NUTRITIA
Surse de hranã
Plante melifere
: ghiocel ( II.-IV. nectar , polen ) ; salcia ( II.-III. polen , miere 150 kg/ha ) ; alun ( II.-III. polen ) ; corn ( III.-IV. polen , miere 20 kg/ha ) ; viorele ( III.-IV. nectar , polen ) ; mãr , visin ( III.-IV. polen , miere 30 kg/ha ) ; porumbar ( IV.-V. miere 30kg/ha ) ; soc ( V.-VI. polen , miere 80 kg/ha ) ; pãducel ( V.-VI. miere 100 kg/ha ) ; zmeur ( V.-VII. miere 50 kg/ha ) ; mur ( VI.-IX. miere 50 kg/ha ) ; porumb ( VII.-IX. polen 22 kg/ha ) ; cicoare ( VI.-IX. polen , miere 100 kg/ha ) ; trifoi alb ( VI.-XI. miere 100 kg/ha ) ; dovleac ( VII.-IX. polen 40 kg/ha , miere 50 kg/ha ) ; floarea-soarelui ( VI.-VII. polen , miere 60 kg/ha ) ; mac ( VI.-VII. polen , nectar ) ; pãpãdia ( IV.-X. nectar , polen ).
Activitatea nectariferã a plantelor este optimã între orele 7 si 13 la + 16 ... + 25 °C si umiditatea aerului de 60 - 80 % . Secretia de nectar este diminuatã de razele solare directe si stopatã de secetã prelungitã , vânturi puternice si temperaturi mai mari de + 36 °C . Ploile de lungã duratã dilueazã si spalã nectarul floral iar ceata îi diminueazã concentratia de zaharuri .
Florile si mugurii plantelor sunt vãtãmate când temperatura scade sub - 2°C .
Salcâmul alb
(Robinia Pseudoacaccia ) ( V. )
Originar din America de Nord , adus în 1603 în Franta si în 1883 în România . Este o specie de lumina , sensibilã la ger , suferã din cauza poleiului , vãtãmatã de vânturi puternice si nu suportã inundatiile . Înfloreste din prima decadã a lunii mai pânã în iunie ( la 10 zile
dupã ce mugurele floral are 25 mm sau dupã înflorirea gutuiului ) . Oferã cules 8 - 12 zile ; secretia de nectar 1 - 4 mg/floare cu 40 - 70 % zaharuri ; conditii optime : temperatura de + 24 ... + 29 °C , presiune atmosfericã 1005 - 1010 mbar , umiditate relativã 70 - 80 % si viteza vântului sub 2 m/s . Productia de miere : 700 - 1500 kg/ha .
Teiul
( VI. - VII. )
- cu frunza mare
( Tillia platyphyllos ( grandifolia ) ) înfloreste primul la 7 sãptãmâni dupã înfrunzire - la 20 zile dupã sfârsitul înfloririi salcâmului .
- cu frunza micã
( Tillia cordata ( parviflora ) ) înfloreste la 10 - 15 zile dupã teiul cu frunza mare .
- alb
( Tillia tomentosa ( argentea ) ) înfloreste la 20 - 21 zile dupã teiul cu frunza mare ; 5 - 15 flori / inflorescentã ; secretia de nectar 0,2 - 0,5 mg/floare : 46 - 62 % zaharuri ; productie de miere 1200 kg/ha .
Oferã cules timp de 14 - 18 zile . Conditii optime : peste + 28 °C , umiditate atmosfericã , ploi înaintea înfloririi . Secretia de nectar depinde si de cantitatea totalã de precipitatii din lunile iulie , august si septembrie ale anului precedent când teiul absoarbe substante minerale din sol creându-si rezerva de hranã ce va fi transformatã în primordii florale , rezerva de amidon fiind sursa secretiei de nectar sau de manã pe frunze în timp de secetã .
