Miere marca M&M

Creat de oroles, Octombrie 07, 2013, 07:05:42 PM

« precedentul - următorul »

oroles

Citat din: stefan1 din Aprilie 12, 2014, 03:16:17 AM
  Oroles, aici gresesti. Sub austrieci s-au emancipat romanii din Ardeal. S-a format Biserica greco-catolica cu preoti mult mai scoliti, de la ei a inceput Scoala Ardeleana, au cofinantat construirea de biserici si de piatra (cum a fost si la mine), au reglementat ca preotii sa scape de iobagie si deci de sarcinile iobagesti si din acest motiv, caracteristic noua, in fiecare localitate erau 5-6 sau mai multi preoti (numirile se faceau pe scara ierarhica bisericeasca).

Greco catolicii au aparut deoarece ortodocsii erau discriminati...ca sa nu spunem interzisi. In anul 1742 s-a interzis ridicarea de biserici de rit ortodox. Sa nu fi fost vorba de habsburgi la vremea aia?

Citat
  Teoria cu tarile maritime e doar partial sustinuta de realitate. Austria a fost o vreme un imperiu foarte puternic, mult mai puternic decat landurile germane faramitate, desi iesirile ei la mare erau foarte limitate.


Cat a fost imperiu, Austria a avut iesire la mare prin Croatia, Italia.
Moinesti - jud. Bacau - 31 de ani

stefan1

  Am scris un raspuns amplu, dar dintr-o greseala de butonare l-am pierdut.  :sad:
Revin fara multe explicatii, dar citeste cu atentie ce au scris altii:
1.
  "Totuşi situaţia militară din regiune nu era prea stabilă. În 1687, o nouă înfrângere turcă în bătălia de la Mohács a creat condiţiile propice pentru ca Imperiul habsburgic să impună un al doilea tratat asupra Transilvaniei. Principele Michael Apáffy I a semnat acest tratat la Blaj în 6 noembrie 1687 acceptând să predea toate cetăţile şi oraşele şi să plătească 700.000 de florini Austriei.

Dar curând după moartea lui Apáffy şi după două înfrângeri consecutive ale austriecilor de către turci, împăratul Leopold I a acceptat (în octombrie 1690) alterarea tratatelor precedente. Cea mai semnificativă dintre condiţiile transilvane a fost cea care se referea la religie. Ea stipula clar că "...orice încercare de a modifica status quo, în special cel al bisericii din Transilvania este nul." În ciuda importanţei pe care o avea religia, Austria era mai ales preocupată de realizarea intereselor sale seculare care de fapt aveau ca scop impunerea influenţei sale în întreaga regiune a Balcanilor.

Pentru a echilibra puterea şi influenţa protestantă în Transilvania, împăratul (motivat de romano-catolicii din Transilvania) a cerut Dietei la 4 decembrie 1691 şi apoi la 9 aprilie 1693 aceleaşi drepturi pentru romano-catolici. Dorinţa sa fiind pusă în practică la 10 ianuarie 1696 când aceştia au primit permisiunea să aibă un episcop în loc de vicar apostolic.

La doar şaisprezece ani după ce au fost respinşi din faţa Vienei (septembrie 1683) şi la doisprezece ani de la înfrângerea de la Mohács (1687) Imperiului Otoman a cerut pace. Tratatul de pace cu Imperiul habsburgic a fost semnat la Carlovăţ în 26 ianuarie 1699. El stipula că Ungaria era de acum încolo parte a Imperiului habsburgic mai degrabă decât al celui Otoman. Tratatul includea Transilvania în Ungaria punându-se astfel capăt relaţiilor cu Austria care erau stipulate de decretul împăratului Leopold din 4 decembrie 1691. Acestă schimbare este pusă în evidenţă de I. Bulei care sugerează că acest decret era actul fundamental de organizare a Transilvaniei timp de un secol şi jumătate, menţine sistemul constituţional al celor 'trei naţiuni' şi al celor patru 'religii recepte', cu excluderea majorităţii româneşti din viaţa politică şi a religiei ortodoxe din cadrul celor recunoscute legal.

La finele celui de-al XVII-lea secol, Dieta Transilvaniei era compusă din trei naţiuni – ungurii, secuii şi saşii – ca în vremea Reformei. Era clar că majoritatea protestantă nu agrea ideea cuceririi Transilvaniei şi schimbarea statutului său politic şi religios.
  După ce habsburgii au preluat Transilvania, aceştia şi-au început stăpânirea în baza decretului imperial publicat în 4 decembrie 1691. Transilvania a continuat să aibă o Dietă şi să îşi păstreze toate legile medievale. Dieta era compusă doar din reprezentanţii celor patru religii legale (calvină, luterană, romano-catolică şi unitariană) şi a celor trei naţiuni (ungurii, secuii şi saşii). Puterea executivă a Dietei erau guvernul şi cancelaria Aulică (Hofkanzlei). Guvernul a luat locul principilor transilvani în vreme ce cancelaria Aulică răspundea de relaţiile cu Viena.

