Proces tehnologic rame

Creat de flavius, Februarie 23, 2011, 12:41:58 PM

« precedentul - următorul »

flavius

In urma "provocarii" aruncate de FlorinI, zilele trecute, cu privire la o (eventuala) productie de rame de stup, am trecut la schitarea unui proces tehnologic adaptat dotarii tehnice proprii si posibilitatilor de organizare semi-industriala (productie in serie).

Nu am pretentia sa fie cel mai bun proces, dupa cum nu poate fi cel mai eficient dpdv al productiei de serie mare...spun doar ca este cel mai bun pentru mine, pentru sculele de care dispun acum si pentru timpul pe care as putea (eventual...) sa-l aloc acestei sarcini.

Primul reper pe care l-am normat si industrializat a fost rama dadant 1/1. In postul urmator o sa incep detalierea lui, si ma astept ca fiecare dintre cei interesati (sau macar cu putin timp disponibil...) sa se uite pe proces si sa faca remarci, critici si eventuale sugestii pentru imbunatatirea lui.
Omul e dator sa invete cat traieste...sa viseze si sa lupte sa-si indeplineasca visele, din toate puterile si cu toata forta lui interioara...

flavius

1. Rama Dadant 1/1 (cuib) - vezi proiectul lui Romikele, din topicul cu proiectarea stupilor, am folosit aceleasi dimensiuni si forme de acolo - http://forum.apiardeal.ro/index.php?topic=3495.75, postarea #93

1.1 Furculita

     - pregatire material - dulap rasinoase, gros de 40-42 mm in verde/neprelucrat, se degroseaza alternativ pe cele 2 fete pana cand se obtine o grosime standard de 37 mm; utilaj folosit - masina de degrosat; pentru a nu se folosi dulapul intreg, la 4000 mm lungime, se va debita la lungimi multiple de 300 mm + 5-10%, in functie de natura materialului (se elimina defectele, nodurile, pungile de rasina, crapaturile, etc);
     - debitare la lungime finala (300 mm), operatiune care se va efectua pe circularul debitor de banc, pe care, pentru standardizarea operatiunii, se vor monta opritoare in lateral setate exact la lungimea finala a piesei (300 mm);
     - frezarea unuia dintre capete pentru formarea scobului superior al furculitei (dimensiunea scobului 25mm latime X 9mm adancime) - operatiunea se va executa pe masa de frezare, in care se va monta fie o freza dreapta de 25 mm latime (daca exista in dotare), fie o freza dreapta de cel putin 13 mm latime, setata la 6 mm de masa si la 9 mm de distantierul paralel al frezei; intrucat exista o freza dreapta de 20 mm latime, se va folosi aceasta, iar piesa de prelucrat se va trece prin freza de 2 ori, cate o data pe fiecare fata; frezarea se va executa la un singur capat al piesei;
     - taiere in lungul fibrei a piesei, in bucati de 10 mm grosime, obtinandu-se furculite cu lateralele drepte si cu scobul superior executat - aceasta operatiune se va executa in circularul stationar, cu distantierul paralel fixat la o distanta de 10 mm de panza circularului; este o taiere strapunsa, se vor folosi toate dispozitivele de protectie ale circularului, precum si piepteni montati in asa fel incat sa preseze piesa in distantier;
     - frezare laterale furculita - se poate folosi aceeasi freza de la frezarea scobului superior, cu alta setare (distanta 0 mm fata de masa si 6 mm fata de distantierul paralel, pe ultimul urmand a fi montat si un opritor, in asa fel incat umerii furculitei sa aiba dimensiunile de 100 mm lungime din totalul de 300 mm lungime al piesei; pentru siguranta, se va folosi pieptene pentru presarea verticala a piesei in freza, precum si un dispozitiv bricolat pentru manipularea piesei in freza.
Omul e dator sa invete cat traieste...sa viseze si sa lupte sa-si indeplineasca visele, din toate puterile si cu toata forta lui interioara...

flavius

1.2 Leat superior

     - pregatire material - se degroseaza scandura de la 25 mm grosime pana la 20 mm grosime, precedata de debitarea pe lungime, in multipli de 470 mm + 5-10%, ocazie cu care se scot si defectele din material; operatiunea are loc in masina de degrosat;
     - debitare la lungimea finala de 470 mm; operatiunea se executa pe circularul debitor de banc, prevazut cu opritori la cota stabilita;
     - pentru frezarea capetelor se va proceda la 2 operatiuni distincte:

           a) o taietura transversala nestrapunsa, adanca de 10 mm, la distanta de 28 mm de capetele leatului - operatiune ce are ca rol impiedicarea aschierii suplimentare la frezare; aceasta operatiune se poate executa pe circularul debitor de banc, prevazut cu limitator de adancime a taieturii si sine de culisare a panzei de taiere;

           b1) frezarea capetelor pe masa de frezare, cu o freza setata la o inaltime de 10 mm deasupra mesei si 25-26 mm de limitatorul paralel - daca exista aceasta freza;
           b2) taietura nestrapunsa, facuta pe circularul stationar, cu piesa "in picioare", rezemata de distantierul paralel - e putin mai complicat, si presupune scoaterea garzii panzei, a cutitului de spintecat din spatele ei, fapt ce poate duce la "aruncarea" bucatii ce se obtine la sfarsitul taieturii catre operator - situatie de evitat;

     - spintecarea pieselor pe lung, cu distantierul paralel setat la 25 mm de panza circularului, obtinandu-se piesa finita; operatiunea se executa pe circularul stationar.
Omul e dator sa invete cat traieste...sa viseze si sa lupte sa-si indeplineasca visele, din toate puterile si cu toata forta lui interioara...

flavius

1.3 Leat inferior (sectiune 20X10mm, cu sant interior)

     - pregatire material - se pleaca de la scandura de 25 mm, care se degroseaza pana la grosimea de 20 mm, operatiune precedata de debitarea la multipli de 414mm + 5-10%, ocazie cu care se elimina si defectele materialului; operatiunea se executa pe masina de degrosat;
     - se debiteaza, dupa degrosare, la lungimea finala de 414 mm, pe circularul debitor;
     - se spinteca in lung pe circularul stationar, cu distantierul paralel setat la 10 mm de panza.
Omul e dator sa invete cat traieste...sa viseze si sa lupte sa-si indeplineasca visele, din toate puterile si cu toata forta lui interioara...

flavius

Si acum, tragand o linie la cele de mai sus, punand in balanta timpii de operare, costurile cu materia prima, costurile cu energia, amortizarea echipamentelor, precum si costul fortei de munca, pot spune ca:

1. Poate deveni o activitate rentabila si pentru mine, asta insemnand ca pot incepe sa ma gandesc la demararea actiunii de producere rame de stup;
2. Masa critica pentru recuperarea anumitor cheltuieli ocazionate de demararea activitatii (relocare, adaptare, formare a inca unui ajutor de tamplar, etc) ar fi de cel putin 3000 de piese finite (asta insemnand 6000 de furculite, 3000 de leaturi superioare si inca 3000 de leaturi inferioare).
3. Numarul minim de piese finite pentru lansarea unei prime comenzi ar fi de 1000 de bucati (eventual gruparea mai multor comenzi ferme pana cand se atinge cifra de 1000 de piese, si apoi demararea productiei);
4. Costul la care ar trebui sa le vand pentru a rentabiliza aceasta activitate ar fi de 1.15-1.2 lei/bucata, pret "intre prieteni", fara hartogaraie (pentru mai multe detalii discutam in privat... :zzz: :zzz: :zzz:), fara transport; in acest pret pot garanta cherestea uscata, calitate A+B, fibra in lungul pieselor, finisare satisfacatoare; timpii de livrare pot fi (de fapt mai mult ca sigur vor fi) mai mari decat in cazul furnizorilor mari, pentru ca nu dispun de timpul necesar onorarii de comenzi mari.
5. Nu ma astept la comenzi prea curand...desi s-ar putea sa am surprize... :wink: :wink: :rotfl: :rotfl:
Omul e dator sa invete cat traieste...sa viseze si sa lupte sa-si indeplineasca visele, din toate puterile si cu toata forta lui interioara...

albine

La pretul gandit de tine te paste falimentul.
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii .De cand a murit bunicul nu m-a pacalit nimeni.

albine

Costul la care ar trebui sa le dai ar fi de 0,6 0-0,7 ron.   Parere personala.
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii .De cand a murit bunicul nu m-a pacalit nimeni.

flavius

Argumente? Da' solide, nu doar o parere personala...pe ce calcule iti bazezi preturile alea? Poate am gresit eu...

Repet, poate nu s-a inteles: eu INCA NU fac rame...ala e un pret de la care, in eventualitatea ca-l primesc, ma gandesc sa ma apuc de facut rame...la o calitate satisfacatoare, ca mie nu-mi place sa ma arate lumea cu degetul, si-s mandru de numele meu (pe toate forumurile pe care activez sunt prezent cu numele propriu...scurt pe doi...) si de reputatia mea, si nu am de gand s-o calc in picioare pentru 2 lei...
Omul e dator sa invete cat traieste...sa viseze si sa lupte sa-si indeplineasca visele, din toate puterile si cu toata forta lui interioara...

albine

Pe acest forum gasesti rame cu 0,6 ron .Daca nu gasesti producatorul ma cauti. Totul depinde de modernizare.Regele Mihai a adus FORDUL IN Romania IN ANUL 1938. Prima masina produsa in Romania a fost marca  Ford.
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii .De cand a murit bunicul nu m-a pacalit nimeni.

orbanstefan64

pune putin mina si fa citeva rame si vezi cam cit de aproape ai minutele de piza de circular. fa o socotela cite rame ies dintr un mc si explica mi cit ii de rentabil :nod: :nod: :nod:
dupa mai discutam de pret  :hi: :hi: :hi:

stefanescu

Daca te gindesti sa faci rame la o calitate satisfacatoare sa stii ca nu fac comanda. Daca zici ca vor iesi la o calitate exceptionala comand si eu.
O zi liniștită și cât mai puțini proști în preajmă (măcar să ne dorim!)

flavius

Fane stie...pai cum mama ma-sii crezi ca am patit-o, nu cand faceam rame? de aia am si spus ca dureaza sa fac niste "chestii" care sa tina degetelele departe de panza...ca mi-s patit...ma mai gandeam la o chestie: stiu ca in banzic e mai putin periculos sa spinteci decat in circular...da' de unde iau eu banzic? :zzz: :zzz:

Deci asa, calitate exceptionala, da? Biiiineeee...imi iau concediu fara plata vreo 2 saptamani si ma bag ucenic voluntar la Ioan Ardelean...daca ma primeste... :dinti: :dinti:... si fur meserie de acolo...

@Fane: tu la ce pret zici ca merita sa te apuci de rame? :zzz: :zzz:
Omul e dator sa invete cat traieste...sa viseze si sa lupte sa-si indeplineasca visele, din toate puterile si cu toata forta lui interioara...

mape 48-petru manea

schite calcule pe cand practica ? :hi:

flavius

Mape, la mine practica e direct dependenta de prognoza meteo...eu dau cu sapa, pardon, cu circularu', numa' cand ii frumos afara, ca (inca) nu am un atelier inchis...lucrez sub un sopron la tzara, tamplaria e cam activitate de primavara-vara-toamna la mine...iarna cam iese din calcule...da' vine ea si ziua sa-mi fac atelier inchis...si atunci o sa tot muncesc si iarna...

Asa ca momentan imi omor timpul cu planurile si schitele (apropo, stii cat timp castigi la executie daca ai totul clar in minte inainte de a te apuca de treaba?), cu calculele, si asteptam sa dea coltu' ierbii... :zzz: :zzz: :zzz:
Omul e dator sa invete cat traieste...sa viseze si sa lupte sa-si indeplineasca visele, din toate puterile si cu toata forta lui interioara...

mape 48-petru manea

cu un mic efort financiar se poate face si un atelier
echipamentele apicole care le faci iarna te va ajuta f.mult primavara si vara
cand vei avea mai multi stupi vei aprecia acest lucru
FA VARA SANIE SI IARNA CAR :nod: :nod: :nod: