salutare tuturor si craciun fericit!sunt nou pe aici si sunt incepator in apicultura este a 2-a iarna de cand am stupi.acum 3 zile am fost la ei si am observat albine moarte la urdinis in zona gratiilor pt soareci.este normal?am ridicat capacele la cativa si ziarele de pe pdisor erau ude.podisorul il am jumatate din sita.le pot administra apifonda in acesta perioada?i-am inmultit in primavara si sunt cam slabuti si imi este tema sa nu ramana fara hrana.
este normal sa moara si iarna.
Bun venit Adrian!
Dacă sunt câteva albine moarte, aceasta este normalitate.
Umezeala excesivă este o problemă.
Hrană poţi să administrezi, dar trebuie să prinzi o fereastră cu temperaturi prielnice... şi se anunţă vreme bună!
Numai bine!
Salut Adrian,
Tot ce pot sa-ti zic este ca grija prea mare ucide. La primi mei stupi, din dorinta de a fi cald si bine la albine peste iarna, le-am impachetet astfel ca in primavara nimic din stupi nu era neacoperit de mucegai. Ulterior, din discutii cu alti apicultori am inteles de fapt ca nu frigul omoara albinele, in cazul asta umezeala o poate face sigur.
bun venit pe forum!!!!!!
:hi: :hi: :hi: :hi:
Bun venit pe forum !
Ar fi bine sa detaliezi putin cate albine ai gasit moarte.... 10 ? 20? 100?
Si eu sunt in aceeasi situatie la unul din roii foarte slabi, si as fi curios ce zic expertii.
Eu am gasit foarte multe albine moarte (cat poti tine in amandoua palmele), nu cred ca va trece iarna, fiind restrans pe 3 rame.
Am 'examinat' 5 albine si nu aveau intestinele incarcate, nici condens nu aveam.
Nu l-am deschis, hrana ar trebui sa mai fie. Zgomotul din stup era normal. O sa il verific cat de repede pot.
Ce am observat insa era urdinisul blocat (eu le am de 3 cm lungime si 7 mm inaltime). Banuiesc ca si tu ai blocul de urdinis in spatele gratiei antisoareci. Vezi sa nu fie blocat.
Cele bune,
Adrian.
nu stiu cat este de normal, dar astazi (28.12.2012), la o temperatura de cca 2-3 grade C am vazut la cativa stupi albine care ieseau la zbor. am si familii care au albine moarte atat la urdinis cat si in fata stupului, dar nu-mi fac probleme. consider ca este un lucru normal sa mai fie si ceva pierderi, mai ales ca cele moarte pot fi de pe fundul stupului si scoase afara cand a permis vremea de albinele sanatoase
cel mai mult ma ingrijoreaza condensul,umiditatea. la unii din stupi gasesc ziarele de pe podisor umede chiar ude,le inlocuieasc cu altele uscate dar tot asa se fac.sa fie fie din cauza faptului ca la unii din stupi am facut capacele cam mari si nu se etanseaza bine?
cum a si putea inlatura umiditatea asta care ma ingrijoreaza?si inca ceva stupii trebui inclinati putin spre urdinis pt a se scurge apa sa nu ramana pe capac?
Stupii trebuie inclinati spre urdinis pentru ca apa rezultata din condens sa se scurga afara din stup si apa de pe scandurica de zbor sa nu intre in stup.
Ce model de stupi ai si ce dimensiuni are urdinisul acum?Cum sunt impachetati stupii?i
se poate folosi tuf vulcanic sau silica gel pentru captarea umiditatii din stup. asta era recomandarea unor profesori la un simpozion stintific.
pe langa mucegaiul care poate apare datorita umiditatii ridicate, cele mai afectate albine sunt cele din marginea ghemului. datorita umiditatii si frigului s-ar forma o pojghita de gheata care ar omora albinele din aceasta zona.
stupii sunt verticali pe 10 rame cu magazie .cat despre impachetare,la strangerea cuibului am pus o diafragma de polistiren extrudat in interior langa peretele stupului,dupa care am inceput organizarea cuibului iar dupa ultima rama din cuib am pus tot o diafragma de polistiren extrudat.in spatiul ramas liber nu am pus nimic.urdinisul are cam 4-5 cm.pe podisor am pus ziare,iar in capacul stupului am pus polistiren.sa fie din cauza faptului ca nu sunt inclinati?iarna trecuta i-am avut inclinati si u am avut condens asa mare.dupa anul nou o sa ajung la ei sa-i inclin.sper sa nu aiba ceva pana atunci.
DRAGOSTEA PREA MARE UCIDE!!!
Adrian si eu am gasit acum 2 zile in dreptul gratiilor anti-soareci vreo 7-8 albine moarte.E aceiasi problema ca si la tine.Cred ca este o mortalitate normala.Asa cred din ce-am mai intrebat si eu pe apicultori cu experienta.Din ce-am vazut ca ai scris acolo , parca ne-am inteles amandoi( ca intre doi tizi ce suntem), pt. ca si eu am pus la stupi diafragma din poliestiren extrudat si in capac la fel am pus poliesteren extrudat.Si eu sunt incepator ca si tine , si mai rau eu sunt la prima iernare.Speram sa le scoatem sanatoase din iarna si apoi mai vedem.Iernare usoara in continuare.
:hi: _71
intre a crede shi a fi sigur e un pas mare
,, si eu am gasit acum 2 zile in dreptul gratiilor anti-soareci vreo 7-8 albine moarte''
asta e ceai vazut tu dar cate iasa din stup shi nu se mai intorc
daca au papica lasatzile in pace , nu te chinui sa le faci curatzenie pt ca are cine
cu alte cuvinte pt a intzelege mai bine le vei face rau :hi:
Doua cauze care produc condens ;
1. Rame prea multe lasate in stupi .(mai multe decit ocupa ghemul )
2. Iarna nu se pune polestiren in capac (total gresit )
Mai sint si altele dar din discutiile voastre eu am dedus aceste lucruri .
:hi: nene ioane
nu zic ca ceace spui matale nu e adevarat numai ca nu se adevereshte in toate tzinuturile
si eu cred ca polistirenul in capac este o greseala.
ziare, carpe si poate putin celofan (care sa nu acopere toata suprafata stupului).
ati vazut ca si acasa iarna mai dati drumul la geam sa aerisiti, ca este nevoie de aer curat. cine-si bate geamurile in cuie?
Citat din: ioanardelean55 din Ianuarie 02, 2013, 08:30:33 PM
Doua cauze care produc condens ;
1. Rame prea multe lasate in stupi .(mai multe decit ocupa ghemul )
2. Iarna nu se pune polestiren in capac (total gresit )
Mai sint si altele dar din discutiile voastre eu am dedus aceste lucruri .
Asta cu polistirenul in capac am constatat-o pe pielea mea azi. Sub ele era condens, deasupra lor, sub capac pete negre... Deci le-am azvarlit instant afara...
Iarna aceasta asta am zis ca iernez fara podisor, nu recomand la nimeni insa nu am deloc condens stupii ii am cu fund plin stiu ca is putin depasit dar asta e cu timpul o sa evoluam iar peste rame am doar un singur material izolant( adica o carpa tesuta la razboi).
nu conteaza cat e de depashita
,, stiu ca is putin depasit dar asta e cu timpul o sa evoluam iar peste rame am doar un singur material izolant( adica o carpa tesuta la razboi).''
am shi eu jumatate stupina cu fund plin shi cu podishor , ziar shi material tzesut la razboi shi astazi fiind primul zbor de cind iam impachetat adica doualuni shi ceva uite cum arata
chiar daca no fi bine ashai las :hi:
Si ce anume nu se potriveste ?? :uimit: :uimit:
farmecul apiculturii este ca poti experimenta orice.
reteta succesului in orice domeniu este dat de inovatie si perseverenta.