La finele secolului al XVII-lea din cei 419 de memberii ai Dietei 348 erau unguri şi 35 saşi. În ciuda acestui fapt, recensământul din 1733 a înregistrat faptul că din totalul de 135000 de familii în Transilvania existau 85 000 de familii româneşti, ceea ce indica că cel puţin 65% din populaţie era românească.
  Pentru a găsi o cea mai bună modalitate de a-şi exercita controlul activ asupra Transilvaniei austriecii trebuiau să desfiinţeze monopolul protestant maghiar asupra principalelor domenii ale vieţii sociale, politice, economice, militare şi religioase. Ideea folosirii creştinismului ca factor al unităţii pentru imperiu nu era nouă. Austriecii doreau să impună această soluţie şi în Transilvania, unde calvinii încă deţineau un rol important în politică şi erau şi principalii deţinători de pământuri şi membrii ai breslelor medievale."
  In concluzie, Apaffy, care era guvernatorul Transilvaniei cand aceasta a trecut sub stapanire austriaca, a dus negocieri intense cu imparatul si un punct important a fost ca in Transilvania sa se pastreze situatia religioasa din acel moment (adica masurile contrareformei, intense in restul imperiului, sa fie lasate in Transilvania pe seama localnicilor care erau in mare majoritate protestanti. Natiunea romana avea biserica doar tolerata si asa s-a pastrat si in timpul austriecilor, dar in baza acestor intelegeri de inceput. Trecerea la grecocatolici a fost o miscare incurajata de austrieci, pentru echilibrarea balantei cu protestantii. Cum mitropolitul Atanasie a trecut la grecocatolici in numele intregii comunitati ortodoxe transilvane (el era pastorul acestei intregi comunitati), oficial Biserica Ortodoxa nu mai era legal in Transilvania. Doar o eparhie din zona Brasovului care a protestat legal cand s-a facut aceasta trecere, a fost recunoscuta ca legala si episcopul ortodox din Scheii Brasovului primea de la finantele imperiului un salariu de 2000 de florini/an!! plus cate un florin de la fiecare preot din subordine.
  2.
In explicatia ta anterioara cu puterile maritime, spuneai ca acestea, fiind marginite preponderent de ape, aveau mai putine granite terestre de aparat si acesta ar fi motivul ca erau mai putin vulnerabile. La Austria acest lucru nu merge, pentru ca lungimea granitelot maritime era mult mai mica decat cea a granitelor terestre si de fapt iesirile la mare le-au obtinut mai tarziu.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

oroles

1. Ce ati spus, e foarte frumos. O adevarata lectie de istorie!

Presiunile asupra ortodocsilor din Ardeal au venit din ambele parti: atat din partea calvinilor, cat si din partea catolicilor. Ortodocsii au fost mult timp prinsi la mijloc. Este si cazul ierarhilor BOR Ilie Iorest si Sava Brancovici.

Interdictia de a ridica biserici din piatra a rezistat pana in vremea lui Andrei Saguna. El este cel care ii indeamna pe ardeleni sa renunte a mai ridica biserici din lemn si sa ridice biserici din piatra. Un exemplu elocvent este cel al bisericii din Albac, satul natal al lui Horea, lasata in paragina de austrieci. Ea devenise un simbol al luptei romanilor din Ardeal pentru eliberare. De aceea, I. C. Bratianu o restaureaza si o muta la mosia sa de la Florica. Astazi, ea se afla in judetul Valcea, la Baile Olanestii. Pur si simplu este o capodopera.

2. Se vede unde este imperiul Austriac acum! De fapt el a rezistat o perioada destul de scurta (nesocotind perioada "dualismului", care arata, de fapt, momentul de decadere al Imperiului Habsburgic. Practic in momentul cand Imperiul Habsburgic s-a desfiintat, nu mai avea iesire la mare. Totul a inceput cu pierderea nordului Italiei. Eu ziceam ca vecinatatea cu marea asigura o oarecare siguranta ceea ce permite o dezvoltare economica, si de aici rezulta si impresia de "civilizatie". In anii '80, ati fi spus ca China este una din marile civilizatii ale lumii? Cu siguranta nu! Astazi, cred ca China, prin dezvoltarea economica pe care a cunoscut-o din anii '90 incoace poate fi considerata una dintre marile civilizatii ale lumii.
Moinesti - jud. Bacau - 31 de ani

oroles

Moinesti - jud. Bacau - 31 de ani