Probleme ale tratamentului antivarroa in prezenta puietului

[stefan1]

  Toti stim ca eficienta tratamentului cu varachet in prezenta puietului capacit este destul de scazuta. As vrea sa incercam sa intelegem mai bine acest fenomen. Pentru asta trebuie sa cunoastem cat mai bine ciclul de dezvoltare a paduchelui si sa il corelam cu ciclul de dezvoltare a familiei de albine. Fenomenul este destul de complex si de aceea pentru inceput facem cateva ipoteze simplificatoare:
- studiem ciclul de inmultire a paduchilor doar pe puietul de albine, nu si pe cel de trantori
- presupunem ca paduchii sunt repartizati uniform in sensul ca in fiecare zi intra in celule acelasi numar de paduchi si corespunzator vor iesi zilnic odata cu puietul eclozionat, acelasi numar de paduchi
- pentru a nu complica intelegerea, neglijam la inceput sporul natural al paduchilor, deci ies din celule acelasi numar de paduchi cati au intrat
- presupunem ca paduchii iesiti odata cu puietul vor sta liberi acelasi timp (de fapt timpul mediu cat stau pe albine, desi in realitate acest timp e variabil in jurul acestui termen mediu)

  Plecam de la cazul limita, ca toti paduchii care ies din celule odata cu puietul,  intra imediat in alta celula la capacire. Atunci ciclul paduchelui ar dura 12 zile, cat sta capacita o celula cu puiet de albine. Atunci numarul total de paduchi din stup va fi impartit egal in cele 12 zile cat dureaza puietul capacit si in fiecare zi vor iesi 1/12 din totalul paduchilor, adica 8,33%
  Daca presupunem ca paduchii stau liberi pe albine o zi, dupa care intra iar in celule, atunci ciclul lor de evolutie va fi de 13 zile, adica 12 zile pe puietul capacit si inca o zi pe albine. Presupunandu-i uniform repartizati, paduchii care ar iesi in fiecare zi ar fi 1/13=0,0769 sau 7,69%din totalul paduchilor.
  Daca ar sta doua zile liberi, ciclul ar fi de 12+2=14 zile iar numarul de paduchi eliberati zilnic 1/14 sau 7,14%. Numarul de paduchi liberi sunt cei iesiti in ultimele doua zile, deci 2*7,14=14,28% din totalul paduchilor din stup. Ne intereseaza acest procent al paduchilor liberi, ca doar ei vor fi afectati de un tratament cu Varachet

Incerc sa fac un tabel care sa arate procentul de paduchi liberi, pentru un numar crescator de zile cat ar sta paduchii pe albine

  a*  b** c***  d****
   0  12   8,33    0
   1  13   7,69    7,69
   2  14   7,14   14,28
   3  15   6,67   20,00
   4  16   6,25   25,00
   5  17   5,88   29,41
   6  18   5,55   33,33
   7  19   5,26   36,84
   8  20   5,00   40,00
   9  21   4,76   42,86
   .   .      .         .
12  24   4,17   50,00

a*- cate zile stau in medie paduchii liberi, pe albine
b**- durata ciclului Varroa
c***- procentul de paduchi iesiti zilnic din celule
d****- procentul de paduchi liberi, din totalul paduchilor din stup

  Din tabel putem trage cateva concluzii interesante. Stiam din literatura ca procentul de paduchi liberi pe albine, cand in stup este puiet capacit de toate varstele, este de 10-15%, restul fiind in celule. Din acest tabel se vede ca valoarea de (aproape) 15% paduchi liberi se intalneste in cazul cand paduchele sta in medie cca 2 zile in afara celulei. Aceste date nu le-am intalnit in literatura de specialitate. Concluziile o sa le tragem intr-o postare ulterioara.

