Crusinul

[stefan1]

Crusin:
  Pozele sunt facute in 29.08

[stefan1]

Crusinul
Sa dau cateva amanunte despre aceasta planta:
  Denumirea stiintifica este Rhamnus frangula sau Frangula alnus. Alte denumiri romanesti:Crasici, Crusan, Crusei, Patachina, Spinul cerbului, Salbis. La noi i se spune Salghis.
Este un arbust originar din europa ,Asia Centrala, Siberia sau chiar Africa de N-V (Maroc, Algeria, Tunisia).
Face parte din ordinul Rhamnales, care cuprinde cca 160 de specii, grupate in mai multe familii si genuri. Dintre ele si familia Vitaceae cu genul Vitis, care cuprinde si vita de vie.
Crusinul are o inaltime de 2-5 (7)m. La noi se intalneste mai mult in zona de campie si coline, sporadic si la munte. Poate creste pana la 1000m si poate trai pana la 80 de ani.
Scoarta este lucioasa, brun-cenusie la ext si galbena la interior. Are pete alb-cenusii. Florile sunt mici, alb-verzui si sunt in buchete mici sau chiar solitare. Infloreste in mai-iunie dupa unele surse, in aprilie-iulie dupa alte surse. La noi are si acum flori si mai este vizitat de albine.
Florile si coaja au utilizari fitoterapeutice. Coaja, in interes medical, se recolteaza in martie-mai, de pe trunchiuri si ramuri la arbusti de minim 2-4 ani.
Coaja este folosita intern la tratarea constipatiei (unul din cele mai eficiente remedii), la afectiuni hepato-biliare, obezitate, celulita, tulburari de circulatie, paraziti intestinali, hemoroizi - sub forma de infuzie si decoct.  In uz extern, coaja se foloseste la hemoroizi, plagi atone, piodermita, scabie, chelbe - sub forma de comprese si bai locale.  Contraindicatii:coaja nu se consuma in stere cruda ca determina reactii adverse violente (varsaturi, diaree cu sange, colici severe). Aceasta  este din cauza compusului Antracenic, foarte toxic si vomitiv. Prin uscare, aceasta substanta se oxideaza in timp si se transforma in Antraqinona.

[stefan1]

Alte utilizari ale crusinului.
Atat coaja cat si fructele s-au folosit multa vreme la vopsirea textilelor sau a parului. Din coaja se vopseste in nuante de la galben auriu la rosu-cafeniu. Fructele dau o culoare galben-lamaie.
Fructele sunt foarte cautate de cervide (caprioare, cerbi), caci contin un alcaloid cu efecte psihotrope. Poate de acolo denumirea de Spinul cerbului (de fapt aceeasi denumire o mai are o specie inrudita cu Crusinul, care are si spini). Fructele proaspete sunt suculente, usor dulci, dar toxice, trebuiesc ferite de copii (la maturitate au o culoare negru-violet). La noi li se spune 'nebunele'.
O utilizare importanta a acestui arbust a fost la fabricarea prafului de pusca. De fapt in germana se mai numeste si Pulverbaum (copacul de pulbere). Din lemnul de crusin se facea un carbune cu calitati deosebite, care prin ardere nu lasa multa cenusa si nu scoate mult fum. Acest carbune macinat intra in proportie de 15%, alaturi de salpetru de India (azotat de potasiu) sau salpetru de Chile (azotat de sodiu, mai ieftin dar mai higrofil) in proportie de 75%, la care se adauga 10% sulf, ca initiator. De pe la 1900 carbunele de crusin a fost inlocuit in compozitia prafului de pusca de produse sintetice, pornind de la celuloza (nitratul de celuloza). Continua sa se mai foloseasca dar doar la cartuse pentru vanatoare dar si in cariere de piatra. (deoarece are viteza mai mica de deflagratie si in cariere nu sparge blocurile mai mari de piatra). Fara aceasta utilizare in scop militar, ponderea crusinului a scazut incepand de pe la 1860.
Lemnul de Crusin este moale, galbui in exterior si rosu-caramiziu in mijloc. Se folosea mai demult in tamplarie, se strunjeau din el bastoane etc.
In germana se mai numeste Faulbaum, aproximativ arbore putred (pentru mirosul slab-pestilential al cojii proaspete). In franceza se numeste Bourdaine.
Pentru albine, arbustul este important in zonele unde are o raspandire mai mare, deoarece asigura un cules de lunga durata atat de nectar cat de polen. Un sait nemtesc il clasifica cu productie buna de miere (floarea-soareliu sau pomii fructiferi se considera doar cu productii medii de nectar). Polenul produs este alb-galbui si crusinul este considerat de acelasi sait ca mediu producator de polen.

[sfantul spiridon]

cat de melifer e?

[stefan1]

Am dat mai sus de pe un site german cum il clasifica ei, ca bun producator de miere si mediu producator de polen. Esential este cat de raspandit este in zona.
La noi , acum mai multe zeci de ani, asigura un cules de intretinere de lunga durata in timpul verii, pana toamna. Planta insa aproape a disparut, pentru ca, dupa cum am scris, din coaja lui se pot face coloranti naturali, de la galben la cafeniu. Pe vremea lui Ceausescu, fabricile textile din Cisnadie (nu stiu daca si din Talmaciu), foloseau coaja da crusin pentru colorarea fibrelor, astfel ca tiganii taiau an de an acesti arbusti si le lua coaja, incat aproape au disparut. Dupa '89 nu mai lucreaza nimeni, nici fabricile taxtile si nici tiganii. E sansa crusinului, care a inceput iar sa se extinda, fara a avea insa ponderea pe care o avea in copilaria mea.

[sfantul spiridon]

niste seminte aveti idee de unde sa fac rost

[stefan1]

niste seminte aveti idee de unde sa fac rost

Cel mai usor se inmulteste prin drajoni, dar cred ca si prin samanta se poate inmulti.
Mai adaug cateva amanunte despre planta.
Se zice ca albinele agreeaza mirosul crusinului si in unele regiuni cojnitele in care se puneau roii se faceau cu nuiele de crusin. Francezii mai freaca interiorul lazilor cu crusin, ca sa se aseze mai usor roii.
Mierea de crusin are o culoare rosietica si un gust bun. Are proprietati laxative. Cristalizeaza foarte lent. Are un pH de 6-7, neobisnuit de aproape de valoarea neutrala, pe cand la mierea obisnuita pH-ul este de 3,5-4,5. Datorita aciditatii foarte mici, aceasta miere face un procent foarte mic de HMF (transformarea fructozei in HMF este favorizata de mediile acide) si degradeaza mai greu enzimele. Aceasta proprietate o indica drept miere care se poate conserva mai multa vreme. In Franta se foloseste si la obtinerea hidromelului, dand un buchet silvestru bauturii.

[sfantul spiridon]

pentru marius
gradina botanica are crusin..sa vad daca il recunosc  si sa vad daca are seminte...daca nu, la anul in periada de inflorire o sa-l gasesc

[cristian bh]

Din cele scrise mai inainte se pare ca este un arbust valoros,intrucat da in continuare lastari tineri si flori iar unele fructe dau pe copt .Albinele par inebunite  dupa el,florile sunt vizitate in continuu,la interval de secunde.
La mine in zona s-a inmultit bine ,intrucat o parte din faneata a ramas necosita de ani de zile.