Buna ziua dragi colegi!
Trei cerecetatori rusi propun o rama cu latime redusa, de 34 mm (in loc de standardul de 37) fara umerase Hofman (deci doua rame puse una langa alta se suprapun pana jos. Ca sa nu mai povestesc mult, ramele arata asa:
https://youtu.be/X3TzmNFU-wU
E destul de mult de povestit de ce au ajuns acesti oameni sa elimine umerasii. Am sa enumar numai avantajele spuse de ei si dezavantajele pe care le vad eu:
Avantaje (spuse de ei):
- Se reduce infestarea cu varroa
- Se mentine mult mai usor microclimatul la cresterea puietului, sint necesare mai putine albine pentru mentinerea microclimatului (zic ei, numai 20% din albine sint ocupate cu mentinerea microclimatului, restul de 80% fiind disponibile pentru cules)
- Prin reducerea intervalului la 8 mm in loc de 12, o rama bine ocupata de albine va avea 211 grame de albino fata de 300 cat are o rama standard.
- cuibul construit din astfel de rame copie nult mai fidel conditiile din scorbura. Ei zic ca in scorbura fagurii sint lipiti de pereti aproape pe toata lungimea.
Ca sa functioneze sistemul, stupul trebuie sa aiba o deschidere cu plasa in fund si sa aiba partea superioara obturata complet (fara aerisire in podisor sau capac.
Dezavantaje pe care le vad:
- Executie pretentioasa. Orice abatere la asamblare va crea deschideri intre rame si efectul de obturare a curentilor in lungul ramelor nu va fi obtinut
- Eu cred ca propolisarea este mai puternica in lungul zonelor de contact dintre rame
- In timpul lucrului in cuib, la apropierea ramelor, sansele de a strive albine si chiar matca, sint mai mari, din cauza suprafetelor de contac mari
- Un fapt pe care il recunosc si ei, distanta micsorata intre faguri creste tendinta de roire
Deocamdata ma opresc aici la dezavantaje. Eu am posibilitatea sa fac rame si as putea ca in iarna asta sa-mi fac cateva zeci ca sa incerc si eu. Ma intereseaza partea cu reducerea infestarii cu varroa, sa verific daca chiar este adevarat. Oare ar merita?
La noi in NZ pina nu demult ramele de plastic erau de 33mm - mai recent avem si de 35mm. Avem varroa si pt export.
Eu am deschis un topic cu citiva ani in urma despre ramele de 31mm. http://forum-discutii.apiardeal.ro/index.php?topic=6856.0
.dar nu am ajuns sa experimentez nici in prezent.
Si de ce nu au Hofmann? În stup stau lipite de sus până jos?
Citat din: tinumaftei din Noiembrie 20, 2016, 01:24:13 PM
Si de ce nu au Hofmann? În stup stau lipite de sus până jos?
Da, in stup ramele stau lipite de sus pana jos. Aerisirea si accesul albinelor se face numai pe la partea inferioara a ramelor. Este ca si cum fagurii ar fi intr-o scorbura, lipiti de peretii scorburii.
Dacă este așa, trebuie scoase ramele la 2-3zile că sa nu se propolizeze. Altminteri mai degrabă demontezi cutia decât să le scoți pe ele din stup.
În altă ordine de idei: de doi ani folosesc rame de 35mm, din considerentul că oricum vara-toamna se adaugă propolis si tot de 37 ajung. Însă pentru primăvară, dacă este curățat propolisul, spațiul mai mic ar putea favoriza acoperirea unei suprafețe de fagure la aceeași populație de albine. Sub 35 mm distanta dintre axe cred că volumul fagurelui se reduce prea mult
Cred ca as suporta partea cu propolisarea daca stilul asta de rame ar reduce infestarea cu varroa. Intrebarea care se pune este daca ar fi posibil sa se reduca infestarea. As putea sa fac rame sa echipez 3-4 familii numai cu rame din astea. Dar, inainte de a purcede la treaba as dori sa stiu daca sint sanse sa se intample ce spun rusii astia.
Care este raționamentul pentru reducerea varooa la aceste rame?
Eu nu prea inteleg cum functioneaza un asemenea stup. Cum se extind ei in timpul verii? Sau sunt orizontali? ca un cat nu merge pe ei. Cum se fac tratamentele? Chiar si la fumigatii, fumul care intra pe un interval greu se poate evacua si daca nu e repartizat uniform de la inceput, poate fi supradozat pe anumite intervale..
In ce priveste distanta dintre rame, eu sunt adeptul unei distante mai mici de 37mm intre rame (am mai si scris de asta). Eu am avut la inceputuri cateva rame mai inguste. In timp am observat ca cei mai frumosi faguri erau acestia: fara nici o iregularitate, cu puiet mai mult si mai regulat decat altele. Am mai citit ca si in Vest unii sunt adeptii acestui fel de rame, pastrand o distanta mai apropiata de cea 'naturala' intre rame.
Dupa mine spatiul liber de 12mm intre 2 faguri e mai mare decat cel natural si de aceea albinele creeaza intentionat unele apropieri care sa le faciliteze trecerea de pe o rama pe alta. Transformarea unor celule in celule de trantori este un mod de a micsora aceasta distanta. In fagurii mai apropiati rar am vazut celule transformate in celule de trantori. Eu folosesc de obicei rame de 35mm si am vazut ca la Schelimber, atelierul care face lazi si rame pentru Germania, le face tot de 35mm. Ramele de care am amintit ca erau foarte fain construite erau mai inguste de 35 dar niciodata nu le-am masurat exact. Dar sunt si altii care fac rame si mai inguste; in site-ul dat, rusul foloseste 34 mm intre rame, dar altii fac de 32 sau chiar 31mm.
Daca observatia mea ca in ramele mai apropiate sunt mai putine celule de trantori, asta ar fi o explicatie a numarului mai mic de paduchi in aceste familii. Se stie ca daca intr-o celula de albina varroa poate scoate 1-2 urmase viabile, intr-o celula de trantori se pot scoate 3-5 noi femele de varroa, datorita perioadei mai lungi a puietului de trantori capacit.
Referitor la iernarea in faguri mai apropiati, eu zic ca spatiul redus dintre faguri permit formarea unui ghem mai compact.
Sa explic mai pe larg: Ghemul are o 'coaja' mai densa care trebuie sa impiedice intrarea aerului rece in interior si iesirea caldurii din miezul ghemului. Albinele trebuie sa etanseze doar spatiul gol dintre rame, in rest chiar corpul celulelor fiind o piedica in calea frigului. Daca in loc de 12 mm intre doua rame e un spatiu doar de 9 mm, inseamna ca pentru formarea 'cojii' ghemului sunt necesare numai 3/4 din albine. Adica numai 3/4 din albine sunt supuse unei uzuri mai puternice, comparativ cu cazul clasic cu 12 mm intre faguri. Albinele disponibilizate astfel pot sa se conserve, eventual sa intre in celule, marind astfel densitatea ghemului si permitand pastrarea unui bun microclimat, cu uzura mai mica si consum de miere mai redus. Si primavara, caldura se tine mai bine in zona puietului daca spatiile goale dintre rame sunt mai mici. Astfel o parte din albinele care trebuiau sa asigure temperatura in zona puietului pot sa iasa la cules. Si suprafetele de puiet pot fi mai mari, ca in acelasi volum incap mai multi faguri.
Domnule Stefan, ati intuit exact ce spun si cei care folosesc astfel de rame. Cat despre numarul mai mic de varroa, din ce materiale am gasit, nu prea insista pe cauzele care duc la acest numar mai mic. Ati intuit exact si ces e intampla cu celulele de trantor, astfel de rame au mai putine celule de trantor si autorii zic ca procesul de crestere a trantorilor incepe mai tarziu decat in familiile cu rame cu distanta de 37 de mm. Eu nu am gasit cartea inca, am gasit doar niste prezentari in power point. Ce spuneau ei acolo e ca si forma curentilor care se formeaza (numai ascendent - nu apare curent lateral) face ca aerul sa aiba un continut mai mare in CO2, fapt care, zic ei, influenteaza negativ inmultirea parazitilor. Ei au facut niste teste si au zis ca pe timpul iernii consumel este mult mai mic decat la familiile obisnuite. La ascultare cu furtunul nici nu se aude zgomotul ca de motor. Asta zic ei, nu stiu de e chiar asa.
Rama se foloseste in stupi vertticali, dealtfel la astfel de stupi au fost facute testele. Cand se pune corpul urmator, exista o distanta dintre ramele de sus si cele de jos, astfel albinele au pe unde urca. Etanzarea se face pe corpul cel mai de sus.
Acum îmi explic de ce albinele de acasă la care am ramele cu umerașe de 37mm ,sunt mai predispuse în a modifica mai mult celulele ,în celule pentru trîntori ,față de cele de aici din Italia,la care ramele nu au umerașe,speteaza laterală fiind de 25mm pe toată lățimea ,distanța dintre rame e mai micã,si construiesc sau modifică mult mai puțin fagurii.
De fapt am decis să fac ramele si acasă,ca cele de aici. :hi:
Tot nu m-am dumirit. :sad: Daca se mai pune un corp la fel peste cel al cuibului, odata matca nu poate activa decat intr-un corp, dar si raspandirea substantei de matca este foarte dificila, ori aceasta substanta are rol mare in buna functionare a familiei. In corpul unde nu va fi matca vor fi mai putine albine si cuibul se va supraaglomera.
Si treaba cu bioxidul de carbon eu o stiam altfel: CO2 este mai greu decat aerul si prin fundul cu sita va iesi din stup. De fapt stiam ca avantajul stupilor care ierneaza pe urdinisul de sus este ca se acumuleaza mai mult CO2 si adanceste starea de hibernare, favorabila iernarii.
Citat din: stefan1 din Noiembrie 22, 2016, 01:34:25 AM
Tot nu m-am dumirit. :sad: Daca se mai pune un corp la fel peste cel al cuibului, odata matca nu poate activa decat intr-un corp..
Buna ziua. La minutul 1:27 se vede clar ca exista spatiu intre spetezele superioare pe unde albinele pot urca in cat. Presupunand ca speteaza superioara este de 25mm rezulta un spatiu de aprox.9mm;
Cu respect!
Deci, asa cum spunea si colegul, lucru pe care am uitat sa-l mentionez eu, dar care se vede foarte bine in film, leatul superior al ramei ramane cel standard - 25 mm. Eu am facut vorbire doar de lateralele ramei care, atunci cand se apropie ramele unele de altele, fac contact pe toata lungimea lor.
Da, treaba cu CO2 este asa cum spuneti dvs. Dar, in acest caz CO2 poate iesi doar pe la fundul stupului. CO2 este mai greu decat aerul, si iarna se aduna in aprtea de jos a stupului dar, in sezonul activ, cand ventilarea este intensa, cred ca iese pe la parttea superioara, daca exista aerisire acolo.
Acum am realizat si eu un fapt petrecut la mine in stupina. Anul acesta am estimat gresit numarul necesar de rame si m-am trezit la un moment dat in criza. Am aproape un producator de rame si stupi, care produce pentru piata franceza. Ramele lui sint cu toate leaturile la latime constanta = 25 mm. Stupii de acolo au in partea de sus caneluri din tabla montate pe falturi, pebntru a pastra distanta constanta. Fiind in criza am luat 60 de rame din acestea de la el, pe care le-am pus in stupi la ochi, de cele mai multe ori mai apropiate de ramele de alaturi, pentru ca latimea de numai 25 mm imi permitea. Ei bine, aceste rame au fost crescute foarte frumos, fara celule de trantor.
Ramele care se lipesc pe toata inaltimea una de alta sint ramele Manley, dar se pot face la orice latime, astfel ca toate leaturile sa fie de latime egala.
Revenind la aceasta metoda, sa inteleg ca o rama este de aceiasi inaltime ca si o cutie? Ramele din cutia 2 se ating cu cele din cutia 1?
Am crezut ca filmul pe care l-am atasat este edificator. Dar am sa prezint acum lamuriri suplimentare. Corpul de stup este unul obisnuit, cu dimensiuni standard. Singura deosebire este ca la iernat are nevoie de un fund adanc, fapt ce poate fi realizat folosind sub corp o magazie. Rama are dimensiunile exterioare ale unei rame obisnuite, potrivitr stupului. Daca stupul e Dadant 1/1, rama are dimensiuni de contur 1/1. Leatul superior este tot de 25 mm, singura diferenta este ca lateralele ramei au latimea de 34 mm si nu au decuparile specifice (umerase Hofman). Au latimea de 34 de mm de sus pana jos. Corpurile se aseaza normal unul peste altul, adica distanta dintre marginea superioara a leatului de sus din corpul de jos si marginea inferioara a leatului de jos al ramei de sus este 6-10 mm. Sa ne inchipuim stupul obisnuit, cu rame. Singura deosebire este legata de laterala ramei care arata ca un dreptunghi si nu ca o vioara cum spunea cineva. Priviti filmul, este edificator.
Multumesc bmdna
A fost greseala mea. Intr-adevar nu am vazut clipul, doar inceputul. M-a indus in eroare si afirmatia ca trebuie neaparat fund cu plasa si sus etans, de aceea am dedus ca si latul de sus e ca si lateralele si e si ca un fel de podisor (de fapt am mai scris, primul stup cu rame detasabile era un fel de armonica, fiecare rama era intr-un cadru si se imbinau ca o cutie). Si la stupul kenian fiecare fagur e crescut pe un latisor care joaca si rol de podisor.
Daca sus e cu lati clasici, nu stiu de ce nu ar merge si cu fund plin, eventual cu o distanta mai mare de la fund la rame. Pe de alta parte, pe langa dezavantajele enumerate de colegul @bmdna, ar fi si acela ca se impiedica trecerea de pe o rama pe alta si pe lateral. Cei care folosesc lati ingusti dar fara umerase spun ca au avantajul ca permit albinelor sa circule si pe portiunea unde umerasele de la ramele clasice impiedicau circulatia si ca de asemenea nu se mai propolizeaza ramele si nici nu se mai strivesc albine la control. Tata avea astfel de rame iar distantatoarele erau niste fasii de tabla in forma de V batute pe latul de sus si de jos, doua pe o parte a ramei si doua pe cealalta parte. Pentru pastoral aceste distantiere nu cred ca asigurau o rigiditate a cuibului ca si umerasele, dar el nu facea pastoral. Dar se pot folosi distantatoare plasate pe peretii lazii, si astea cu niste dezavantaje.