[bmdna]

Analiza asta, asa cum ati dezvoltat-o dumneavoastra, cred ca este o problema foarte interesanta pentru un om care stie programare. El ar putea face un model in care sa introduca si alte variabile. Astfel, cred ca,intr-adevar, concluziile ar fi foarte interesante. Cred ca intelegerea biologiei acestui parazit este baza de la care trebuie plecat in lupta impotriva sa. Modelul dumneavoastra confirma si de ce cineva recomanda ca in timpul prezentei puietului tratamentul sa se repete la un interval mai mic de 7 zile. Perioada in care varroa sta pe albine, dupa ce iese din celula capacita, perioada foretica si, se pare ca este o perioada absolut necesara in evolutia parazitului. Exista studii care au demonstrat ca daca o femela de varroa este capacita imediat dupa ce a iesit dintr-o alta celula, nu se reproduce cu succes.

[corneliuhrom]

multumim pt aceste postariinteresante si benefice d lor stefan1 si bmdna  .va rog continuati cu astfel de informatii .

[stefan1]

  Daca analizam tabelul din postarea trecuta, putem vedea cateva lucruri:
- daca paduchii stau numai doua zile in afara celulelor, inseamna ca la un tratament nu putem omori decat paduchii iesiti in ultimele doua zile din celule. Este o parere gresita ca tratamentul afecteaza si paduchii care ies in urmatoarele zile dupa tratament, aceasta deoarece vedem paduchi care cad si in zilelede dupa tratament. Dar acestia sunt paduchi care erau pe albine la tratament, insa au fost doar 'avariati ' si nu omorati, dar totusi nu mai erau capabili sa se refaca. Acelasi fenomen se petrece si la tratamentele
din toamna, in lipsa puietului.
- daca dupa fiecare tratament de vara omoram doar paduchii din 2 zile, inseamna ca in cele 3 tratamente recomandate omoram doar paduchii iesiti in 6 zile din cele 14 zile ale ciclului paduchilor, adica 6/14 din totalul paduchilor din stup, cca 43%. Deci cele 3 tratamente impreuna au un efect de 43% din efectul unui tratament in lipsa puietului. De fapt o sa arat mai jos ca procentul e si mai mic.
- daca dupa 2 zile pe albine paduchii reintra in celule, cei care folosesc faguri de trantori pentru colectarea paduchilor, trebuie sa aiba permanent pe acesti faguri si puiet la capacire, ca altfel paduchii vor intra toti in puietul de albine

Cineva ar putea zice ca 2 zile e prea putin si paduchii ar sta mai mult pe albine. Asta ar contrazice valorile de 10-15% paduchi liberi, date de literatura de specialitate. Sa presupunem ca ar sta 3 zile pe albine, caz in care ar fi 20% din Varroa pe albine. Atunci in 3 tratamente ar fi afectati paduchii iesiti in 9 zile ditr-un ciclu de 15 zile, adica 60% fata de un singur tratament in lipsa puietului.
  Daca paduchii ar sta pe albine 7 zile, atunci 3 tratamente la 7 zile ar afecta toti paduchii, deci ar fi echivalente cu un tratament in lipsa puietului. Dar din experienta toti stim cas 3 tratamente in prezenta puietului sunt mult mai ineficiente decat unul in absenta puietului, ceea ce dovedeste ca paduchii stau mai putin pe albine.
  Sa mai spunem ca de fapt un tratament nu omoara toti paduchii liberi, ci doar un procent din ei, asta atat vara cat si in lipsa puietului. Lucrul e dovedit pentru ca toamna de obicei se fac doua tratamente in lipsa puietului, unii mai pun si benzi de mavrirol si totusi primavara mai sunt paduchi in stup. Din pacate procentul paduchilor afectati de
tratamente este tot mai mic.