Dacã în cursul zilelor când teiul este înflorit alterneazã ploaia si arsita la albine apare diareea din cauza consumului de nectar si polen alterat iar datoritã mirosului puternic al florilor albinele se rãtãcesc si apar lupte la urdinis .
Albinele preferã nectarul cu 50 - 15 % zaharuri .
Mana
reprezintã exudatia ( lãcrimarea ) frunzelor de artar , tei , mesteacãn , salcie , ... sau excretia lachnidelor si lecaniidelor de pe molid , stejar , brad , pin , tei , fag , salcie , ...
Polenul
: 24 ( 7- 35 ) % proteine ( a cãror constituenti de bazã sunt aminoacizii ) ; 10 % aminoacizi liberi ; 27 ( 19 - 40 ) % zaharuri ; 2,7 - 4,4 % substante grase ; 0,2 - 15 % lipide ( grãsimi ) ; 1 - 7 % cenusã { 30 % K , 1 - 20 % Mg , 1 - 15 % Ca , 1 - 12 % Fe , 2 - 10 % Si , 1 % S , 15 % P , 0,6 % Cu , 1,4 % Mn } ; vitamine { 0,6 mg B1 , 1,6 mg B2 , 1 mg B6 , 2,7 mg B5 , 10 mg B3 } ; 0,5 % acid lactic si 3,4 % apã .
Dupã o depozitare de un an , prin degradarea aminoacizilor si vitaminelor , polenul îsi pierde 75 % din capacitatea de stimulare a dezvoltãrii glandelor hipofaringiene , mandibulare , salivare si din gusã . Albinele preferã polenul pãsturei .
Mierea
este nectarul tranformat prin actiunea enzimelor din intestinul anterior al albinelor si prin evaporarea apei si contine : 18 % apã , 70 - 80 % glucoza ( dextroza ) si fructoza ( levuloza ) , 5 - 7 % zaharoza ( sucroza ) si dextrine , 0,5 % cenusã { 10 mg K , 33 mg P , 5 mg S , 5 mg Na , 5 mg Ca , 16 mg Cu , 0,6 mg Fe , 6 mg Mn , Cl , Si , Cr , Mg , Li , Ni , Pb , Sr , Zn , Os ... } , vitamine { 0,005 - 0,01 mg B1 , 0,04 - 0,1 mg B2 , 0,01 - 0,05 mg B6 , 0,07 - 0,2 mg B3 , 0,075 - 0,1 mg B5 , 3 mg C , K , ...} , acizi organici { 0,6 % acid gluconic} si 0,4 - 0,8 % proteine .
Maturarea mierii continuã si dupã cãpãcire - astfel dupã 2 zile ea contine 63 % zahãr invertit ( glucoza si fructoza ) , 12 % zaharoza si 19,8 % apã iar dupã 10 zile 77 % zahãr invertit , 4,5 % zaharoza si 18,3 % apã .
Mierea de salcâm : 41,7 % fructoza , 34,8 % glucoza , 10 % zaharoza si maltoza , pH = 4 , polen/sediment < 30 % .
Mierea de tei : 38,3 % fructoza , 37,3 % glucoza , polen/sediment = 70 - 80 % ; contine si o cantitate de miere de manã .
Mierea de manã ( "mierea de pãdure" ) : 37 % glucoza , 32 % fructoza , 6 - 10 % zaharoza , 5 % dextrine , 11 % melezitoza si 1 % cenusã .
Pãstura
"pâinea albinelor" : granulele de polen de diferite tipuri umezite cu secretii glandulare si comprimate (2/3 din înãltime) în celulele fagurelui suferã transformãri sub actiunea cãldurii si umiditatii din stup si a bacteriilor lactice astfel încât dupã 7 zile sunt acoperite cu miere iar celulele sunt cãpãcite . pãstura contine : 35 % zaharide , 22 % proteine , 16 % lipide , 2,4 % cenusã si 3 % acid lactic .
