelor timp de 12 ore in apa calda.
Urmeaza un proces de stratificare la rece (vezi Combra), timp de 30-60 zile. Altii recomanda dupa inmuiere doar semanarea primavara devreme (februarie) in pepiniere la adancimea de 3-5 cm. Germinarea este in 1-2 luni. Dupa perioada de rece, samanta poate fi semanata si in ghivece si tinuta la cca 20 g.c., care favorizeaza incoltirea. Si la cele semanate afara se poate face dezvoltarea in regim de sera. La cresterea in ghivece se poate chiar ca prima iarna sa se ierneze tot in adaposturi.
O reteta de sol:1/3 turba, 1/3 compost si 1/3 nisip.

[stefan1]

  Anul asta mi-a inflorit prima data singurul exemplar de Amorfa pe care il am in gradina, incat i-am putut urmari mai de aproape evolutia. A inflorit in 27 mai si a durat pana in 7 iunie, deci 12 zile. A fost vizitata constant de albine si toate luau si polen de pe florile ei. Chiar ma mir cum a putut asigura atata material, ca in permanenta era macar o albina pe cele 50 de 'spice' situate cate 4-5 in varful la 11 ramurele!
  Am avut samanta de la D-l prof. Roman.  Am insa o nelamurire: dansul vorbea de o inflorire in iulie, desi eu stiam ca infloreste chiar inainte de a se termina salcamul(cum de fapt s-a intamplat si la mine).
   

Azi a-nceput sa infloreasca amorfa . Veselie mare pe albine.. Salcamul roz a inflorit a doua oara de cateva zile, dar degeaba .

Si ca varietate cred ca este diferita de cea din Lunca Dunarii, pozata aici de Dragos (raspunsul 12):
   http://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?topic=2528.0
La mine atat planta dar mai cu seama inflorescentele erau mult mai mici. Oare va mai creste in anii viitori, sau pamantul si clima fac aceste diferente? Eu inclin sa cred ca este o alta varietate de Amorpha fruticosa, ca sunt vreo 5-6.

 

[stefan1]

  Dau aici si o imagine foarte sugestiva cu un fagur blocat cu polen de Amorfa:
   
 

in primul stup pe rama din poza au bagat mult polen !!! polen de amorpha !!! de ce oare pe cum a eclozionat puietul au bagat polen in loc sa ponteze matca acolo ??? aceasta rama a fost introdusa de catre FLORINELU cu fagure artificial chiar inainte de a-l duce acasa !!! puietul care a eclozionat a fost prima generatie in aceasta rama !!! la urmatorul control cred ca ar trebui sa o mut la marginea cuibului intre marginasa si puiet !!

[clucian]

Amorfa cum ii spuneti in cartile de specialitate este denumit Salcamul Mic, iar productia la hectar este evaluata la 50 Kg / ha. Infloreste exact dupa salcam, adica sfarsitul luni mai.


In rest ce e scris mai sus e corect.

[Donbazil]

  Dau aici si o imagine foarte sugestiva cu un fagur blocat cu polen de Amorfa:
   
 

in primul stup pe rama din poza au bagat mult polen !!! polen de amorpha !!! de ce oare pe cum a eclozionat puietul au bagat polen in loc sa ponteze matca acolo ??? aceasta rama a fost introdusa de catre FLORINELU cu fagure artificial chiar inainte de a-l duce acasa !!! puietul care a eclozionat a fost prima generatie in aceasta rama !!! la urmatorul control cred ca ar trebui sa o mut la marginea cuibului intre marginasa si puiet !!

Sal'tare!
Domnule coleg, te rog nu te supara pe mine dar fagurele dumneatale nu e plin cu polen de amorpha.....
Crede-ma ca de ani de zile practic pastoral la amorpha pe valea muresului intre Savarsin si Lipova, unde planta a invadat holdele de pe ambele maluri ale muresului, pe sute de hectare. Da  o miere rozalie, foarte gustoasa  si destul de multa, (anul trecut am facut cam 10 kile pe stup, anu' asta doar 5-6 kile). Dar discutzia era despre polen....
Eu si multzi altzii din zona asta colectam si vindem la Baia Mare sau la particulari, sute de kile de polen de amorpha,       dar:        E ROSU CA BOIAUA DE ARDEI!....

P.S. Poza e facuta intr-o zi "libera" cand eram doar in vizita la stupi, ca nu lucru io la cravata.....

[stefan1]

  Nu am de ce sa ma supar, ba chiar ma bucur ca se poate discuta si acest aspect.
  Amorfa mea de acasa a facut anul asta primele fori si a dat deci primul polen. Asa ca am vazut culoarea in ghemotoacele stranse de albine. Mie mi se pare foarte asemanatoare cu ce era in fagurul lui Lucian, despre care si el spune ca este de Amorfa. Despre blocarea cuiburilor cu astfel de polen am citit in multe surse si cred ca ati putea chiar dezvolta subiectul. Eu unul cred ca aceasta bolcare cu polen de amorfa pe care albinele il aduna in cantitate foarte mare dar il consuma greu, poate fi un motiv sa evitam un cules la Amorfa. Nu am gasit detalii despre calitatea polenului de Amorfa. Se stie ca planta are o anumita toxicitate si se poate ca si polenul sa aiba. Contine retenon, care il face neconsumabil de animale. Altfel e utilizat medical, cu efecte in intarirea vaselor de sange, a inimii si in marirea imunitatii.
  Cat priveste culoarea polenului, se stie ca florile de Amorfa pot avea culori diferite, de la violet la albastru (sunt de altfel 5-6 varietati de Amorpha fruticosa). E posibil ca si polenul sa fie de mai multe nuante (la fel ca la facelia, de exemplu).

[delorin I]

Aveti cumva seminte de amorfa? Si in zona mea creste dar mi ar fi destul de greu sa ajung in aceasta perioada! Pot oferi la schimb seminte de otetar galben, gladita si de indata ce o sa pot sa adun - acum semintele sunt inca crude - seminte de salcam japonez!

[ves.lucian]

  mi-am dat seama ca Donbasil are dreptate !!! cred ca m-am inselat cu polenul de amorpha de pe fagurele din poza de mai sus !!!
  poate polenul de la albina din poza este de amorpha !!!

[stefan1]

  Eu continui sa cred ca acela e polen de amorfa. Nuanta lui poate diferi dupa varietate. De obicei e un caramiziu. In celula pastura isi schimba putin culoarea. Celulele de pastura sunt si ele 'capacite' de fapt cu un mic strat de propolis, mai gros pentru pastura care e rezerva peste iarna. Daca scoti pastura dintr-o celula vezi ca mai jos in celula e o culoare mai mult sau mai putin diferita de cea de la suprafata.