[stefan1]

  Despre schema de tratament in prezenta puietului
  Se recomanda de obicei 3 tratamente la intervale de 7 zile. De ce s-a hotarat asa? Pentru ca se stie ca puietul de albine sta capacit 12 zile, dar cel de trantori sta capacit din ziua a 10-a pana in a 24-a, deci 14 zile. Daca facem al doilea tratament la 7 zile si al 3-lea la 14, se gandeste ca la al 3-lea tratament gasim deja eclozat tot puietul (si) de trantori care era capacit la primul tratament.
In lumina datelor despre ciclul paduchelui Varroa, sa analizam mai amanuntit efectul tratamentului dupa aceasta schema:

  a*     . . 1 . . . . . . 8 . . . . 13,14, 15 . .
  b**  ..1 . . . . ..8 . . . . ..15 . .
  c*** . . 1 2 . . . . . 8 9 . . . 15,16 . .

a*= zilele in care facem tratamentul
b**= paduchii iesiti in zilele marcate cu rosu sunt cei afectati de tratamente
c***= zilele in care se capaceste puiet fara paduchi, notate cu albastru

  Ce vedem din aceasta schema?
  - La tratamente sunt afectati doar paduchii care au iesit cu maxim doua zile inainte de tratament.
  - In ziua tratamentului si inca una dupa, puietul care va fi capacit va fi fara paduchi sau eventual doar cu paduchii care au rezistat tratamentului
  - O problema speciala este cu ziua 13 si 14, premergatoare ultimului tratament. In aceste doua zile eclozeaza puietul capacit in ziua 1 si 2 de tratament, zile in care puietul capacit este fara paduchi. De aici se vede ca tratmentul facut in a 15-a zi este ineficient, ca el gaseste liberi doar paduchii iesiti in ziua 13 si 14, cand in mod normal nu ar fi paduchi in puiet.
  La o analiza mai atenta, acest tratament gaseste totusi paduchi, dar numai cei iesiti din puietul de trantori (care sta capacit 14 zile). Mai tarziu poate analizam ce proportie de paduchi se afla pe puietul trantori fata de cei din puietul de albine.

  Acum putem trage cateva concluzii dupa toate cele aratate:
- Schema de 3 tratamente la 7 zile nu e cea mai potrivita, tocmai ca al treielea tratament nu gaseste liberi decat paduchii liberi de la primul tratament care au supravietuit acelui tratament (si care probabil chiar daca au supravietuit, li s-au afectat performantele reproductive). Aceasta in special in tratamentele de primavara si toamna, cand nu este puiet de trantori sau este foarte putin. Daca este puiet de trantori, atunci are efect asupra paduchilor iesiti din celulele de trantori.
- Eu zic ca e mai eficienta o schema de trei tratamente la intervale de 6 zile, ca atunci si al treielea ar avea acelasi efect ca primele doua fie in prezenta sau absenta puietului de trantori Oricum raman zile neacoperite, adica intervalul dintre tratamente permite uor paduchi sa reintre in celule inainte de a a aplica urmatorul tratament.
- Cum a spus un coleg, poate ar fi necesare 4 tratamente la 4 zile interval, dar chiar si asa nu vor avea efect ca un tratament in lipsa puietului. Daca vreti se poate calcula aceasta eficienta (cu ipotezele simplificatoare mentionate si nementionate).
- Chiar daca consideram ca perioada in care paduchii stau liberi nu doua ci trei zile, concluziile nu ar fi mult modificate.

[bmdna]

Dupa parerea mea este foarte logic ce ati prezentat. As avea un comentariu de facut, eu cred ca a treilea tratament este destul de eficient, daca in stup exista puiet de trantor. Se stie ca puietul de trantor este preferat de varroa, deci, este posibil ca sa avem destul de multi varroa eclozionati care sa fie prinsi de al treilea tratament. Prin urmare, din acest punct de vedere cared ca recomandarea de pe prospectul varachetului este corecta.

Perioada cat varroa sta pe albina, dupa ce iese din celula este variabila - din pacate - si nu vom putea gasi o cheie valabila. Studiile la care am avut acces in prezent, precizeaza perioade de la 1 la 15 zile. Femelele "batrane" - cele care au apucat sa faca un ciclu de depunere oua, au o perioada foretica mai scurta. In schimb femelele tinere, care abia s-au imperecheat, au tendinta sa petreaca o perioada mai mare pe albine. Perioada cat femela sta pe albine ea se muta de la o albina la alta si aceasta este perioada cand se transmit virusii. Prin urmare, marele rau al varroa nu este facut albinei din celula, ci albinelor pe care se va plimba si le va intepa in perioada cat se va afla in stare foretica.

Spuneam ca au fost introduse femele de varroa direct in celula, imediat ce au iesit, deci s-a suprimat perioada foretica. Determinarile au demonstrat ca varroa s-au reprodus si asa. Adica femela de varroa a facut pui si fara sa petreaca perioada foretica, pana la 8 serii de pui. Dar indivizii rezultati au avut o fertilitate redusa. Astfel s-a demonstrat ca perioada foretica este necesara parazitului. In timpul acestei perioade varroa se hraneste intens, sugand hemolimfa albinelor.

Mai departe s-au facut determinari si pe ce albine prefera varroa sa-si petreaca perioada foretica. Este un studiu foarte interesant care a demonstrat ca varroa prefera sa stea pe albinel doici, lucru probabil ce putea fi anticipat de multi dintre dumneavoastra. Dar partea interesanta nu este asta, partea interesanta este ca varroa care au petrecut perioada foretica pe albinele doici au dat nastere la cei mai multi indivizi fertili, pe locul doi la indivizi fertili au fost femelele ce au stat in perioada foretica pe albine batrane si cei mai putini indivizi fertili au rezultat de la femelele care au stat in perioada foretica pe albine proaspat eclozionate. Asta demonstreaza ca perioada foretica are o mare influenta in fertilitatea indivizilor care se vor naste ulterior. Totusi, inca nu sint clare toate aspectele legate de aceasta perioada foretica.

Un alt aspect interesant pe care l-am gasit, legat de perioada foretica este influenta acestei perioade asupra fertilitatii varroa. Astfel, daca perioada foretica se prelungeste in sezonul activ la peste 5 saptamani, atunci femelele care au trecut prin aceasta perioada vor da nastere la indivizi infertili intr-un numar de 2-3 ori mai mare decat femelele care au avut libertatea sa-si aleaga perioada foretica dupa bunul plac. Asta inseamna ca o perioada de pauza de puiet duce la aparitia de indivizi infertili intr-un numar mai mare. Dar perioada de pauza nu este o solutie prea buna, avand in vedere ca in faza foretica varroa se plimba de pe o albina pe alta si le inteapa  transmitand virusi. Un efect asemanator asupra fertilitatii il are si o perioada de peste 7 ore in care femela este impiedicata sa se hraneasca. Dupa o astfel de perioada, numarul indivizilor infertili va creste foarte mult.

Un alt aspect. Albinele doici intepate de varroa, vor avea o viata mai scurta. Interesant este ca ele devin mai repede albine culegatoare, adica li se scurteaza si perioada cat vor fi albine de stup.

[tinumaftei]

Interesantă prezentarea!
Există un punct de vedere științific pentru durata starii foretice?
Avem 2 categorii de paraziti. Femele adulte din care au rezultat una sau mai multe generații de acarieni si femele adulte proaspăt eclozionare. Care este durata acestei perioade? Mă refer la perioada din timpul existenței puietului de albine

[bmdna]

Interesantă prezentarea!
Există un punct de vedere științific pentru durata starii foretice?
Avem 2 categorii de paraziti. Femele adulte din care au rezultat una sau mai multe generații de acarieni si femele adulte proaspăt eclozionare. Care este durata acestei perioade? Mă refer la perioada din timpul existenței puietului de albine

In ce scriu ma refer numai la sezonul in care se creste puiet:
1. Inca nu am gasit un studiu care sa se concentreze pe durata starii foretice. In diverse studii am gasit diverse perioade (ma refer la studiile care trateaza sezonul cand se creste puiet). perioadele astea variaza si datorita raselor dar si zonelor climatice. Toate perioadele pe care le-am gasit se incadreaza intre 1 si 15 zile. Intr-un studiu am gasit ca din cele doua categorii de paraziti prezentate de dumneavoastra, cele proaspat eclozionate au o perioada mai lunga in tim ce acelea care deja au facut cateva generatii de progenituri tind sa aiba o perioada foretica mai scurta. Nu am gasit date despre "cu cat" este mai scurta sau mai lunga aceasta perioada la cele doua categorii. Cert este ca fara aceasta perioada parazitii tot dau nastere la progenituri, dar progeniturile sint mai putin fertile, mai putin viguroase. Dealtfel, daca nu ar exista perioada foretica si parazitii ar intra imediat in celule dupa eclozionare, rata de reproductie per sezon ar fi mai lunga cu cel putin o generatie de varroa.

2. Din ce am citit, starea foretica este esentiala pentru varroa. Starea foretica este mijlocul principal de transmitere a parazitului de la o colonie la alta. Transmiterea se face fie prin paraziti care raman pe flori si sint luati de albine care le viziteaza ulterior (cale insuficient documentata), fie (cea mai des intalnita situatie) prin ratacirea albinelor, fie prin trantori, fie prin jefuirea coloniilor infestate (dealtfel in unele documente asa se justifica gradul inalt de infestare la unele familii care au adus o cantitate mare de miere). In al doilea rand, starea foretica este o perioada in care varroa isi face rezerve pentru a fi capabila sa depuna oua din care sa iasa indivizi vigurosi. Este documentat faptul ca prefera albinele doici. Noi stim ca albinele doici se hranesc intens si au o hemolimfa foarte bogata. Varroa care au fost in stare foretica pe albine doici au avut cea mai mare rata de progenituri fertile. Este de notat ca starea foretica este perioada cea mai periculoasa pentru varroa, multi cad de pe gazde si mor, altii sint raniti de albine in timpul procesului de curatire.

3. Cercetarile sint foarte dificil de facut in conditii de stup, avand in vedere dimensiunile parazitului si faptul ca albinele zboara afara din stup. Iar cercetarile de laborator nu sint concludente in intregime, din cauze evidente. Oricum, documentele despre acest parazit sint foarte interesante.

[tinumaftei]

Păi aici este variabila problemei. Am citit cu interes prezentarea dlui Ștefan, însă eficienta tratamentului în prezența puietului  -a seriilor de fimigatii- este dată de cunoașterea sau estimarea corectă a acestei perioade foretice.
Avem doi parametri (factori) în  funcție de care trebuie să programăm seria de tratament.
1. Durata maxima a existenței puietului căpăcit de trântor, adică seria de fumigatii trebuie calculată să cuprindă o serie completa de stadiu căpăcit (+una două zile) 14,5-16 zile. Teoretic, dacă am trata în fiecare zi în acest interval varooa ar fi lichidat.
2. Durata minimă de existenta a unei femele de varooa din momentul eclozionarii. Astfel reprizele între tratamente trebuie să fie mai scurte cu o zi decât aceasta perioada. Dacă seriile de tratament sunt mai rare decât aceasta perioada, atunci varooa care a supraviețuit primului tratament, ar fi protejat în celulă si la următorul tratament. De aici ineficiența fumigatiilor.
Merita luată în considerație si efectuarea tratamentului în perioada de toamnă când nu mai avem puiet de trântori si atunci factorul 1 se reduce la 12-13 zile.
Pentru eficientizarea tratamentului trebuie să cunoaștem însă factorul 2, că sa putem crea un model de tratament.

[Eugen B]

Varroa nu va fi lichidat niciodata. cel putin in conditiile de fata.
Oricum si daca eu sau cineva va lichida de tot, tot va veni un stupar langa mine care nu a tratat corect si voi lua iar varroa.
Exista un tratament cat de cat corect care stuparii il aplica bine de foarte multi ani.
Tot timpul gasim scuze pentru nepriceperea nostra sau ca nu le acordam destul timp albinelor.

[tinumaftei]

Varroa nu va fi lichidat niciodata. cel putin in conditiile de fata.
Oricum si daca eu sau cineva va lichida de tot, tot va veni un stupar langa mine care nu a tratat corect si voi lua iar varroa.
Exista un tratament cat de cat corect care stuparii il aplica bine de foarte multi ani.
Tot timpul gasim scuze pentru nepriceperea nostra sau ca nu le acordam destul timp albinelor.

Lichidarea varoozei este încă o utopie sunt de acord. Dar una este că albinele mele să îl aducă din natura si alta este că sa am crescătorie de varooa în stupi.

[filip]

Procurarea medicamentelor pentru varroua e o problema pentru apicultorii cu stupi putini.
Ori o zona cu infestare puternica are si victime colaterale ,acestia sunt apicultorii ce considera ca ei au tratat corect.
Lupta cu varroua are doua componente :
1 Lupta efectiva cu paduchele.
2 Lupta cu virusii produs de acestia.
Ori impotriva unui virus e mai complicat sa lupti cand cauza nu-i in stupina proprie.

[bmdna]

Din pacate perioada foretica, adica perioada de pauza de la eclozionarea femelei de varroa din celula si pana intra in urmatoarea celula este variabila. Mai mult, aceasta variabila este amplificata de faptul ca procesul de capacire este unul continuu. Adica, daca eu dau in acest moment o fumigatie, tin stupul inchis 30 de minute sau cat il tin (cei care dau cu pistolul, nu-l inchid deloc) dupa care albinele ventileaza si scot otrava. Cred ca peste o ora daca eclozioneaza varroa, nu mai este afectat. Varroa asta care eclozioneaza imediat dupa ce otrava a fost ventilata intra in perioada foretica. Acum este important ca urmatoarea fumigatie sa vina inainte ca perioada foretica sa expire pentru cei mai multi dintre varroa, daca nu pentru toti.

Ce este iarasi interesant este ca o multitudine de documente subliniaza importanta componentei biologice in lupta cu varroa. Si aicieste vorba fie de folosirea ramei claditoare, cu ajutorul careia s-a demonstrat ca se pot inlatura 50% din paraziti peperioada unui sezon, sau folosirea acelei custi de care vorbea colegul NYK, dar matca nu trebuie tinuta ca in indicatiile din situl italian, ci se inchide in cusca pe un fagure gol, se tine cateva zile cat termina de ouat fagurele, dupa care se scoate fagurele ouat si se pune la liber in stup iar in cusca se pune un alt fagure gol. Cand primul fagure este capacit, se extrage din familie si:
- daca dorim ca familia sa nu-si piarda din potential fagurele respectiv se trateaza fie cu acid formic, fie prin tratament termic, dupa care se returneaza in familie. Acidul formic este singurul chimical care poate sa-i vina de hac lui varroa chiar si sub capac, la fel si caldura, numai ca asta nu-i chimical.
- daca nu dorim sa ne complicam, dam fagurele la pui.
Procedura este laborioasa si nu se preteaza la apicultura pe scara larga. Mai mult, cand se demareaza, nu trebuie sa mai fie alt puiet decat cel de pe rama din cusca, pe care se gaseste matca. Dar, daca se repeta de trei ori, adica matca oua doar in acesti trei faguri (iata, studiile zic ca perioada foretica maxima este de 15 zile) o perioada de doua saptamani (stiu, o sa spuna colegii ca o matca valoroasa oua mai mult de 3 faguri din leat in leat in 3 saptamani, dar o tinem acolo sa bata pasul pe loc), eliminarea acestor trei faguri cu puiet capacit duce la eliminarea a 95% din varroa din acea familie. Asta zice unul, doctor Peter Rosenkranz, cei care au citit apicultura trebuie sa fi auzit de el. Daca ii vom schimba fagurele, cred ca se va elimina tendinta albinelor de a pune de botci, pentru ca matca va oua totusi... dar vom cam deranja activitatea. Este de analizat... .

Este foarte important sa ne cunoastem vecinii stupari si sa facem toti tratamentele in aceeasi perioada, altfel, daca unul nu si le face, erforturile noastre de a face tratamentele la timp nu vor da niciodata rezultate maxime. Eu recunosc ca nu-i cunosc pe toti ai mei, iar din cei pe care ii cunosc, cel putin unul nu face tratamentele la timp.

[stefan1]

...
1.As avea un comentariu de facut, eu cred ca a treilea tratament este destul de eficient, daca in stup exista puiet de trantor. Se stie ca puietul de trantor este preferat de varroa, deci, este posibil ca sa avem destul de multi varroa eclozionati care sa fie prinsi de al treilea tratament. Prin urmare, din acest punct de vedere cared ca recomandarea de pe prospectul varachetului este corecta.

2.Perioada cat varroa sta pe albina, dupa ce iese din celula este variabila - din pacate - si nu vom putea gasi o cheie valabila. Studiile la care am avut acces in prezent, precizeaza perioade de la 1 la 15 zile. Femelele "batrane" - cele care au apucat sa faca un ciclu de depunere oua, au o perioada foretica mai scurta. In schimb femelele tinere, care abia s-au imperecheat, au tendinta sa petreaca o perioada mai mare pe albine. Perioada cat femela sta pe albine ea se muta de la o albina la alta si aceasta este perioada cand se transmit virusii. Prin urmare, marele rau al varroa nu este facut albinei din celula, ci albinelor pe care se va plimba si le va intepa in perioada cat se va afla in stare foretica.

Spuneam ca au fost introduse femele de varroa direct in celula, imediat ce au iesit, deci s-a suprimat perioada foretica. Determinarile au demonstrat ca varroa s-au reprodus si asa. Adica femela de varroa a facut pui si fara sa petreaca perioada foretica, pana la 8 serii de pui. Dar indivizii rezultati au avut o fertilitate redusa. Astfel s-a demonstrat ca perioada foretica este necesara parazitului. In timpul acestei perioade varroa se hraneste intens, sugand hemolimfa albinelor.

Mai departe s-au facut determinari si pe ce albine prefera varroa sa-si petreaca perioada foretica. Este un studiu foarte interesant care a demonstrat ca varroa prefera sa stea pe albinel doici, lucru probabil ce putea fi anticipat de multi dintre dumneavoastra. Dar partea interesanta nu este asta, partea interesanta este ca varroa care au petrecut perioada foretica pe albinele doici au dat nastere la cei mai multi indivizi fertili, pe locul doi la indivizi fertili au fost femelele ce au stat in perioada foretica pe albine batrane si cei mai putini indivizi fertili au rezultat de la femelele care au stat in perioada foretica pe albine proaspat eclozionate. Asta demonstreaza ca perioada foretica are o mare influenta in fertilitatea indivizilor care se vor naste ulterior. Totusi, inca nu sint clare toate aspectele legate de aceasta perioada foretica.

Un alt aspect interesant pe care l-am gasit, legat de perioada foretica este influenta acestei perioade asupra fertilitatii varroa. Astfel, daca perioada foretica se prelungeste in sezonul activ la peste 5 saptamani, atunci femelele care au trecut prin aceasta perioada vor da nastere la indivizi infertili intr-un numar de 2-3 ori mai mare decat femelele care au avut libertatea sa-si aleaga perioada foretica dupa bunul plac. Asta inseamna ca o perioada de pauza de puiet duce la aparitia de indivizi infertili intr-un numar mai mare. Dar perioada de pauza nu este o solutie prea buna, avand in vedere ca in faza foretica varroa se plimba de pe o albina pe alta si le inteapa  transmitand virusi. Un efect asemanator asupra fertilitatii il are si o perioada de peste 7 ore in care femela este impiedicata sa se hraneasca. Dupa o astfel de perioada, numarul indivizilor infertili va creste foarte mult.

Un alt aspect. Albinele doici intepate de varroa, vor avea o viata mai scurta. Interesant este ca ele devin mai repede albine culegatoare, adica li se scurteaza si perioada cat vor fi albine de stup.

  1. Daca perioada zisa foretica este scurta, cum a iesit din calculul meu, atunci nu se justifica 7 zile intre tratamente, tocmai pentru ca intre timp unii paduchi iesiti dupa primul tratament intra in celula inainte de al doilea tratament. Ar fi important sa stim care e perioada medie cat paduchii stau pe albine si cum e 'clopotul lui Gauss' de o parte si de alta a perioadei medii.
  2. Eu zic ca perioada medie cat paduchii stau liberi, nu poate fi foarte mare. Daca e adevarat ca procentul de numai 10-15% din paduchii unei familii sunt pe albine, cred ca am demonstrat clar ca perioada medie foretica este sub 2 zile. Sa zicem totusi ca perioada foretica este 7 zile. Atunci ar fi pe albine 36,8 % din paduchii stupului, adica mai mult decat dublul decat spunea sursa citata. Nu cred ca ar fi atata, pentru ca in acel caz tratamentele in prezenta puietului ar trebui sa fie mai eficiente, ba paduchii tineri, care se spune ca stau mai mult pe albine, ar putea prinde doua tratamente.
  De asemenea sunt mari contraziceri in ce priveste longevitatea si prolificitatea femelelor de Varroa. Eu am citit ca o femela poate scoate pana la 5-6 randuri de pui, dar sub 1/3 din ele reusesc sa scoata si al doilea rand de pui, deci se prapadesc dupa primul ciclu. Asta inseamna ca nu putem pune de o parte a duratei medii foretice femelele batrane si de cealalta parte femelele tinere. O sa incerc sa calculez si o rata de inmultire a varroa sau poate cineva a gasit astfel de date in studii ale fenomenului.

[tinumaftei]

Din calculele mele singura perioada în care ar fi utilă o serie de tratamente este sfârșitul verii când nu mai există puiet de trântor. Astfel seria de tratamente ar fi de 5 la intervale de 3 zile. După primul tratament ar rămâne 85%varooa, după t2-64%, după t3-43%, după t4-21%, teoretic după t5 varooa ar fi lichidată. În realitate nu cred că procentul de varooa poate scădea sub 20% din numărul initial, iar 5 tratamente în 13 zile mi se pare mult.
Eu am încercat anul acesta un tratament între salcâm 2 si Fs cu Mavrirol. Apoi am repetat acest tratament în aug-sept. La a doua tura am folosit un mavrick home made, zic eu ceva mai bun decat. Acesta făcut de mine am apreciat că a avut o "activitate" în stup de 8-10 zile.
Cred că un tratament combinat adica fumigație în ziua 1, Mavrirol în ziua 2 poate îndepărta peste 60-70% din stup. Dacă în ziua 10 respectiv ziua 11 se repetă manevrele din ziua 1-2 se acoperă întreaga perioadă de incubație a varooa pe trântor.
Eu as recomanda aceasta combinație imediat după extracția de la FS. Teoretic asta ne-ar garanta o albina de iernare mai puțin supusă parazitari iar un tratament eficient s-ar putea face în oct nov în lipsa puietului, sau ceva mai devreme cu blocarea mătcii pe un singur fagure.