Consumul de hranã
1kg albine /24h miere polen
- nu cresc puiet si nu clãdesc faguri 42 g 3 g
- cresc puiet 90 g 42 g
- cresc puiet si clãdesc faguri 145 g 56 g
cresterea 1 kg de albine 1100 g 1500 g
producerea 1 kg de cearã 3600 g 1400 g
Proteinele din polen sunt asimilate în proportie de 60 % . Pentru dezvoltarea larvei sunt necesare 25 mg proteine ( = 4 - 6 mg azot ( N ) ) , desãvârsirea dezvoltãrii în primele 5 zile dupã eclozionare necesitã 5 mg proteine iar formarea "corpului gras" solicitã 18 mg proteine . pentru enzimele necesare producerii unui kilogram de miere se consumã 3600 mg proteine iar prelucrarea unui kg sirop de zahãr 3200 mg N .
De consumul de polen sau pãstura depind :
- începutul ouatului mãtcii în primãvarã ;
- dezvoltarea glandelor la albine = calitatea hrãnirii mãtcii
( si puietului ) si numãrul puietului ;
- longevitatea si rezistenta la îmbolnãviri a albinelor ;
- cantitatea de cearã secretatã .
Consumul lunar de miere al familiei de albine :
Ianuarie = 0,8 kg
Februarie = 1,2 kg Martie = 1,6 kg
Aprilie = 4,7 kg Mai = 6,7 kg
Iunie = 9,2 kg Iulie = 12 kg
August = 5,7 kg Septembrie = 4,2 kg
Octombrie = 0,7- 3,3 kg ( în functie de numãrul de zboruri)
Novembrie = 0,6 kg Decembrie = 0,7 kg
Apa
Necesarul de apã pentru o zi a familiei de albine este de 40 - 60 g crescând în timpul verii la 200 g . Astfel pentru fiecare din cele 9.000 de larve
( cât are de obicei o familie ) doicile folosesc ( pentru producerea hranei larvare ) 5,5 mg apã iar prin împrãstierea apei pe faguri si pe peretii stupului se mentine umiditatea si se diminueazã temperatura în cuib .
Lãptisorul de matcã
este un produs de secretie al glandelor hipofaringiene al doicilor care contine : 58 - 67 % apã si 33 - 42 % substantã uscatã { 13 - 18 % proteinã , 3 - 6 % lipide , 8 - 12,5 % zaharuri , 0,8 - 1,5 % cenusã , 4 - 8 % hormoni , enzime , fitoncide ( roializina = proteinã cu actiune antimicrobianã ) , factori biotropi si vitamine ( 0,004 mg B1 , 0,009 mg B2 , 0,03 mg B6 , 0,1 mg B3 ) } .
Vitaminele
A= axerooftol ( retinol ) - are rol în formarea celulelor noi , în reproducere , mentine integritatea celulelor epiteliale , asigurã nutritia sistemului nervos ( S.N. ) ;
D= calciferol - indispensabilã structurii celulare a organismului si mentinerii functiilor vitale .
E= a - tocoferol - asigurã formarea fermentilor pentru respiratia celularã , proliferarea celulelor , sinteza argininei , mentine aparatul neuro-muscular ;
F= acid linoleic si acid linolenic - participã la structura fosfolipidelor , la transportarea si utilizarea lipidelor ;
B1 = tiamina ( aneurina ) - determinant al metabolismului glucidelor apei si lipidelor , intrã în compozitia enzimelor , transformã acidul piruvic ( toxic pentru S.N. ) în acid acetic .
B2 = G = riboflavina - participã la reglarea oxigenãrii celulare , la absorbtia glucidelor în intestin , la metabolismul lipidelor si aminoacizilor ( substantã de crestere ) .
B3= PP = niacina ( nicotinamida ) - componentã a 2 coenzime care transportã hidrogenul în procese redox celulure .
B4 = colina - intervine în transportul lipidelor , metabolismul S.N. si sinteza metioninei .