Citat din: ioanardelean55 din Ianuarie 03, 2013, 08:24:18 PM
Si ce anume nu se potriveste ?? :uimit: :uimit:
mai clar daca se poate
:
nene ioane
nu zic ca ceace spui matale nu e adevarat numai ca nu se adevereshte in toate tzinuturile
Era vorba de doua motive care produc condens
1. Rame neacoperite de albinele din ghem .
2. Polestirenul din capac.
De aici a plecat , explica ;ce nu e valabil din ce am zis .
cunoashtem cu totzi apicultori care ierneaza cu polistiren in capac , in cuib ba chiar shi pe lateralele stupului
parerea mea e ca nu ar fi un motiv de producerea condensului polistirenul in capac
fiecare credem ce vrem
LA MULTZI ANI nene Ioane :hi:
Polistirenul imediat sub tabla capacului e avantajos, dar nu-i indicat in loc de podisor, daca stupul e fara sita (deschisa) la fund si daca acopera toata suprafata podisorului. Daca nu avem iernare tip clopot, capacul trebuie prevazut cu orificii laterale ca sa iasa din el umezeala (chiar daca cu asta se mai pierde si din caldura).
sambata trecuta am fost la stupi pt a administra apifonda la cativa din ei care au nevoie de completare de hrana.albinele erau formate in ghem si parei ok.m-a ingrijorat foarte mult condensul excesiv din stup.erau picaturi de apa ,pe peretii stupului.pe fundul stupui si chiar si intre spatiile dintre rame in afara ghemului iar in unle zone din coltul stupului era si mugegai.diafragma o am de polistiren,deasemenea in capac am polistiren iar pe podisor am ziare.sincer sunt cam disperat imi este teama sa nu-i pierd,dk ma puteti ajuta ca nu prea stiu ce sa fac.i-am inclinat putin spre urdinis pentru a se scurge din apa care este acolo.
Ce fel de stupi ai si cum sunt impachetati?
stupi pe 10 rame la care se adauga magazie.diafragma o am din polistiren extrudat ,peste podisor ziare,iar in capac polistiren.
Citat din: adrian din Ianuarie 08, 2013, 03:36:38 PM
stupi pe 10 rame la care se adauga magazie.diafragma o am din polistiren extrudat ,peste podisor ziare,iar in capac polistiren.
Eu unul as renunta la ziare, as acoperi ramele cu material textil (patura, tzol...care sa izoleze dar sa lase umiditatea sa treaca), as pune magazia peste corp (ca sa fie un spatiu de aer) si apoi podisorul (din lemn) si capacul.Stupul inclinat.
daca pune tzol peste rame si apoi nailon e rau tare de tot , condensul se strange pe partea interioara , mai bine nailonul pe rame lasat un spatiu de 2,3 cm in partea opusa urdinisului si apoi tzolul , asa am facut eu , si condens spre zero , am ceva condens da e nesemnificativ ,, eu incerc sa duc punctul de inghet cat mai departe de rame , am pus asa nailon tzol(capot de molton mai bine zis)podisorul de pfl total apoi in podisor deasupra un polistiren expandat de 3cm si capacul , diafragma e dintro rama pe care am prins in capse carton,tzolul coborand peste ea pana aproape de fund, stupii sunt pe 10r db cu fund antivaroa .
cat despre albine moarte cam 50 de la inceputul iernii
spor la treburi iernare uscata
Citat din: marius_vfp din Ianuarie 08, 2013, 04:12:15 PM
daca pune tzol peste rame si apoi nailon e rau tare de tot , condensul se strange pe partea interioara , mai bine nailonul pe rame lasat un spatiu de 2,3 cm in partea opusa urdinisului si apoi tzolul , asa am facut eu , si condens spre zero , am ceva condens da e nesemnificativ ,, eu incerc sa duc punctul de inghet cat mai departe de rame , am pus asa nailon tzol(capot de molton mai bine zis)podisorul de pfl total apoi in podisor deasupra un polistiren expandat de 3cm si capacul .
spor la treburi iernare uscata
Nu am zis de nici un nailon.
doamne fereste, nici nu mama gandit la asta doar am avertizat sa nu puna tzolul apoi nailon ca va avea condens mai mare. , ideea e ca vaporii de apa condenseaza pe corpurile reci .
sanatate multa la toti.
Citat din: marius_vfp din Ianuarie 08, 2013, 04:12:15 PM
daca pune tzol peste rame si apoi nailon e rau tare de tot , condensul se strange pe partea interioara , mai bine nailonul pe rame lasat un spatiu de 2,3 cm in partea opusa urdinisului si apoi tzolul , asa am facut eu , si condens spre zero , am ceva condens da e nesemnificativ ,, eu incerc sa duc punctul de inghet cat mai departe de rame , am pus asa nailon tzol(capot de molton mai bine zis)podisorul de pfl total apoi in podisor deasupra un polistiren expandat de 3cm si capacul , diafragma e dintro rama pe care am prins in capse carton,tzolul coborand peste ea pana aproape de fund, stupii sunt pe 10r db cu fund antivaroa .
cat despre albine moarte cam 50 de la inceputul iernii
spor la treburi iernare uscata
exact asa i-am impacheteta si eu. m-am uitat la cativa saptamana trecuta si condensul era prea putin.
deasupra ramelor am pus un sac de plastic si apoi o carpa (metraj cumparat de la SH), peste care am pus podisorul.
secretul consta in spatiul neacoperit de celofan pe o portiune de 2-3 cm in partea de sus a stupului opus urdinisului
vreau sa-mi expim faptul ,ca fenomenul de condensare se produce atunci cand vaporii de apa sau alti vapori gen alcool (si aici subliniez serpentina de la cazanul de rachiu tocmai asta face) tind sa condenseze pe corurile reci ,daca acel nailon este folosit pentru etansarea cat mai buna stupului dar face contact termic cu un corp rece, pe dedesubtul lui va crea condens , izolati folia pe deasupra si nu dedesubt.
ganditiva de ce polistirenul pentru locuinte nu se pune pe interior si se pune pe exteriorul blocului , ar fi mult mai usor sa pui polistirenul in interior decat sa te cateri la etajul 4 . sfatuiesc pe toti cei care au pus polistiren pe interior sa-l dea jos sau macar sa faca o proba intr-un colt dupa vreun dulap sa vada cat mucegai sa acumulat dupa prima iarna , polistirenul fiind pe interior izoleaza termic la fel de bine ,nimik de zis, dar nu lasa sa treaca caldura in perete astfel punctul ZERO din constructie e adus cat mai la interior si astfel peretele fiind rece va face conens ulterior mucegai (nu uitati prin polistiren trece aerul ), daca polistirenul e pe exterior punctul rece va fi tot in perete sau poate in polistiren in functie de cat e de gros/dens polistirenul, dar o buna parte din perete va fi calda la temperatura aprox. a camerei astfel condensul nu apare , aceeasi explicatie e si la stupi , un alt aspect este ventilatia de care nu trebuie uitat .
sanatate numai bine .
Referitor la condens, trebuie avute niste cunostinte de baza. Aerul este un amestec de gaze si vapori. Presiunea totala este formata din suma presiunilor partiale ale componentilor, aceste presiuni partiale sint independente, deci presiunea unui component nu influienteaza presiunea partiala a celorlalti. Fiecare component are o concentratie care la maxim ajunge la punctul de roua, cind surplusul se depune ca lichid, in cazul vaporilor de apa. Acest punct de roua este influientat de presiunea atmosferica. Trebuie stiut ca in cadrul unei incinte condensul se depune, strict , atunci cind diferenta de temperatura dintre pereti si aerul interior este mai mare de 10 grdC, iar concentratia vaporilor si presiunea exterioara tind sa conduca spre punctul de roua. Am si eu un roi, si daca nu l-am etansat perfect (clopot) am avut fundul stupului chiar ud. Circulatia aerului rece, care se produce pe un drum preferential determina condensarea vaporilor de apa la limita dintre aerul rece si cel cald din stup. In momentul cind am pus folia mai mare si am lipit-o cu hirtie adeziva, a doua zi stupul era uscat pe fund. Acum, pentru ca la albine nu am cunostinte decit ce citesc la dvs pe forum, practica zero, (am acest roi din mai-iunie 2012), nu stiu ce s-a intimplat in stup, intre diafragme si pereti am carton de ambalaj, pentru ca nu am putut procura papura, prin sudul tarii ea se foloseste, tesuta ca o plapuma pentru capac si ca acele garduri protectoare din trestie la pereti.
Daca atunci cind aveam condens am gasit cam intr-o saptamina cam 4 pumni de albina moarta, acum sint citeva, cu mentiunea ca de pe 10 ian si pina la 10 feb, au fost deseori temperaturi de 12-chiar 17 grdC.
Sper ca ce am scris este usor de digerat de catre toti. Sper ca ma iertati ca m-am amestecat in discutie eu un neinitiat in apicultura. Functie de ce am scris mai sus, fiecare trebuie sa decida cauzele si solutia cea mai buna pentru stupul sau.
Va multumesc pentru rabdare.
Citat din: Carciog Eugen din Februarie 17, 2013, 09:15:48 AM
...
Presiunea totala este formata din suma presiunilor partiale ale componentilor, aceste presiuni partiale sint independente, deci presiunea unui component nu influienteaza presiunea partiala a celorlalti. Fiecare component are o concentratie care la maxim ajunge la punctul de roua, cind surplusul se depune ca lichid, in cazul vaporilor de apa. Acest punct de roua este influientat de presiunea atmosferica. Trebuie stiut ca in cadrul unei incinte condensul se depune, strict , atunci cind diferenta de temperatura dintre pereti si aerul interior este mai mare de 10 grdC, iar concentratia vaporilor si presiunea exterioara tind sa conduca spre punctul de roua.
..................................................................
ceva imi scapa in aceasta descriere, sau mai trebuie sa invat ......................,
cum spunea nenea Einstein ca "omul toata viata invata si moare "neinvatat""
Citat din: Carciog Eugen din Februarie 17, 2013, 09:15:48 AM
...
Trebuie stiut ca in cadrul unei incinte condensul se depune, strict , atunci cind diferenta de temperatura dintre pereti si aerul interior este mai mare de 10 grdC, iar concentratia vaporilor si presiunea exterioara tind sa conduca spre punctul de roua.
...
Interesant felul cum ai abordat problema condensului!
Strict la fraza de mai sus, nu stiu de unde ai ajuns la aceasta concluzie.
Eu am mai expus parerea mea (de nespecialist) in legatura cu condensul. Cred ca aerul din expiratie incarcat cu vapori iese din ghem la o temperatura destul de mare si cu concentratie destul de mare de vapori. In afara ghemului el se dilueaza in aerul din restul lazii, rezultand un amestec a carei temperatura si concentratie in vapori este variabila, in fiecare punct al lazii avand aerul cu acesti doi parametrii (temperatura si concentratie de vapori) diferiti. Acest aer este in contact cu fagurii si peretii lazii, fiecare dintre acestia avand la randul lor o temperatura. In momentul in care temperatura fagurilor sau peretilor este mai mica decat punctul de roua al aerului cu care vine in contact, acesta va ceda o parte din apa pe care o continea, sub forma de condens care se depune pe aceste corpuri.
eu nu sunt deacord cu notiunea de presiune interioara si exterioara , nu uitati stupul nu este perfect etans ca submarinul sau avionul , mai bine am spune despre densitatea aerului din stup si nu de presiune , ca presiunea e egala oriunde ar fi in afara sau inauntru, daca nu ma credeti luati un barometru.
Recunosc, sint chimist si am lucrat 20 ani in termotehnica! Vaporii de apa sint mai grei decit aerul, dar temperatura lor face ca egalizarea presiunii sale partiale intre clopotul stupului si exteriorul sa aibe o remanenta, un timp de egalizare. Daca tirajul (viteza de circulatie a aerului rece intre urdinis si o eventuala neetansietate la capac, si este cu atit mai mare cu cit temperatura peretilor este mai mare, ati observat ca acele cosuri de fum care sint pe exteriorul cladirii se infunda foarte repede, iar cele de pe pereti interiori aproape niciodata, depunerea funinginii si mai ales a creosotului care determina incendiile este un proces aproape identic cu depunerea condensului), este mare, vaporii de apa tind sa aibe un dans precum dansul albinelor , sau tintarilor la imperechere, avind o evolutie circulara, cu un transfer de caldura de la aerul rece la vapori, ceea ce duce la scaderea temperaturii vaporilor la sub 10 grade fata de peretii exteriori sau alte suprafete, asa zisa reci. (in termeni tehnici se numeste curgere turbulenta, mai exista si curgere laminara) Nu stiu daca ati observat ca daca aveti geam deschis in bucatarie si folositi hota aveti geamurile si peretii plini de condens. Inchideti etans bucataria , dati drumul la hota si veti constata ca geamurile si peretii se vor usca foarte repede. (Nevestemii i-a luat o viata sa priceapa, acum ma cearta daca are ceva deschis) ,( se numeste evaporare in vid). Notiunile de densitate si presiune, in cazul gazelor si vaporilor sint strins legate de temperatura, mai ales ca stupul are forma de clopot. Daca nu exista circulatie in stup, transferul de caldura si gaze este foarte greoi, chiar daca presiunea se egalizeaza. Trebuie sa stiti ca aerul stationar este cel mai bun izolator( cazul temopanelor) dar aerul in miscare este cel mai bun conducator termic, ( fie gerul cit o fi, numai vintul sa nu bata). Mai exista problema presiunii partiale a unor vapori care in anumite conditii sint captivi sau cu o circulatie mica, si presiunea atmosferica. Cind presiunea atmosferica scade, evaporarea creste enorm,(de aceea se formeaza norii atit de repede cind se vad la meteo pe satelit, si sint in vecinatatea" atmosferica" a unui sistem cu presiune ridicata,) cazul cind deschizi usa de la congelator si ies vapori de apa direct din gheata. In aceste conditii, o micsorare a presiunii atmosferice exterioare determina ajungerea rapida la punctul de roua, concentratia de vapori in clopot putind depasi (pe moment), pe cea de afara si sa ajunga la punctul de roua si sa se depuna pe pereti, dar nu se vor depune pe pereti pentru ca diferenta de temperatura nu este mai mica de 10 grdC si atunci se face egalizarea prin urdinis sau sita. Ginditi-va ca nefiind circulatie (in cazul de etansare buna, temperatura relativ ridicata din stup fata de temperatura exterioara face ca vaporii sa aibe o densitate mai mica decit cei de afara, iar circulatia aerului fiind deosebit de mica, face ca diferenta de temperatura dintre aerul(cu vapori) si pereti sa fie apropiata, schimbul de vapori intre clopot si exterior sa se faca strict prin zona joasa de la urdinis, sau si mai bine prin coborirea vaporilor in surplus fata de presiunea partiala de afara, prin sita fundului antivaroa, lasata deschisa. Deci sistemul de clopot face ca transferul de caldura intre aerul din stup si exterior sa favorozeze un tranfer de materie (vapori de apa, si nu numai) numai la partea de jos, in rest temperatura interioara a incintei sa aiba variatii mici in ansamblu. Cred ca am tot modificat in nevoia de a fi mai bine inteles incit si mie imi este greu de inteles propria-mi exprimare, dar de la intelegerea fenomenului si pina la al explica pe intelesul tuturor si a da exemple din viata cotidiana cu care se inrudeste fenomenul este foarte greu. Oricum presiunea partiala . presiunea atmosferica, densitatea si greutatea moleculara a gazelor, sint influientate de temperatura exterioara, iar egalizarea lor se face prin miscarea aerului. Daca miscarea aerului este mica la scaderea presiunii, egalizarea se va face strict prin evaporarea de pe pereti si prin marirea volumului va iesi pe urdinis surplusul, temperatura din clopot raminind relativ constanta, nefiid conditii de formare condens ci chiar de eliminare a lui. Vedeti ca in explicatiile date de "batrinii" in apicultura veti gasi asemanari chiar daca nu sint termotehnice. Sper ca veti intelege ceva, iar daca nu va rog sa-mi puneti intrebari si punctual voi incerca sa va lamuresc, mai ales ca (va dau cuvintul de onoare ca persoane cu studii de specialitate au fost greu de convins ca intr-o incinta etansa, cu aburi prin racire se produce vid relativ, iar o pelicula cu apa se va evapora foarte repede, daca se micsoreaza presiunea brusc,( oalele sub presiune deschise fara sa fie racite).
Va rog sa puneti intrebari punctual si voi incerca sa raspund.
Interesant expozeu, pe de alta parte foarte incarcat cu terminologie de specialitate.
Ca sa stiu daca am bine priceput: la sistemul de iernare clopot cu fund anti-varroa sau cu gauri pe fundul stupului, inchis perfect etans deasupra ramelor ar trebui sa nu produca deloc condens - cu exceptia situatiei cand diferenta de temperatura pe peretele stupului e mai mica de 10 grade?
Intrebare concreta:
Puteti sa imi spuneti daca la un stup vertical amplasarea unui polistiren sub capac (montat fix, fortat in capac, pe toata suprafata lui interioara) va produce condens sub? Ma refer la cele doua modalitati de iernare : horn (la asta va spun eu ca mi-a produs si a trebuit sa le scot, intreb pentru a afla daca am gresit cu ceva in aplicarea lui si ce anume) sau clopot (sistemul asta nu l-am incercat inca).
Avand in vedere experienta dvs. tehnica in domeniu, ne puteti concretiza sfaturi in iernare bazate pe fenomenele fizice descrise? Poate asa vom intelege mai usor.
Danke!
mosunick- eu am inceput iernatul cu polistiren sub capac. la inceputul lui 2013 l-am eliminat, pt ca astupase orificiile de aerisire din capac. oricum stupii incepusera sa faca mucegai. acum am peste podisor o toala, si capacul gol. oricum mucegaiul si condensul persista. singurul lucru care cred ca-l putem face e sa ne rugam sa fie o zi mai calda, cand ies ''fetele'' la zbor, si sa le mutam in alte cutii (stupi). bine, acum trebuie sa nu mai facem greseli. ''MULT SUCCES''. :yahoo_cry: :yahoo_cry: :yahoo_cry:
SINCER EU SI NOAPTEA CAND MA SUCESC IN PAT, MA GANDESC CUM SA LE IMPACHETEZ LA ANUL SA NU MAI AM PROBLEME. ASTA DACA IES CU BINE LA LIMAN. :mad:
Bine a fi! Asta e SIIIIGUUUR.
CE nu se stie este CAND si mai ales CUI. :) :hi:
Daca nu iesim la liman, o luam de la capat. Scump dom'le scump....
Metoda de impachetare a lui marius vfp am mai vazut-o la cineva. Numai ca omul folosea in loc de nailon+toale polistiren din acela pt parchet. Polistiren cu folie de aluminiu. in schimb omul nu lasa cei 2-3 cm gol in partea din spate. CRED CA STUPII LUI MARIUS VFP sunt cu fund fix, iar podisorul are plasa pt aerisire.
salut la toti , nus eu mare mester da sa stiti ca nici pe mine nu ma ocoleste condensul si ceva mucegai printrun colt al stupului unde nu sta albina , plec de la ideea unei restrangeri mai bune a cuibului in toamna, astfel incat rama si chiar pe colturi sa fie albina multa , daca rama e ocupata bine nu se face condens ,
am 2 tipuri de cutii , cu fund spart cu sita in sistem clopot , care ierneaza destul de bine , dar si cu fund plin , din teama de a fi mai cald lor albinelor le-am lasat ceva nailon si lor si au facut ceva mai mult condens fatza de cei cu fundul gol , la cei cu fundul plin nu am podisor cu sita , e un podisor din scandurele ca la clasicul orizontal dar sunt prinse toate pe o rama din lemn , categoric ca printre scandrurele mai bate si vantul :) si e o aerisire destul de buna ,gauri in capac nu le-am facut inca dar peste rame am pus o toala sa mentina caldura , nailonul lam scos ca era de jale , ,
spor
Exista materiale izolatoare care au pori si absorb apa, de fapt nu o cedeaza usor mediului, hidrofobe, din care categorie face parte si polistirenul daca nu este hidrofug (cealalta categorie, probabil cel de exterior, dar nu bag mina in foc) si cele hidrofuge care resping apa. Referitor la temperatura de formare a condensului, diferenta de temperatura cind este mai mare de 10 grdC, de exemplu 35 grdC aer, si 20-25 grd pereti. In zona se foloseste cu succes papura , care are o porozitate mare si care inglobeaza o mare cantitate de apa, dar pe care o cedeaza foarte usor la scaderea presiunii atmosferice, fara sa existe mucegai, cel putin din ce m-au povatuit cei de pe aici. Avind pori mari au si aer inglobat, deci au si un coeficient de transfer termic mic, mai bun izolator. Este necesar sa fie recoltata verde, si uscata la umbra la temperatura cit mai mica pentru a se proteja acei pori. Daca priviti papura in taietura transversala veti constata ca am dreptate si este ca rama de la geamul termopan in sectiune. Se foloseste si sub capac dar si intre diafragme si pereti, si se confectioneaza niste "plapumi". Nu mai este nevoie de altceva dar unii mai pun peste, tesatura. Tesatura daca nu este din bumbac si este din poliester, sintetic, este contraindicat, fiind atragatoare de apa, de care se desparte foarte greu, existind legaturi ichimice intre apa si molecula materialului care se rup foarte greu, situatie in care exista, la temperatura din stup, conditii bune de formarea mucegaiului pentru ca apa se pastreaza mult timp si sporii mucegaiului au timp sa eclozeze, dar si sa fructifice alti spori. Daca materialul cedeaza apa periodic, si este uscat mai mereu nu se va forma mucegai. Pe de alta parte papura este mai peste tot si ieftina, numai munca si timpul omului, forma de tesere depinzind de fiecare, asemanator cu cosurle de panusi din piete, sau covorase impletite ca la rachita , cu diferentele de rigoare. Panusile nu sint bune. Din experienta veti gasi forma cea mai avantajoasa. Important este ca sa nu existe curenti de aer in stup, pentru ca asta produce condensul, datorita vaporilor eliminati de albine si aerul rece care circula si tinde sa se incalzeasca pe baza aerului cald, dar mai ales a caldurii inglobate de vaporii de apa. Trebuie sa stiti ca reactiile chimice si fenomenele fizice se produc preferential adica unele au prioritate fata de altele, iar vaporii cedeaza caldura printre primii.
Intradevar fenomenele de evaporare si condensare sunt foarte complexe si e greu sa tinem cont de toti factorii care intervin. Nu sunt de acord cu toate explicatile pe care le-ai dat. De alte aspecte mi-am dat seama ca le-am neglijat nejustificat. Poate o sa mai revin cu unele nedumeriri.
Saltele de papura am folosit si eu o vreme. Intradevar permit evacuarea condensului, dar erau unele probleme de etansare pe margini (nici o prea mare aerisire nu-i buna). Eu zic ca fiecare stupar cu putina vechime a tras cateva concluzii (empirice) despre diferite metode de impachetare si pe cele care nu dau rezultate cauta sa le schimbe.
Citat din: stefan1 din Februarie 20, 2013, 01:49:23 AM
...............................................
Saltele de papura am folosit si eu o vreme. Intradevar permit evacuarea condensului, dar erau unele probleme de etansare pe margini (nici o prea mare aerisire nu-i buna). ..............................................................
Eu as mai pune si o patura intre podisor si saltea pentru a opri circulatia aerului.
Pe masura ce citesc, iar uneori recitesc, imi dau seama ca fenomenul umiditatii in stup este inteles diferit. Condensul din stup nu se elimina cu diferite materiale ci secretul este ca acest condens se depune pe suprafete, sau in interiorul materialelor, dar in conditii inverse, de reevaporare, materialul absorbant sa nu cedeze condensul tot odata, ci sa-l cedeze gradat pentru a se putea face schimbul cu exteriorul. Celuloza din plante face acest lucru foarte bine. Ati constatat vara ca va puneti diferite tricouri, iar in unele transpirati si in altele mai putin? De fapt unul il absoarbe si il retine (cel sintetic), celalalt il absoarbe dar pe fata cealalta il cedeaza usor.
Evaporarea se face cu absorbtie de caldura, deci vaporii sint la temperatura aerului din stup, iar condensul are temperatura suprafetelor. Totusi evaporarea se mai produce si prin scaderea presiunii, in alte conditii se numeste evaporare in vid. In stup pe parcursul iernii avem ambele fenomene. Pentru a se forma mucegai trebuie ca acel condens sa stea o perioada destul de lunga pe acele suprafete, si cel mai sigur pe suprafata pe unde se transfera (se pierde) cel mai usor caldura, colturile de la blocurile neizolate de exemplu. In termeni de specialitate se numeste punte termica. Deci secretul ar fi ca materialul izolator sa acumuleze condensul dar sa-l elibereze gradual. As vrea sa-mi spuneti daca in iernile cu perioade lungi de ger se formeaza condens si mucegai, cind umiditatea aerului este mica, sau in iernile blinde si ploioase cu umiditate mare, cum a fost prin sud anul asta.
Si eu cred ca intelegem diferit fenomenul. Eu sunt perfect de acord cu sfatul dat de Pistol28: textile din lana sau bumbac se comporta ca un burete care absorb surplusul de umiditate din aerul din stup, il transmit prin masa textilelor si il evapora in atmosfera prin capac. Acest mod de preluare a umiditatii se face cu o mai mica pierdere de caldura, ceea ce protejeaza ghemul.
Se stie ca schimbul de caldura se face prin conductie, convectie si radiatie. Prin conductie in stup se produce mai putin, materialele fiind cu coeficient de transmisie termic scazut (lemn, ceara, chiar mierea care e compartimentate in celule separate prin pereti de ceara). Prin radiatie se pierde inevitabil o anumita cantitate de caldura. Temperatura exterioara a ghemului este de cel putin 7-8 grade, sub aceasta albinele nu ar rezista. Aceasta minge radiaza in toate partile unde electromagnetice (radiatii infrarosii) care au capacitatea de a strabate (cu anumiti coeficienti de atenuare) orice fel de material. Cea mai multa caldura insa se pierde prin convectie si asta este in functie de cat aer rece circula prin stup. La iernarea tip clopot, aceasta circulatie este limitata de diferenta de densitate a aerului rece si a celui cald. La iernarea clasica trebuie ca noi sa reglam un flux de aer astfel incat acesta sa poata prelua toata umiditatea expirata de ghem, dar sa nu fie prea puternica incat sa raceasca foarte tare ghemul (se stie ca schimbul de caldura dintre o suprafata (aici ghemul)si un fluid (aici aerul din jurul ghemului) este proportional cu patratul vitezei cu care acest fluid circula fata de acea suprafata). De aceea doar o salteluta de papura deasupra elimina umiditatea dar permite o prea mare circulatie de aer si deci o racire prea mare a ghemului, care trebuie compensata prin consum mai mare de miere, iar o carpa pusa in plus sub saltea, impiedica circulatia aerului, la fel ca hainele din imbracaminte si pastreaza mai bine temperatura ghemului.
Astea sunt doar putine din fenomenele pe care eu imi inchipui ca se petrec iarna in stup. Poti sa-mi spui unde gresesc.
Cred ca ai pus punctul pe i. Ai explicat perfect. Am sa caut conditiile favorabile pentru dezvoltarea mucegaiului, si pe cele nefavorabile si apoi sa vad ce material este bun. Poate lignina din lemn, celuloza obtinuta prin procedee foarte vechi si care poate fi obtinuta in strat cit de gros se doreste. Mai trebuie in amestec un alt material natural dar pe care sa-l deteste mucegaiul si ciupercile sau mai stiu eu ce mai deranjeaza, voi stiti mai bine. Am sa ma documentez! Multa sanatate !
Mucegaiul apare numai unde apare si persista condensul. Noi trebuie sa creem conditii incat in stup sa nu fie condens dar nici o prea mare circulatie a aerului, care mareste consumul de miere. Lucrul asta nu e foarte simplu. In afara de fundul cu sita (dar si aici apar multe discutii, este necesar sub tot fundul sau 1/2 sau 1/3 din suprafata lui sau cand e ger trebuie sa micsoram sau sa marim aerisirea prin fund?), la iernarea clasica in general se alege varianta unei aerisiri mai mari, chiar daca in cazul asta este nevoie de faguri mai plini de miere sau de 'realimentari' in timpul iernii.
Nu prea inteleg! Unii scriu ca este bine cu fund cu sita, altii cu fund plin. Trebuie sa tina de experienta si de fiecare an in parte, am citit si din anii anteriori, Totusi, prin urdinis se face transferul foarte bine cu exteriorul, de fapt doar surplusul de condens raportat la presiunea si umiditatea atmosferica. La fundul cu sita a tinut cineva cont ca atunci cind bate vintul, si iarna cam bate, curentul ce trece pe sub stup poate determina curenti interiori , de fapt un amestec intre aerul rece si cel cald din stup ? Pentru ca acest parsiv condens se formeaza rapid si se elimina greu si mai depinde si de conditiile exterioare.
Referitor la mucegai, ca orice organism viu mediul propice este usor acid sau usor bazic, cred ca cel acid dar asta la timpul potrivit. Din plante se pot extrage lesii(bazice) dar si macerate acide. Am posibilitatea tehnica sa masor daca apa in care se macereaza tutunul in ce categorie intra. Ma pasioneaza mult si plantele medicinale si sint din toate pentru orice. Imi fac si alifii, si chiar am sa macerez niste tutun in putin ulei la 40-45grdC timp de 2-3 zile apoi am sa masor pH-ul si sa-l amestec tot la temperatura asta cu ceara de albina iar amestecul rezultat sa poata fi dat cald pe o scindura iar apoi sa se intareasca sa nu afecteze albina, si o voi pune in mediu cu mucegai si voi vedea. Asa cum tintarii fug de busuioc, din frunzele de crizantema se obtine macerat pentru mana, asa si pentru mucegai trebuie sa existe leac. Vom vedea, chiar daca va mai dura. Doamne ajuta!
La stupii cu fund cu sita corect construiti singurii curenti ascendenti care se formeaza sunt lenti, pe pricipiul liftului, aerul viciat coboara, locul sau fiind luat de aer proaspat,
Oricat de tare ar bate vantul, acesta nu poate influenta curentii din stup.
...se vede lipsa de experienta cu astfel de stup
Citat din: romikele din Februarie 23, 2013, 02:01:53 PM
La stupii cu fund cu sita corect construiti singurii curenti ascendenti care se formeaza sunt lenti, pe pricipiul liftului, aerul viciat coboara, locul sau fiind luat de aer proaspat,
Oricat de tare ar bate vantul, acesta nu poate influenta curentii din stup.
...se vede lipsa de experienta cu astfel de stup
Va referiti la stupii cu fund anti-varroa sau la cei cu 5 gauri in spate?
La cei cu sita pe toata suprafata
Citat din: Carciog Eugen din Februarie 23, 2013, 12:57:50 PM
Nu prea inteleg! Unii scriu ca este bine cu fund cu sita, altii cu fund plin. Trebuie sa tina de experienta si de fiecare an in parte, am citit si din anii anteriori, Totusi, prin urdinis se face transferul foarte bine cu exteriorul, de fapt doar surplusul de condens raportat la presiunea si umiditatea atmosferica. La fundul cu sita a tinut cineva cont ca atunci cind bate vintul, si iarna cam bate, curentul ce trece pe sub stup poate determina curenti interiori , de fapt un amestec intre aerul rece si cel cald din stup ? Pentru ca acest parsiv condens se formeaza rapid si se elimina greu si mai depinde si de conditiile exterioare.
Referitor la mucegai, ca orice organism viu mediul propice este usor acid sau usor bazic, cred ca cel acid dar asta la timpul potrivit. Din plante se pot extrage lesii(bazice) dar si macerate acide. Am posibilitatea tehnica sa masor daca apa in care se macereaza tutunul in ce categorie intra. Ma pasioneaza mult si plantele medicinale si sint din toate pentru orice. Imi fac si alifii, si chiar am sa macerez niste tutun in putin ulei la 40-45grdC timp de 2-3 zile apoi am sa masor pH-ul si sa-l amestec tot la temperatura asta cu ceara de albina iar amestecul rezultat sa poata fi dat cald pe o scindura iar apoi sa se intareasca sa nu afecteze albina, si o voi pune in mediu cu mucegai si voi vedea. Asa cum tintarii fug de busuioc, din frunzele de crizantema se obtine macerat pentru mana, asa si pentru mucegai trebuie sa existe leac. Vom vedea, chiar daca va mai dura. Doamne ajuta!
Referitor la fundul antivarroa: Vantul care introduce aer rece in stup nu face condens. Aerul introdus este purtator de putina umiditate. S-a dat recent pe forum niste date interesante si in ccca ce priveste cantitatea de apa ce o poate contine aerul la diferite temperaturi
- la -10 grade - 2,14g apa/metru cub de aer
- la 0 ______4,80g
- la+10______9,40g
- la 20_____17,30g
- la 30_____30,30g
Acest aer care intra cu o cantitate mica de umezeala, in plus nu este saturat, deci mai poate prelua o cantitate de aburi din aerul din stup fara a ajunge la saturatie. In plus condensarea nu este instantanee, caldura latenta de evaporare/condensare la apa este cea mai mare dintre toate fluidele cunoscute. Pana aceasta caldura este cedata, vaporii sunt scosi din stup de acei curenti de aer.
Spui ca "pentru mucegai trebuie sa existe un leac". Albinele l-au gasit. Este propolisul. Deea ele obtureaza crapaturile din stup cu propolis, ba da chiar pe peretii lazii si chiar pe buza celulelor, un strat foarte subtire, care uneori se observa in special la fagurii galbeni, noi. Daca insa cantitatea de condens este prea mare, 'leacul' nu mai ajunge si mucegaiul se instaleaza, nu numai pe rame si ceara, dar si mai grav, in rezervele de pastura, degradand-o sau chiar facand-o toxica.
Tabel1: atunci cand temperatura punctului de roua ajung din urma temperatura aerului.
Tabel2: cantitate apa la umiditate 100%,
Tabel1: Legatura dintre umiditate relativa si temperatura punctului de roua.
Cand temperatura punctului de roua ajunge din urma temperatura aerului rezulta umiditate 100% (condens garantat).
Condensul apare cand temperatura interioara a peretilor, podisorului scade la valorile din drapta tabelului.
Tabel2: cantitate apa la umiditate 100%,
Concluzie: La aceeasi cantitate de apa din aer (vapori), condensul apare la temperatura aerului mai scazuta.
Concluzie pentru stup: cresteti pe cat posibil temperatura in stup, prin izolare termica, dar trebuie tinut cont si de aerisirea.
Una este sa fii invelit cu o plapuma din lana prin care circula aerul ( buna pentru fun fix). =materiale permeabile ("la aer")
si alta este sa pui plapuma din lana peste o folie de plastic ( buna pentru fun gol ), = materiale impermeabile.
Cu folie nu mai circula aerul aproape de loc in stup cu fund fix si rezulta fara probleme CONDENS.
Metoda CLOPOT este cea care accepta folia de plastic, dar trebuie sa fie bine izolat termic deasupra si in laterale
Folosirea foliei de plastic la stup cu fund fix se poate face daca se mareste urdinisul foarte mult.
Citat din: pistol28 din Februarie 24, 2013, 09:01:27 AM
Folosirea foliei de plastic la stup cu fund fix se poate face daca se mareste urdinisul foarte mult.
mai spart =))
vrei sa-mi spui shi localitatzile unde se poate aplica ?
Se poate folosi in toate localitatile unde urdinisul este deschis cam cat un FAV. =))
Carciog Eugen, de cand te asteptam sa vi sa ne spui, cu vandul care bate prin FAV, ca nici care nu ne-am gandit. =))
Mosunik am dat niste date tehnice pentru ca am citit mult pe forum si mai multi fac confuzii, pentru ca de foarte multe ori in viata ceea ce ni se pare logic si evident se demonstraza a fi exact invers. Eu nu am nici un fel de cunostinte apicole, dar daca se pune folie , apoi un material izolator, spatiul ramas pina la capac va functiona ca un spatiu tampon pentru reglarea temperaturii. Vaporii de apa nu trebuie sa aibe conditii sa se depuna, oricum ii ai, si chiar daca nu s-ar produce in stup, umiditatea atmosferica se va uniformiza si in stup.
In genere trebuie ca volumul de aer de aerisire care tranziteaza stupul sa fie indeajuns de mic pentru a nu favoriza formarea condensului. Probabil prin incercari succesive la mai multi stupi vei constata un optim de urmat.
Buna ziua,
Sunt incepator la a doua iernare a albinelor am avut 32 de familii in stupi verticali pe 10 si 12 rame cu fund antivarooa si-i iernez (al doilea an) tip clopot, adica fara suber , (,,la fundul gol") cu foilie sus si polistiren in podisor, pana la aceasta ora fara probleme, exceptie cea pe care o descriu mai jos.
Sambata m-am dus la stupina pentru a le pune turta cu medicamente si protofil si am constatat ca o familie era moarta. Aceasta familie a mai avut aproximativ 200 gr de turta, cum i-am pus in ianuarie si aproximativ 100 de grame de miere in rame, dar avea urdinisul blocat cu albine moarte. Mentionez ca in 24 ianuarie le-am curatat urdinisul la toate familiile. Urdinis care are intre 50 si 550 milimetri (5 milimetri/5.5 cm) asigurat cu gratie antisoareci. Reamintesc fund antivarooa, fara mucegai, fara condens.
Am luat mostre din albinele moarte si le-am dus, astazi, la analiza de unde am primit urmatorul rezultat: varooa = negativ; neosemoza = negativ; loca romaneasca = negativ; loca americana = negativ; diaree = negativ.
Am intrebat daca mi-ar putea da un raspuns privind cauza morti. Mi s-a spus ca se pot face doar presupuneri si anume datorita faptului ca au avut urdinisul blocat, dar totusi nu s-au asfixiat fiindca au avut aer. Le-am sugerat ca daca au avut udinisul blocat nu cumva au murit din cauza ca nu au putut iesi la curatire timp de o luna. Mi s-a spus ca este putin probabil si nu s-a gasit nimic in acest sens.
Avand in vedere cele de mai sus va intreb pe dvs. care aveti experienta, care este cauza morti ?!
Va multumesc si astept ,,sfatul batranilor", in stuparit, bineinteles.
Albinele moarte erau toate pe fundul stupulu,i sau erau si intre rame din care unele cu capul in celule?
Toate erau pe fundul stupului si doar 2 - 3 cu capul in celule.
Citat din: Vasile Rob din Februarie 25, 2013, 02:07:37 PM
Buna ziua,
Sunt incepator la a doua iernare a albinelor am avut 32 de familii in stupi verticali pe 10 si 12 rame cu fund antivarooa si-i iernez (al doilea an) tip clopot, adica fara suber , (,,la fundul gol") cu foilie sus si polistiren in podisor, pana la aceasta ora fara probleme, exceptie cea pe care o descriu mai jos.
Sambata m-am dus la stupina pentru a le pune turta cu medicamente si protofil si am constatat ca o familie era moarta. Aceasta familie a mai avut aproximativ 200 gr de turta, cum i-am pus in ianuarie si aproximativ 100 de grame de miere in rame, dar avea urdinisul blocat cu albine moarte. Mentionez ca in 24 ianuarie le-am curatat urdinisul la toate familiile. Urdinis care are intre 50 si 550 milimetri (5 milimetri/5.5 cm) asigurat cu gratie antisoareci. Reamintesc fund antivarooa, fara mucegai, fara condens.
Am luat mostre din albinele moarte si le-am dus, astazi, la analiza de unde am primit urmatorul rezultat: varooa = negativ; neosemoza = negativ; loca romaneasca = negativ; loca americana = negativ; diaree = negativ.
Am intrebat daca mi-ar putea da un raspuns privind cauza morti. Mi s-a spus ca se pot face doar presupuneri si anume datorita faptului ca au avut urdinisul blocat, dar totusi nu s-au asfixiat fiindca au avut aer. Le-am sugerat ca daca au avut udinisul blocat nu cumva au murit din cauza ca nu au putut iesi la curatire timp de o luna. Mi s-a spus ca este putin probabil si nu s-a gasit nimic in acest sens.
Avand in vedere cele de mai sus va intreb pe dvs. care aveti experienta, care este cauza morti ?!
Va multumesc si astept ,,sfatul batranilor", in stuparit, bineinteles.
Daca le striviti ce culoare si miros au si daca continutul este lipicios ?
Daca erau albine intre rame chiar daca mai aveau un pic de miere si o parte din turta, as fi zis ca au murit de foame. Asa nu sunt sigur si nu stiu ce sa zic.
Nu exista posibilitatea, sa fi lovit cineva stupul si sa fi cazut ghemul pe timp de frig si sa nu se mai poata reface ??
Chiar rasturnat sa fi fost stupul nu cadeau chiar toate albinele de pe rame. Ramaneau destule.
Citat din: bucovineanu din Februarie 25, 2013, 09:43:16 PM
Daca erau albine intre rame chiar daca mai aveau un pic de miere si o parte din turta, as fi zis ca au murit de foame. Asa nu sunt sigur si nu stiu ce sa zic.
Sunt de aceeasi parere. Niciodata turta nu se da cand albinele nu mai au deloc miere. Nu stiu exact fenomenul, dar am mai auzit cazuri cand familii populate au murit cu turta deasupra dar fara miere in faguri. Eu cred ca e vorba de o prea putina apa pe care o ofera turta, apa indispensabila metabolismului albinelor si chiar diolvarii turtei. La stupii infometati se da miere nu turta iar la cei in care albinele sunt deja cazute dar nu moarte, se da sirop peste ele, dar intr-o incinta incalzita.
Buna ziua,
Va multumesc tuturor celora care ati incercat sa-mi explicati nedumerirea.
Si specific:
- stupul nu a fost lovit nu a fost rasturnat. De fapt era cam spre mijlocul stupini si la maximum 50 cm unul de altul;
- nu le-am strivit, le-am dus la laboratorul Directiei Veterinare care mi-au comunicat cele pe care le-am scris si eu pe forum;
D-lui Stefan 1 ii raspund:
Cred ca in 24 ianuarie cand le-am pus turta, ( daca nu si acum) au avut (au) miere si la fel am procedat si cu cele 31 de familii. Vizualizand ramele se pare ca au miere.
De ce nu au fos t probleme si la altele ? !
Nu zice hop pana nu ai sarit. Probleme pot sa apara si de acum inainte.
Domnule,daca ai fi blocat pe munte de o avalansa si in rucsac ai avea numai o bucata de paine cum ai sta cu moralul? Nu ati spus pe cate rame a iernat familia -nu cate rame ati lasat in cuib,nu ati spus daca albinele aveau puiet sau nu,nu ati spus daca albinele erau sub turta pusa sau pe mierea ce a mai ramas in cuib,cum aratau albinele moarte?
Am spus ce am spus pe baza datelor pe care le-ai furnizat. Ai spus ca mai avea 200 g de turta si 100 g de miere. Daca este asa, imi mentin parerea ca a murit de foame. Aia nu-i rezerva de miere. 100 g de miere (daca informatia este exacta) inseamna ca ceva miere a ramas mai la o margine unde nu a ajuns bine ghemul. Asta inseamna ca pe unul sau mai multe intervale nu mai era deloc miere si ghemul a putut sa se divizeze prin moartea albinelor de pe un interval. Informatia daca a avut sau nu puiet, iarasi era importanta. Daca avea puiet, putea muri si cu multa miere in el, daca aceasta era la marginea ramelor, departe de puiet. Si faptul ca urdinisul a fost infundat poate fi cauza mortii. Albinele se streseaza in special cand temperatura de afara este de zbor. Dar in cazuri de acestea apare diaree in stup, ceea ce zici ca nu a fost. Daca stupul e cu fund fix aparea asfixia, dar aici nu e cazul. Daca consumul de miere a fost evident mai mare decat la alte familii, e posibil sa nu fi fost bine etansat sus. Mai pot fi si alte cauze cum ar fi paduchii, caz in care albinele nu formeaza ghemul normal si mor de frig.
Buna ziua,
Va multumesc pentru straduinta de a-mi dezlega misterul. Ma gandesc ca, totusi, d-l Stefan 1 are dreptate cand spune ca or fi murit stresate. La ,,experienta" mea nu stiam ca se streseaza daca au mancare putina. Eu credeam ca trebuie sa fi mancat tot ce aveau ca apoi sa moara de foame. Iar ma gandesc ca stresul putea sa vina de la faptul ca urdinisul era blocat si ele nu aveau posibilitatea sa iasa sa se curete...
D-lui Gheghe ii spun ca nu am asimilat sistemul nervos al unei insecte cu cel al unui om ! Din nestiinta, bineinteles. Si asa dupa cum se vede din ceea ce am postat nu am emis nici un verdict si aceasta pentru ca nu am experienta, eu doar am facut apel pentru a ma lamuri si a invata pentru viitor cum trebuie sa procedez.
Am raspuns la o intrebare mai sus si am spus ca toate albinele erau pe funcdul stupului. Iar acum va spun ca nu au avut puiet si ca au iernat pe 5 rame.
Cum aratau albinele moarte ?! Erau intregi nu aveau abdomenul umflat, nu erau urme de diaree, dupa cum am mai spus. Nu stiu ce altceva ati dori sa stiti.
Pentru Stefan 1. Acea diferenta de temperatura nu este de la mine ci din literatura de specialitate, a citat cineva un site cu un studiu pentru termopane. Punctul de roua este o concentratie, nu temperatura, si este concentratia la care atmosfera, intr-un fel, nu mai suporta vapori si acestia condenseaza. Ca ei depind de umiditatea de afara, si temperatura asta-i altceva. Atit timp cit nu patrunde in stup un curent de aer rece, evacuarea vaporilor de apa (deci nu a condensului) se va face pe urdinis, la sistemul clopot. Cu timpul in clopot se formeaza un microclimat cu mentinerea unei temperaturi la pereti. La sistemul cu ventilatie tot timpul albinele vor consuma mai mult pentru a suplini caldura cu care aerul cald iese pe sus, (aerul evacuat contine o cantitate de caldura).
PUNCTUL DE ROUA (temperatura punctului de roua)
= reprezintă temperatura la care trebuie răcit amestecul pentru ca vaporii să devină saturanți și deci să înceapă să se condenseze,
= Temperatura peretilor stupului pentru a se produce condens.
Temperatura punctului de roua arata cantitatea de vapori din aer,
cand Temperatura punctului de roua este egala cu temperatura aerului rezulta umiditate 100%, (cand este ceata , ploaie, burnita.........).
Din examinarea resturilor de pe fundul stupului puteti trage diverse concluzii care va apropie de cauza mortii familiei:cristale de miere 'zaharisita' pe fundul stupului poate presupune in cazul stupului cu fund 'gol'o ventilatie prea mare -mai ales daca sunteti intr-o zona de curenti de aer.Mierea cristalizata in procent mare in lipsa apei nu poate fi valorificata.Albina moarta cu trompa scoasa si cu abdomenul tras-supt-presupune lipsa hranei.Matca ati gasit-o printre albine?,daca nu este un motiv de consum exagerat de miere.Depinde si ce albina a intrat in iarna ,cat de uzata a fost.Daca sunt excremente de soareci ,albine decapitate , faguri rosi ,normal ca au fost soareci si este un motiv...In alta ordine ,am sesizat ironia.Este adevarat ca am fost putin iritat de ideea ca ati tratat cu nonsalanta lipsa evidenta a rezervelor desi cred ca sunteti un bun apicultor.Daca v-am suparat imi cer scuze.
Citat din: Carciog Eugen din Februarie 27, 2013, 11:27:06 AM
Pentru Stefan 1. Acea diferenta de temperatura nu este de la mine ci din literatura de specialitate, a citat cineva un site cu un studiu pentru termopane. Punctul de roua este o concentratie, nu temperatura, si este concentratia la care atmosfera, intr-un fel, nu mai suporta vapori si acestia condenseaza. Ca ei depind de umiditatea de afara, si temperatura asta-i altceva. Atit timp cit nu patrunde in stup un curent de aer rece, evacuarea vaporilor de apa (deci nu a condensului) se va face pe urdinis, la sistemul clopot. Cu timpul in clopot se formeaza un microclimat cu mentinerea unei temperaturi la pereti. La sistemul cu ventilatie tot timpul albinele vor consuma mai mult pentru a suplini caldura cu care aerul cald iese pe sus, (aerul evacuat contine o cantitate de caldura).
Din pacate trebuie sa te contrazic: punctul de roua este o temperatura si anume temperatura la care un amestec de aer si vapori (sa zic un metru cub de aer care contine 10 grame de apa sub forma de vapori) devine saturat, sau la care concentratia relativa ajunge la 100% (ca sa-l legam si de concentratie).
S-a mai dat aici un tabel cu punctul de roua pentru amestecuri de aer si vapori la diferite temperaturi:
http://sincom.ro/informatii-utile/despre-condens/ (http://sincom.ro/informatii-utile/despre-condens/)
Acele 10 grade diferenta intre temperatura ambientala si cea a peretilor la care apare condens la care faci mereu referire), este de fapt o constatare empirica, valabila in buna parte pentru conditiile obijnuite din apartamente, dar nu pentru un stup.
Sa ma explic:
Umiditatea relativa optima a aerului in camere se considera cea de 40-60%, admitindu-se si plaja de 30-60%. Sa definesc si umiditatea relativa: este raportul dintre cantitatea de apa continuta de un volum de aer (la temperatura si presiune date) si cantitatea maxima de apa (sub forma de vapori) pe care acel volum o poate inmagazina, la respectiva temperatura si presiune. Din tabelul din link-ul de mai sus, putem lua un caz concret: Sa spunem ca in apartament avem 20 grade si o umiditate a aerului de 50%. In acest caz, punctul de condens este 9,3 grade (marcat si in tabel), deci 20-9,3=10,7 grade (diferenta dintre temperatura aerului si cea a peretilor pentru a aparea condens). Daca in apartament ar fi 18 grde si umiditate optima de 50%, din tabel rezulta un punct de condens de 7,4 grade. 18-7,4=10,6 grade. La 16 grade in apartament, punctul de roua este de 5,6 (la aceeasi umiditate relativa de 50%). 16-5,6=10,4 grade.
Aceste aproximativ 10 grade diferenta, la care faci referinta nu se mai respecta daca umiditatea relativa a aerului din apartament este de exemplu 80% (am pus un vas cu apa pe calorifer sau suntem in bucatarie). Tot din tabel, la 20 grade temperatura aerului si o umiditate relativa de 80%, punctul de roua (sau de condens) este 16,4 grade. 20-16,4=3,6grade, mult mai mic decat 10 grade la care faceai referinta.
In stup umezeala aerului este mult mai mare decat in apartament (ghemul elimina cam 5 l de apa pe parcursul iernii, din procesarea mierii. De vazut ca la zero grade, un mertu cub de aer poate contine maxim 4,8 grame de apa sub forma de vapori). Si aerul introdus in stup are o umiditate relativa mai mare (intre 60 si 90% sau chiar mai mult (vezi dintr-un buletin meteo)).De aici rezulta ca in stup trebuie introdus mult aer ca sa poata prelua acea umezeala eliminata de ghem, si nu cat mai putin, cum ai spus in multe randuri. E adevarat ca prin aceast aer ghemul se raceste si de aceea trebuie sa bagam aer cat trebuie dar nu exagerat de mult. Acest echilibru dintre prea mult si prea putin se gaseste prin practica.
De aceea ma feresc sa dau multe recomandari despre modul de iernare, caci conditiile concrete difera foarte mult de la locatie la locatie. In unele locuri umiditatea aerului este mai mare, in altele bat vanturi mai puternice care face ca in stupi sa intre mai mult aer, in unele stupine bate soarele in lazi, incalzind si aerul interior, situatie in care il face sa poata absorbi mai multa umezeala din stup etc.
Stefan 1. M-ai contrazis in anumite circumstante si ai aprobat altele. Discutia cred ca este constructiva per ansamblu, si nu vreau sa intru in nici o polemica, vreau ca din ce spune fiecare sa invat si eu cite ceva. Totusi cred ca si eu spun in ansamblu cam acelasi lucru dar neavind experienta apicola le explic la modul general. Bineinteles ca punctul de roua depinde de temperatura dar si de presiunea atmosferica, dar in esenta este vorba de presiunea partiala la care un surplus de vapori se va depune ca lichid. Aerul nu poate suporta o concentratie de vapori peste presiunea partiala corespunzatoare temperaturii ambiante, raportata la nivelul presiunii ( depresiunii atmosferice in cazul unui front de depresiune atmosferica). Am avut intentia sa avertizez ca mediul din stup trebuie sa fie judecat din mai multe puncte de vedere, raportat la conditiile climaterice specifice fiecarei ierni, pentru ca din ce am citit, se judeca problema fara sa se inteleaga notiuni elementare, pentu unii,dar fiecare avem o meserie, si nici o meserie nu poate supravietui fara celelalte. Fiecare avem de invatat de la ceilalti, cum imi place sa imi spun mie, orice nebun are din cind in cind o sclipire de geniu. De aceea iau in seama si cea mai puerila idee, caci nu stiu niciodata ce se ascunde in spatele ei. Oricum discutia cred ca a atins aspectele principale necesare unei judecati pertinente pentru fiecare apicultor in parte functie de zona, an, dotare, si capacitate de intelegere a fiecaruia. Ma bucur ca discutia a fost destul de urmarita si poate a fost de ajutor. Cred ca e deajuns. Daca se considera ca merita dicutat subiectul voi incerca sa mai intervin, altfel voi incerca sa imi fac o cit de mica experienta apicola si apoi sa imi dau cu parerea, desi si eu am o virsta si cum adie moartea printre crini nu stim ce va fi. Oricum imi este tare drag de roiul meu si stau ca un copil mic si ma uit la ele.
Doamne ajuta!
Si eu zic ca discutiile au fost constructive si contrazicerile nu trebuie sa fie motive de suparare, ca asa mai incercam sa ne lamurim aceste fenomene complicate ce se intampla iarna in stup. Pacat ca timpul de discutii este limitat si va fi si mai scurt, ca primavara bate la usa.
http://www.agnet.org/library.php?func=view&id=20110913145638&type_id=5 (http://www.agnet.org/library.php?func=view&id=20110913145638&type_id=5)
Foarte interesanta "Figure 4 Temperature in and Out of the Hive Box"
si Figure 3
http://www.apiservices.com/articles/us/solar_heating.htm (http://www.apiservices.com/articles/us/solar_heating.htm)
Interesant
Domnule Stefan 1 am incercat sa explic fenomenul pe cit posibil pe intelesul tuturor, mai ales pentru cei fara studii de specialitate, lucru foarte greu, iar termenii de specialitate am incercat sa fie cit mai la general si sa poata fi aprofundati din referate de pe net de catre oricine. Interesul este ca pentru cei mai multi intelegerea fenomenului sa fie cit mai facila. As fi multumit ca pentru o parte din cei cu nelamuriri discutia sa fie de ajutor. Daca sint intrebari, nu va sfiiti, oricit de puerile credeti ca sint, vom incerca sa le lamurim, dar mai ales sa consemneze fiecare schimbarile produse dupa modificarea conditiilor de iernat. De fapt acesta ar fi cel mai mare cistig! Si ce cistig!
Dumnezeu sa ne lumineze mintile!