B5 = acid pantotenic - intervine în metabolismul intermediar , asigurã metabolismul epiteliilor , mãreste rezistenta la infectii , influenteazã dezvoltarea glandelor hipofaringiene , necesar nutritiei albinelor si mãtcii .
B6 = piridoxina ( adermina ) - esentialã în metabolismul proteinelor , determinã asimilarea fierului în celule , contribuie la buna functionare a sistemului nervos si muscular , determinã mãrirea ovarelor la mãtci ( dar si la lucrãtoare ) .
B7 = H = biotina - are rol în dezaminarea aminoacizilor (favorizeazã cresterea larvelor ) , în sinteza acidului aspargic si acidului oleic .
B8 = inozitol - are rol în metabolismul lipidelor , influenteazã cresterea albinelor si dezvoltarea glandelor hipofaringiene .
B11 = M = acid folic - participã la sinteza aminoacizilor , indispensabilã pentru formarea pterinelor ( componente ale lãptisorului de matcã ) .
B12 = ciano-cobalamina - factor determinant al metabolismului proteinelor , intervine în sinteza aminoacizilor si acizilor nucleici ( contribuie la procesele de crestere ) , mentine integritatea S.N. , adãugatã la tratamentul antibiotic al locii europene previne aparitia recidivelor .
Hrãniri artificiale
- de întretinere = ajutorarea incipientã a roiurilor
si a familiilor în perioade lipsite de cules .
- stimulente = stimularea cresterii puietului .
- de înlocuire = înlocuirea mierii de manã sau de
struguri .
- de completare = asigurarea rezervei de hranã
pentru iarnã si primãvara sau
dupã perioade lipsite de cules .
Hrãnirile cu zahãr
Mierea din zahãr cu o cantitate infimã de resturi nedigerabile nu contine substante cu efecte negative asupra vietii familiei de albine . Desi contine doar 13 microelemente din cele 30 ( lipsind cobaltul ( B
12 ) ) si 10 % din fosforul ( P ) din mierea floralã nu actioneazã nefavorabil asupra iernãrii albinelor ca mierea de manã sau de crucifere ( varza , mustar , ridichi ) .
Când hrãnirea cu zahãr se face în lipsa unui cules de întretinere mult timp dupã ultimul cules - matca reducând sau întrerupând ponta , numãrul de puiet si albinã tânãrã fiind mic - prelucrarea zahãrului slãbeste si mai mult familia . Când hrãnirea cu zahãr se face în timpul unui cules târziu de întretinere dar familia nu are suficiente rezerve de hranã ( minim 0,9 kg/ramã ) , albinele se vor abtine de la consum , calitatea prelucrãrii scade din cauza insuficientei polenului si temperaturii scãzute iar albinele eclozionate târziu nu au timp pentru formarea corpului gras .
Familiile slãbite de ultimul cules nu pot face o prelucrare de calitate a unei cantitãti mari de sirop de zahãr într-un interval de timp scurt , zahãrul fiind incomplet invertit va produce iarna uzura suplimentarã a albinelor ( în plus albinele vor bloca cuibul ocupând celulele pentru puiet cu sirop ) . Norma zilnicã pentru completarea rezervelor nu ar trebui sã depãseascã 1 litru sirop 3:2 .
În siropul acidulat cu 0,3 % ( 3 ‰ ) acid citric albinele introduc o cantitate insuficientã de enzime , invertirea zaharozei fiind frânatã ceea ce poate duce la cristalizarea "mierii" . Siropul acidulat cu 0,1 - 0,3 % ( 1 - 3 g / l ) acid citric ( sare de lãmâie ) se recomandã pentru hrãnirile stimulente când consumul este direct si reduce dezvoltarea septicemiei , nosemozei si infectiilor mixte .
Primãvara aportul de hranã "excitã" albinele dar le pricinuieste o irosire suplimentarã a energiei vitale pentru evaporarea apei si descompunerea zaharozei , temperatura fiind scãzutã si aportul de polen insuficient .
Evitati hrãnirile cu zahãr uscat sau cu serbet , candi si candel care accelereazã uzura organismului albinelor datoritã suprasolicitãrii secretiei glandelor toracice .
Siropul de zahãr
1:1 ( 1,6 l ) = 1 kg ( 50 % ) zahãr + 1 l ( 50 % ) apã
3:2 ( 3,8 l ) = 3 kg ( 60 % ) zahãr + 2 l ( 40 % ) apã
2:1 ( 2,2 l ) = 2 kg ( 66 % ) zahãr + 1 l ( 34 % ) apã
( X + 0,6 ·Y ) [ l sirop] = Y [ kg zahãr ] + X [ l apã ]
1 kg sirop 1:1 = 0,8 l = 0,46 kg miere
1 kg sirop 3:2 = 0,76 l = 0,55 kg miere
1 kg sirop 2:1 = 0,73 l = 0,61 kg miere
Prepararea se face la cald , dar nu se fierbe cãci poate cristaliza mai târziu , sau la rece . Se poate adãuga pânã la 1 g/l ( 0,1 % ) acid salicilic sau acid citric pentru invertirea partialã a zahãrului si pentru a împiedica fermentarea sau cristalizarea siropului . Apa se fierbe 30 minute si se lasã sã se rãceascã pentru sedimentarea sãrurilor minerale .
( Vol. 1 l apã = Vol. 1 kg zahãr tos )
Siropul de miere
4:1 = 80 % kg miere + 20 % l apã
Pasta de zahãr si miere
4:1 = 4 pãrti ( 80 % ) pudrã de zahãr + 1 parte ( 20 % ) miere sau sirop de zahãr 4:1 ; mierea încãlzitã ( sub + 45 °C ) se toarnã peste zahãr si se frãmântã pânã la uniformizare , se pot adãuga 50 g ulei de floarea-soarelui pentru mãrirea atractivitãtii ; se formeazã turte de 0,3 - 0,7 kg .
Serbetul de zahãr
1 kg zahãr si 175 ml apã se fierb ~ 30 minute ( sau pânã când temperatura atinge + 116 °C ) , se rãceste la + 40 °C - dacã rãcirea este lentã se pot forma cristale mari - se adaugã 200 g miere si se amestecã pânã devine consistent ; se formeazã turte de 10 - 15 mm grosime .
Turte proteice
1) 75 % polen + 25 % miere
2) 100 g ( 22 % ) polen + 100 g miere + 260 g ( 56 % ) zahãr pudrã
3) 30 % lapte praf ( , fainã de soia sau drojdie de bere ) + 20 % miere + 50 % zahãr pudra
4) 12 % fainã de soia + 5 % lapte praf + 5 % drojdie de bere + 4 % polen + 20 % miere + 54 % zahãr pudrã
Sirop "proteic" : 70 % sirop de zahãr 1:1 + 6 % soia + 4 % drojdie + 10 % lapte praf + 10 % polen
Înlocuitorii de polen
pot dezvolta nosemoza la albinele bãtrâne iar administrarea lor înainte de zborul de curãtire cauzeazã albinelor masive încãrcãturi rectale provocând diaree ; nu se folosesc la hrãnirile de înlocuire si de completare a rezervelor . Limita maximã de folosire a înlocuitorilor de polen este de 35 % sau în continut de proteine de 15 % - excesul de proteine cauzeazã "otrãvirea proteicã" . Continutul de proteine în soia este de 44 % , în drojdie 44 % , în lapte praf 33 % ; proteinele din lapte praf sunt utile pentru cresterea puietului iar cele din drojdie pentru formarea corpului gras - de altfel amestecul înlocuitorilor de polen este cu 25 - 60 % mai eficient decât folosirea unui singur substituent . Atractivitatea acestor substituente este de 2 ori mai micã decât a polenului ( lipide integrale , steroli , acizii octa-deca-trans2 si cis9cis12-trienoic ) . pentru a stimula consumul se adaugã cel putin 12 % polen , aromã de fenicul , extract de musetel , ulei de porumb sau miere primãvara si numai miere toamna .
Plantele medicinale de uz apicol
Este recomandabil ca siropul de zahãr sã se prepare cu ceai ( extract ) din plante medicinale care datoritã vitaminelor , fitoncidelor si compusilor organici are actiune stimulentã , antibacterianã si astringentã contribuind la sãnãtatea si prelungirea vietii albinelor .
20 g de amestec polivalent din : 21 % urzicã , 15 % sunãtoare , 13 % cimbrisor , 11 % mentã , 10 % musetel , 8 % pãtlaginã , 7 % tei , 7 % roinitã si 4 % coada soricelului se amestecã cu putinã apã rece , se lasã 10 minute apoi se adaugã 1 l apã clocotitã si se lasã ( sã infuzeze ) 15 - 30 minute dupã care se filtreazã si se adaugã zahãrul .
BADITA , JOS PALARIA !~!~!~!
Stiinta adevarata , CONCENTRATA.
:hi: :hi: :hi:
As dori sa stiu ,in masura in care imi puteti spune ,daca ZERUL DE LAPTE PROASPAT ,poate fi folosit in hrana proteica a albinei si, eventual daca exista o reteta anume ,cu acest aliment.
Va multumesc.
Citat din: N A MARIN din Decembrie 20, 2010, 11:03:21 PM
BADITA , JOS PALARIA !~!~!~!
Stiinta adevarata , CONCENTRATA.
:hi: :hi: :hi:
As dori sa stiu ,in masura in care imi puteti spune ,daca ZERUL DE LAPTE PROASPAT ,poate fi folosit in hrana proteica a albinei si, eventual daca exista o reteta anume ,cu acest aliment.
Va multumesc.
Se amesteca bine o parte de miere cu o parte de apa si cu o parte de zer din lapte de vaca Amestecul se pune in strachini si se introduce seara sub stupi pentru a nu starni furtul"" :nod:
Va multumesc ,am sa incerc in primavara acesata reteta.
As mai avea o inrebere .
.Exista posibilitatea INVERTIRII siropului de zahar ,prin modalitati de fierbere ,adugare de substante sau alte metode chimice ,bionice sau mecanice ,astfel incat acesta, sa fie utilizat de albina <ca atare> fara sa -i afecteze sanatatea? .
retete ca la carte :nod: :nod:
te salut mihai !!!!
Citat din: orbanstefan64 din Decembrie 21, 2010, 05:41:52 PM
retete ca la carte :nod: :nod:
te salut mihai !!!!
Salut Stefane
Citat din: N A MARIN din Decembrie 21, 2010, 05:37:22 PM
Va multumesc ,am sa incerc in primavara acesata reteta.
As mai avea o inrebere .
.Exista posibilitatea INVERTIRII siropului de zahar ,prin modalitati de fierbere ,adugare de substante sau alte metode chimice ,bionice sau mecanice ,astfel incat acesta, sa fie utilizat de albina <ca atare> fara sa -i afecteze sanatatea? .
Dupa parerea mea cel mai bine sa faceti totul cat mai natural.Cel mai bine este sa faceti un ceai din plante medicinale ex: menta,coada soricelului,musetel,izma.Apoi puneti zaharu si il mai fierbeti o data si se mai pune si o aspirina sa nu cristalizeze zaharu. Eu asa fac siropu la albinute.Si se mai pune si protofil pentru stimulare si pentru combaterea neosemozei
PS.DACA AM GRESIT VA ROG SA MA CORECTATI.....OMU DIN GRESELI INVATA :)
Spune-ne si noua ceva cantitati la siropul asta al tau! Cat ceai, cat zahar, la ce cantitate de sirop pui o aspirtina... :hi:
Eu le-am facut sirop 2/1 cu ceai de menta si am pus 5 grame de sare de lamaie la 1 kg de sirop! Nu stiu cum este cu aspirina, de aceea intreb!
D-le Badea,nu mai fierbeti inca o data infuzia deoarece se mai slabeste substanta activa din plantele medicinale.
Este sufienta infuzia iar dupa ce se mai raceste putin se adauga zaharul.Apoi protofil daca vrem sa betivim matca caci numai asa pune oua mai multe.Pentru infuzie menta,sunatoare daca este si la mine nu lipseste pelinul.Parerea mea.
la reteta de ceai a lui Mihai eu mai adaug o ceapa si o capatina de usturoi si nu mai pun protofil:hi:
Citat din: orbanstefan64 din Decembrie 21, 2010, 11:20:44 PM
la reteta de ceai a lui Mihai eu mai adaug o ceapa si o capatina de usturoi si nu mai pun protofil:hi:
La ce cantitate de sirop?
Citat din: pharaonu75 din Decembrie 21, 2010, 11:09:19 PM
Spune-ne si noua ceva cantitati la siropul asta al tau! Cat ceai, cat zahar, la ce cantitate de sirop pui o aspirtina... :hi:
Asprina se pune sa nu mai cristalizeze zaharu. si dupa cate stiu eu acest sirop se administreaza in special primavara de acea am spus ca se pune si protofil.....3/2,adica 3 kg zahar si 2 litri ceai rezulta 3,8 litri sirop de zahar
La compozitia asta
3 l de ceai la 13 l de sirop
eu, cand dau sirop, dau la fiecare 2 zile alta esenta
e mai bine sa il dau asa ca si mix de arome?
eu asa am invatat de la tata sa le amestec.
asteptam si parerea colegilor :hi: :hi:
Daca sunt puse mai multe plante, ceaiul va contine componente active de la fiecare, deci va avea o compozitie complexa!
Parerea mea este ca siropul facut cu ceai din amestec de menta, pelin, sunatoare, tei, galbenele este superior celui "monoflor".
Se spune ca mierea de mana este mai putin acida decat cea de salcam. Stiti cumva ce ph are?
Este un topic cu mierea de mana, cu lucruri interesante.
pH la mierea de mana, dupa unele surse, e intre 5,9 si 7,8.
:hi:
O intrbare ...intrebatoare. :roll:
Exista diferente intre siropul de STIMULARE facut cu zahar si cel facut cu miere.
:nod:? :nono:?
Citat din: N A MARIN din Decembrie 23, 2010, 10:31:51 AM
:hi:
O intrbare ...intrebatoare. :roll:
Exista diferente intre siropul de STIMULARE facut cu zahar si cel facut cu miere.
:nod:? :nono:?
Da ,exista.
Siropul de zahar trebuie prelucrat de albine,deci creiaza o uzura.
Daca e prelucrat in primavara de albine destul de imbatranite de zborul prelungit din toamna si uzura din iarna atunci se poate transforma in catastrofa.
In primavara devreme e recomandata mierea,chiar sub forma de turta.
Mierea trebuie sa fie din stupina proprie,altfel pot aparea surprize.
faina de soia degresata e buna pentru turtele proteice?
Faina de soia, laptele praf si drojdia, alaturi de polenul pastrat peste iarna la congelator asigura tot necesarul proteic al familiilor in primavara!
Eu merg pe un raport intre acestea de 1:1:1:2
Toate ingredientele de mai sus, cat procentual din intreg ?
cam 30% proteina!
ce spune ti daca punem rame la rezerva din timp cu pastura si cu miere? iar in ianuarie le punem frumos deasupra cuibului?
Asta ar fi varianta ideala, insa nu toata lumea are posibilitatea asta!
Citat din: Adrian Roman din Decembrie 23, 2010, 08:54:53 PM
Toate ingredientele de mai sus, cat procentual din intreg ?
Toate adaosurile la un loc SA NU DEPASEASCA 10 % din cantitatea de sirop+miere :hi: