Ca și metodă de combatere a varroa fără chimicale,a încercat cineva să elimine tot puietul căpăcit la primul control de primăvară?
Teoretic, atunci toți varoua rămași peste iarnă se află în primele celule căpăcite. Ce părere aveți?
nu cred ca e o idee prea stralucita prima tura de puiet capacit e vitala pt familie asigura schimbul de albine
Mă gândesc atunci când ai o palmă,două de puiet căpăcit.
Eu am citit pe undeva ca varroa nu se grabeste sa se inmulteasca in primul puiet pentru ca primul puiet, in general, nu e hranit din belsug, asa ca asteapta generatiile mai hranite. Daca se elimina primul puiet nu cred ca se produce mare effect asupra varroa.
Tratament Varroa primavara: 1 banda mavrirol la 20 februarie, ghemurile de regula in perioada asta urca sus la sita, deci are loc contactul cu benzile, pana la 1 aprilie are efect aproape complet. Albinele care au contact cu substanta o poarta mai departe prin ghem, prin celulele cu puiet....Mie mi se pare mai eficient decat VF, in toamna pun benzile dupa VF astfel incat sa aiba efect un interval de cca 3 saptamani si primavara in jur de 20-25 februarie cate o banda de stup si iti iei adio de la VF in primavara. E nitel mai scump tratamentul insa stupari care l-au folosit nu pierdeau efectivul de albina din cauza acarianului. Unii considera ca nu renteaza si ca ajunge doar VF, insa VF nu omoara in totalitate acarienii.
Nimic nu ii omoara in totalitate
o solutie rapida, eficienta, ieftina si bio, este acidul oxalic
Mavrirolul folosit in mai mult de 3 ani consecutiv provoaca rezistenta parazitilor la fluvalinat. De altfel varachetul forte contine si fluvalinat. E bine sa nu se foloseasca pentru tratamente un singur produs.
Vecinul si mentorul meu folosea: varachet forte +mavrirol peste iarna la scurt timp dupa VF. Si nu ii murea niciun stup de varroa. S-apoi avea, dumnezeu sa-l ierte, peste 35 de ani de apicultura. Nu mi-a zis niciodata ca tratamentele astea dupa 3 ani devin ineficiente.
Faptul ca fuvalinatul provoaca rezistenta daca e folosit in multi ani e bine cunoscut. Sunt tari in care nu se mai foloseste deoarece a devenit ineficient.
Eu nu am zis ca nu e bine sa fie folosit mavrirolul, am zis ca nu e bine sa fie folosit peste 3-4 ani consecutivi alaturi de varachet si sa fie folosit in alternanta cu alt produs, ex acid oxalic. Amitrazul din varachet e folosit de aproape 30 de ani si inca nu a indus rezistenta parazitilor.
Totusi anul trecut a fost un an in care infestarea familiilor de albine a fost mai mare decat oricand.
Aici ar trebui sa ne spuna mai multe despre cauze ICDA.
Experiente negative de genul anului 2014 au mai fost.
Nu e un secret printre stupari ca insasi Varachetul este recomandat sa se foloseasca nu din acelasi lot pe tot parcursul anului. Eu nu zic de ce trebuie facut asa, pentru ca stuparii sunt inteligenti si inteleg...
Au mai fost ani cu infestari masive, dar in 2014s-au suprapus mai multi factori care au facut ca familiile sa intre in iarna slabite. E vorba de lipsa culesului, mai ales in perioadele de dezvoltare. iarna blanda la inceput si perioada rece spre sfarsit, etc.
Eu intotdeauna folosesc pentru tratamentele din toamna varachet din doua loturi diferite.
Nu s-a lamurit problema cu concentratia substantelor active din Varachetul forte care de vreo 2 ani e cu totul alta decat era inainte. Nimeni de la institut nu a intrat pe nici unul din forumuri sa o lamureasca.
Citat din: bucovineanu din Ianuarie 20, 2015, 11:50:28 AM
Faptul ca fuvalinatul provoaca rezistenta daca e folosit in multi ani e bine cunoscut. Sunt tari in care nu se mai foloseste deoarece a devenit ineficient.
Eu nu am zis ca nu e bine sa fie folosit mavrirolul, am zis ca nu e bine sa fie folosit peste 3-4 ani consecutivi alaturi de varachet si sa fie folosit in alternanta cu alt produs, ex acid oxalic. Amitrazul din varachet e folosit de aproape 30 de ani si inca nu a indus rezistenta parazitilor.
Totusi anul trecut a fost un an in care infestarea familiilor de albine a fost mai mare decat oricand.
Aici ar trebui sa ne spuna mai multe despre cauze ICDA.
A pus cineva pe forum, in toamna, nu mai stiu unde, un studiu care arata ca si amitrazul creeaza rezistenta pentru parazit. Ba spune ca durata pana s-a obtinut rezistenta este foarte variata de la tara la tara, in unele tari, Chile sau Argentina, nu mai stiu, deja dupa 3 ani de aplicare s-a constatat dobandirea rezistentei parazitului.
Trebuie sa intelegem ca aceasta rezistenta nu inseamna ca nu mai putem omori parazitul cu acea substanta, doar ca asazisa LD, adica doza letala, care sa produca moartea sa zic la 90% din paraziti (LD90), deci aceasta doza este tot mai mare, pana cand poate deveni periculoasa pentru albine sau poate polua inadmisibil produsele stupului. Parerea mea personala este ca utilizarea produselor de tip Mavrirol, la care doza de acaricid descreste permanent, permite parazitilor sa isi dobandeasca imunitate fata de tratament, dupa principiul 'ce nu te omoara te intareste'. Se stie ca chiar alergia la venin se poate invinge prin administrarea repetata de doze de venin la inceput foarte mici si in doza incet crescuta. Se vorbeste chiar de oameni care au dobandit rezistenta la otravuri puternice prin ingerarea unor doze la inceput foarte mici si apoi in crestere. Rau este ca paduchii care au dobandit rezistenta se raspandesc si la alte stupine care a facut tratamente corecte si la care paduchii 'proprii' inca nu au dobandit rezistenta la tratament.
Sistemul de dat tratament AV si la noi in tara si in alte tari nu se face cum ar trebui. Ar trebui sa dam cumva strategic. Eu cred ca ideal este sa combinam anual tratamente cu substante diferite. Daca tot tratam cu acceasi substanta la un moment dat ei vor incepe sa devina imuni la substantele noastre. Posibil pe viitor sa se descopere si alte chestii pt varroa.
Exact asta am vrut sa spun.
Daca a folosit cineva acid oxalic ca tratament, ce metoda a folosit si care a fost eficienta constatata?
:hi:
Am si eu o intrebare a folosit cineva varojet?
Este bun de ceva.
Eu am folosit varojetul si am fost multumit
Si eu am folosit, dar inhalam si eu destul fum, asa ca am trecut la vaporizator.
Cubby si nu ai vazut diferenta dintre varojet si fureto? Sunt la fel de eficente? Eu am observat ca varojetul este mai bun
Multumesc de raspuns..
Pentru un numar mic de stupi (20-30) e bun varojetul. Pentru mai multi e bun vaporizatorul.
Cu varojetul nu inhalez fum. Stau la distanta.
Sunt incepator si am putini stupi
Poti da cu varojetul si la mai multi. Daca are cine sa te ajute si ai 2-3 varojeturi merge treaba ceas. sunt avantaje si dezavantaje. Eu vreau sa fac ce este mai eficient, cu toate ca se pierde mai mult timp. fiecare face cum vrea si cum crede ca e mai bine la el
cu varojetul castigi timp dar pe cat de mult timp castigi, pierzi din eficienta tratamentului...eu nu-s asa multumit de varojet, parca fumul e putin sau slab. Efectul desi stupii noi si etansi fiind, nu e chiar unul multumitor, am vazut varroa pe albina si dupa tratament, semn ca tratamentul nu a fost eficient. In schimb, mavrirolul imi atinge asteptarile in tratamentul impotriva varroa.
Am sa incerc insa anul acesta si acid oxalic in cazul in care observ ca tratamentele normale impotriva varroa in primavara, esueaza.
Va salut cu respect.Numele meu este Radu,am albine din 2011 cind am cumparat prima familie;acum am ajuns la 10.Locuiesc in loc ilia jud.hunedoara si tin stupii la un vecin ,care are si el albine de mult timp.Stupina se afla la aproximativ 5km. intr-un sat numit Bacea,amplasata la poala unui deal ;in total cam 50 de familii.Culesul principal este cel de salcam,un cules mediu zic eu deoarece padurea de salcam este propusa pt taiere. Intrebarea pt.cunoscatori ;Pot trata de ex.cu acid oxalic daca in paralel proprietarul trateaza cu varachet?mie nu mi se pare cam ok.Mentionez ca in cele 3 ierni nu am pierdut nici un roi.Vecinul este in varsta accepta mai greu noutatile este mai reticent,o stie cu VF si pace,desi ii povestesc ce se dicuta pe forum ;e si el curios de multe ori ,mai intreaba una alta, ii place.De la el cumparm miere cind nu aveam albine,acum ii dau eu polen si cred ca la anul se apuca si el de recoltat polen.va multumesc pt intelegere.
Vad ca nu prea vine nimeni cu pareri dupa folosirea acidului oxalic. Oricum, vin si eu cu o intrebare legata de tratamentul cu acid oxalic, prin sublimare. Face cineva asta? Eu vreau sa imi fac un evaporator ca cel din poza si sunt curios daca foloseste cineva la noi asa ceva.
Citat din: bratosin radu din Aprilie 15, 2015, 08:09:51 PM
Intrebarea pt.cunoscatori ;Pot trata de ex.cu acid oxalic daca in paralel proprietarul trateaza cu varachet?mie nu mi se pare cam ok
Mai intai bun venit pe forum. Nu are nici o legatura tratamentul cu varchet cu tratamentul cu oxalic. Chiar este indicat sa se faca tratamente cu doua substante diferite. Dupa ce se fac tratamentele cu varachet in sept-oct se mai poate face un tratament cu oxalic in nov- dec.
Bun venit pe forum, Radule!
Referitor la tratamentul cu acid oxalic mai intai spun ca eu nu l-am folosit (inca). Pe forum s-a mai discutat, sunt pareri diferite. Oricum in general se recomanda aplicarea acestui tratament in lipsa puietului, deci toamna tarziu. Sunt si stupari care trateaza in sezonul activ fie in stare lichida fie (la noi mai rar) prin sublimare. De prin alte tari am citit ca sa nu se aplice mai mult de un tratament de acest fel pe durata vietii unei albine. Asta de la inceput l-ar exclude de la tratarea in cazul cand avem puiet capacit in stupi, caz in care tratamentul ar trebui repetat de trei ori in doua saptamani (ca sa surprindem si paduchii care initial sunt in puietul capacit). Sunt insa si stupari care fac mai multe tratamente cu oxalic si spun ca nu au probleme. Tot din carti, aceste tratamente mai fac sa 'cada' unele regine.
Va multumesc pt raspunsuri,aveti toata consideratia mea.Am de gind sa fac tratament cu ac. oxalic in noiembrie dec.,pulverizat pe intervale cu o serniga cu ac,pt. ce am eu nu cred ca merita alta investitie ;desi pe viitor ma bate gindul sa fac un vaporizator sau sa i-mi cumpar.Cred ca tratamentele de iarna sau primavara devreme sint foarte importante pt.dezvoltarea ulterioara a coloniilor.Noi am facut tratamentul pe la sfirsitul lui octombrie,primavara luam startul mai greu.Spor la treburi.
Participand la toate targurile apicole din 2015, am avut ocazia sa stau de vorba cu foarte multi apicultori , pe diferite teme. Una dintre ele a fost combaterea varoa cu diverse aparate de tratare cu fum ( fogger sau furetto) ,de la diversi producatori. Marea problema sustinuta de aproape toti apicultorii era dozarea. Un prieten de-a lui Marian Sima sustinea la targul de la Bucuresti ca un vecin de-al sau si-a "ucis" cu aceasta metoda 60 de stupi. La Ramnicu Sarat era un domn care afirma ca aparatele sunt o pacoste. La Targu Jiu cineva a incercat, fara succes , mai multe aparate (domnul Bodescu isi aminteste de uleiul de pe caldaram din fata primariei). Asa ca am cumparat trei pompite pentru ulei (se monteaza la aceste aparate) pentru a le studia pe indelete. N-as vrea sa plictisesc cu detalii. Totusi as vrea sa prezint niste constatari . La o actionare foarte energica , pompa "livra" ulei (de parafina). La o actionare mai lenta cantitatea de ulei scadea foarte mult sau era chiar zero . Daca actionarile parghiei erau foarte energice si fara pauze intre ele se obtinea un anumit debit .La o pauza de 10 secunde intre actionari, debitul scadea cu 30 %. Daca rezervorul pompei era plin si actionarile erau fara pauze si foarte energice se obtine un debit . Daca rezervorul este golit 30 ml , debitul scade cu 32 %. Daca el este golit cu 60 ml , debitul scade cu 44 % (si la pompele electrice submersibile debitul variaza in functie de adancimea de absorbtie). Concluzia mea este ca supapele pompei sunt ineficiente, permit scurgerea lichidului, debitul variaza nepermis de mult in functie de nivelul lichidului din rezervor. Consider ca un aparat de tratament cu fum trebuie sa dozeze foarte exact cantitatea de substanta activa de la o actionare astfel incat sa pot administra o picatura , doua , trei sau patru, de la primul pana la ultimul puf. Diferenta de concentratie subtanta activa per puf poate determina viata sau moartea "dusmanului" sau a albinei .
Desde hace varios años los apicultores de distintas partes del mundo están buscando alternativas para intentar disminuir, en la medida de lo posible, el uso de acaricidas en las colmenas.
La calidad de la miel depende en gran medida de la ausencia o presencia por debajo de límites permitidos de residuos tóxicos para el ser humano. Adquieren enorme relevancia, entonces, las pautas de manejo llevadas a cabo por el apicultor y los tratamientos que éste usa para el control de las distintas enfermedades que afectan a las abejas, evitando así trabas comerciales.
En los últimos años, el control de Varroa estuvo centrado en el uso de acaricidas sintéticos (basados principalmente en piretroides y fosforados). El desarrollo de resistencia a estos productos por parte de Varroa y la detección de residuos en cera (que posteriormente pasan a la miel) y propóleos, plantean la necesidad imperiosa de encontrar alternativas que no acarreen efectos negativos y terminen perjudicando sustancialmente a la actividad en lugar de representar un beneficio.
En este marco, los aceites esenciales y sus principios activos, surgen como potenciales herramientas de control para intentar dar algún tipo de solución a esta problemática.
Diversos autores han demostrado que los aceites esenciales están constituidos principalmente por compuestos terpénicos y fenólicos, siendo estos últimos los responsables de las propiedades antimicrobianas por su capacidad de afectar la permeabilidad de la membrana bacteriana, la cual restringe la difusión de los compuestos hidrofóbicos a través de su cobertura lipopolisacárida.
En consecuencia, el timol aparece como un arma ecológica contra la Varroa. Con vistas a prevenir la posibilidad de que aparezca cualquier tipo de resistencia a esta sustancia tal y como ha ocurrido con los acaricidas de síntesis, se ha empezado a trabajar con algunas de las numerosas plantas medicinales que, según la bibliografía encontrada en base a varios especialistas de distintas partes del mundo, tienen efectos acaricidas, antisárnicos, insecticidas o antihelmínticos y que significan una alternativa importante.
Se comprobó en diversos estudios que por ejemplo la ruda tiene un porcentaje de eficacia cercano al cien por ciento, mientras que la ortiga (aunque en menor medida) también puede considerarse como un buen recurso.
Experiencia con lavanda y laurel
Esta investigación se realizó con abejas obreras parasitadas por Varroa, provenientes de dos colonias de Apis Mellifera, que presentaban una infestación severa de este ácaro, y que no habían recibido tratamiento previo contra el parásito. Se utilizaron dos colmenas del tipo Langstroth de un alza y diversos implementos de uso común. En el laboratorio se utilizó una cámara climática, un termohigrómetro y una lupa estereoscópica, 16 jaulas fabricadas con envases plásticos transparentes, rejilla de aluminio, cable de 0,5 milímetros de diámetro, y 5 centímetros de largo, entre otros. Los aceites esenciales de lavanda y laurel se diluyeron al 30 por ciento y la acetona al 99,5 por ciento. Ambos aceites esenciales se extrajeron previamente mediante destilación por arrastre de vapor.
Durante el desarrollo del estudio en laboratorio, se colocaron 15 abejas obreras parasitadas por un ácaro hembra de Varroa dentro de jaulas con alimento. Las abejas parasitadas utilizadas en cada unidad experimental, se recolectaron diariamente desde la cámara de cría de colonias con una alta tasa de infestación. Posteriormente se colocaron en forma individual en pequeños frascos de vidrio ventilados y se llevaron al laboratorio dentro de una caja térmica aislante, para evitar cambios bruscos de temperatura.
Para verificar la presencia de Varroa, las abejas se revisaron individualmente bajo lupa, tomándolas por la región abdominal con una pinza. De esta forma, se dejó sólo un parásito por insecto, removiendo los demás con un pincel.
Luego se colocaron 15 abejas con su respectivo ácaro, dentro de la jaula con el caramelo alimentador (mezcla de miel y azúcar impalpable), posteriormente la jaula se puso sobre una placa Petri con papel absorbente. Esta placa se introdujo dentro de otra más grande, con el borde untado con vaselina para evitar que los ácaros que se desprendieran de su hospedero se alejaran. Los tratamientos se aplicaron con una jeringa sobre el papel absorbente en dosis de 0,3 milímetros por jaula. Luego de la aplicación, la unidad experimental se llevó inmediatamente a una cámara para la volatilización del producto.
Debido a que se trabajó con organismos vivos en condiciones de laboratorio, se tuvo cuidado de no afectar durante los ensayos la relación parásito-huésped que existe naturalmente. Por ello, el ensayo en el laboratorio otorgó, tanto a las abejas como a los ácaros, condiciones similares a las que se encuentran en forma natural. La temperatura, humedad y oscuridad en la cámara climática se regularon para simular las condiciones de la colmena. La temperatura se mantuvo regulada mediante un termostato, en un rango de 30 – 34 grados. La humedad relativa se mantuvo entre 50 – 70 por ciento mediante pocillos con agua. Ambas variables se midieron mediante un termohigrómetro colocado en el interior de la cámara. La puerta de ésta se cubrió con un plástico negro, para evitar que entrara luz al abrirla; además, las observaciones se realizaron bajo luz roja, para no alterar las conductas del parásito.
Se utilizó un diseño experimental de bloques completos al azar, con cuatro tratamientos que correspondieron a la aplicación de aceite esencial de lavanda al 30% (T1), aceite esencial de laurel al 30% (T2), acetona al 99,5% (T3) y control, agua destilada (T4). Cada tratamiento tuvo cuatro repeticiones (Sokal y Rohlf, 1998; Zar, 1999). La separación de media se realizo mediante un test de Tukey al 5%.
Después de la aplicación de cada tratamiento, se dejó pasar un día para ventilar la cámara. El período de evaluación de los tratamientos se extendió por 24 horas, considerando intervalos de tiempo de, 1, 3, 5, 8, 14 y 24 horas posteriores a la aplicación de los tratamientos. Los ensayos comenzaron siempre en el mismo horario (10:00 horas), lo que permitió realizar evaluaciones cronológicas a las 11:00, l3:00; 15:00, 18:00, 0:00 y 10:00 horas del día siguiente, para hacer comparables los resultados obtenidos. Se consideraron estos intervalos debido a que los productos que actúan por evaporación tienen mayor efecto durante las primeras horas después de la aplicación, disminuyendo progresivamente a medida que transcurre el tiempo. Con estas evaluaciones se llevaron registros de temperatura y humedad, verificando que las condiciones se mantuvieran constantes y no influyeran en la conducta normal de los ácaros.
El efecto de la aplicación de aceites esenciales sobre los ácaros se midió evaluando el porcentaje de ácaros caídos y muertos. Los ácaros que se encontraron en las placas se retiraron de la cámara y se observaron bajo la lupa, por un período de 2 horas a intervalos de media hora. Al momento de las observaciones los ácaros fueron estimulados de forma táctil con un pincel en la zona ventral del opistosoma, para verificar si realmente estaban muertos. Se consideraron ácaros muertos las Varroas que no presentaron movimiento luego de las 2 horas de observación.
Los aceites esenciales de laurel y lavanda causaron una caída de ácaros que alcanzó el 100 por ciento, valor significativamente mayor al registrado por la acetona y el control con agua destilada.
Por otra parte, el aceite esencial de Aguaribay ha demostrado ser un excelente complemento sanitario en el control de la Varroa.
Los ensayos que se realizaron utilizando el Aceite Esencial Crudo (AEC) de Aguaribay y sus fracciones obtenidas por destilación al vacío, han dado buen resultado en el control de la proliferación
De mai mulți ani, apicultorii din întreaga lume sunt în căutarea de modalități de a încerca să reducă pe cât posibil, utilizarea de acaricide în stupi.
Mierea de calitate depinde în mare măsură de prezența sau absența sub nivelurile permise de deșeuri toxice pentru om. Să presupunem mare importanță, atunci, liniile directoare de management implementate de apicultori și tratamentele pe care le utilizează pentru a controla diverse boli care afecteaza albinelor, evitându-se astfel bariere comerciale.
In ultimii ani, controlul Varroa axat pe utilizarea acaricide sintetice (bazat în principal pe piretroid și fosfat). Dezvoltarea rezistenței la aceste produse de Varroa și de detectare a reziduurilor de ceara (miere a trecut ulterior) și propolis, ridica nevoia urgentă de a găsi alternative care nu rezultă în efecte negative și ajung afecta în mod substanțial la activitatea destul de reprezintă un profit.
În acest cadru, uleiuri esențiale și principiile lor active apar ca instrumente potențiale de control pentru a încerca să dea un fel de soluție la această problemă.
Mai mulți autori au arătat că uleiurile esențiale sunt realizate în principal din terpenice și fenolice compuși, acesta din urmă fiind responsabil de proprietățile antimicrobiene ale capacității lor de a afecta permeabilitatea membranei bacteriene, care limitează difuzia compușilor hidrofobi prin lipopolizaharida sa de acoperire.
În consecință, timol apare ca o armă împotriva Varroa ecologice. Pentru a preveni posibilitatea de orice fel de rezistență apare această substanță așa cum sa întâmplat cu acaricide de sinteză, a început să lucreze cu unele din numeroasele plante medicinale, conform literaturii de găsit bazat pe diverși specialiști din întreaga lume au acaricide, antisárnicos, insecticide sau efecte antihelmintice și înseamnă o alternativă importantă.
Sa constatat în mai multe studii astfel de Rue are o rată de aproape de o sută de eficiență la sută, în timp ce urzica (deși mai puțin) poate fi considerată ca o resursă de bun.
Experiența cu lavandă și Laurel
Acest studiu a fost efectuat cu albinele lucrătoare parazitate de Varroa, de la două colonii de Apis mellifera, care au avut o infestare acarianul severă, și care nu au primit tratament anterior împotriva parazitului. Două urticarie de tip Langstroth up și diferite unelte folosite în uz comun. O cameră climatică un higrometru și o lupă stereoscopic, 16 cuști din recipiente de plastic transparente, grila de aluminiu, cablu 0,5 mm în diametru și 5 cm în lungime a fost utilizat, printre altele, în laborator. Uleiurile esentiale de lavanda si dafin au fost diluate până la 30 la sută și 99,5 la sută acetonă. Ambele uleiuri esențiale extrase anterior de distilare cu abur.
Pe parcursul dezvoltării studiu de laborator, 15 au fost plasate albinele lucrătoare parazitate de o Varroa acarianul de sex feminin în cuști cu alimente. Albine parazitate utilizate în fiecare unitate experimentală au fost colectate zilnic din coloniile de reproducție aparat foto cu o rată ridicată de infestare. Mai târziu, au fost plasate individual în borcane de sticlă mici aerisite și luate la laborator într-o cutie rece izolată, pentru a evita schimbările bruște de temperatură.
Pentru a verifica prezența Varroa, albine au fost analizate în mod individual la microscop, luându-le din regiunea abdominală cu forcepsul. Astfel, dreptul la un singur insecte daunatoare prin eliminarea celălalt cu o perie.
15 albine au fost apoi plasate cu acarianul lor respective, în interiorul cuștii cu bomboane tractor (amestec de miere și zahăr pudră), apoi cușca a fost plasat pe o placă Petri cu prosoape de hartie. Această placă a fost introdus într-un mai mare, margine unse cu vaselina pentru a preveni acarienii a arunca un sejur de gazdă departe. Tratamentele au fost aplicate cu o seringă pe hârtie absorbantă, în doză de 0,3 milimetri pe cușcă. După aplicare, unitatea experimentală a luat imediat o camera pentru volatilizarea produsului.
Pentru că au lucrat cu organismele care trăiesc în condiții de laborator, nu atent afecta în timpul relației-gazdă parazit repetitii care exista in mod natural a avut. Prin urmare, testul în laborator a dat ambele albine ar fi acarieni, condiții similare cu cele gasite in mod natural. Temperatura, umiditatea și întunericul în camera climatică a fost reglementată pentru a simula condițiile de stup. Temperatura se menține reglată termostatic într-o gamă de 30-34 grade. Umiditatea relativă a fost menținută între 50-70 procente de puturi de apa. Ambele variabile au fost măsurate cu un higrometru situat în interiorul camerei. Ușa a fost acoperit cu un plastic negru pentru a tine departe lumină atunci când este deschis; Observații suplimentare au fost efectuate în lumină roșie, nu pentru a modifica comportamentul parazit.
Protocolul experimental a fost randomizat a fost utilizat bloc complet, cu patru tratamente corespundea aplicarea de ulei esențial de lavandă 30% (T1), ulei esential de dafin 30% (T2), acetonă 99,5% (T3 ) și control, apă distilată (T4). Fiecare tratament a avut patru replicate (Sokal și Rohlf, 1998; Zar, 1999). Separarea medie a fost realizată utilizând un test Tukey la 5%.
După aplicarea fiecare tratament, el a așteptat o zi de aerisire a camerei. Perioada de evaluare a tratamentului a durat timp de 24 ore, dat intervale de timp, de 1, 3, 5, 8, 14 și 24 de ore după aplicare tratament. Testele au început întotdeauna, în același timp, (10:00), ceea ce a permis termenele evaluări la ora 11:00, L3: 00; 15:00, 18:00, 00:00 și 10:00 a doua zi, la rezultate comparabile. Aceste intervale au fost considerate că produsele care acționează prin evaporare avea efect mai mare în primele ore de la aplicare, diminuarea treptat, pe măsură ce trece timpul. Acestea temperatură evaluări înregistrări și umiditate au fost efectuate verifica dacă condițiile rămân constante și nu a influențat comportamentul normal de acarieni.
Efectul de aplicare a uleiurilor esentiale cu privire la acarieni a fost măsurată prin evaluarea procentului de acarieni morți și căzut. Acarienii au fost găsite pe plăcile au fost îndepărtate din camera si a observat la microscop, pentru o perioadă de 2 ore la intervale de jumătate de oră. La momentul observațiilor acarieni au fost stimulate printr-o atingere cu o perie din opistosoma zona ventral, pentru a verifica dacă acestea într-adevăr erau morți. Morți Acarienii acarienilor Varroa, care au arătat nici o mișcare după au fost considerate de 2 ore de observare.
Uleiurile esențiale ale dafin și lavandă a provocat o scădere de acarieni care a ajuns la 100 la suta, semnificativ mai mare decât cea înregistrată de acetonă și valoarea de control apă distilată.
Mai mult decât atât, ulei esențial de Aguaribay sa dovedit un supliment de sănătate excelentă în controlul Varroa.
Testele au fost realizate folosind Essential ulei (CET) Aguaribay și fracțiunile acestuia, obținut prin distilare sub vid, au avut succes în controlul proliferării
Astia au avut doar 2 stupi tratati, dar au avut aplicate 4 tratamente, din care unul martor (de control). Studiul e o porcarir. Trebuia sa aiba macar 4 stupi.
La Varroasis es la enfermedad causada por el ácaro Varroa (más información en wikipedia). Esta enfermedad se trata de uno de los principales problemas a nivel nacional y mundial. Y por ello es que requiere de toda nuestra atención para su control.
Estos parásitos se adhieren a las abejas, debilitando y eventualmente matando a las abejas al alimentarse de ellas e incluso propagando virus y patógenos. Si bien es difícil controlar estas plagas, hay cócteles químicos que pueden ayudar. A continuación se exponen diferentes remedios naturales que pueden ayudar a contener un poco la varroa:
Uso de eucalipto y romero como combustible del ahumador
Se puede reemplazar el combustible del ahumador por eucalipto y romero. El humo fresco del eucalipto hace que las abejas llenen su buche con miel, con lo cual el abdomen se hincha y los ácaros quedan expuestos al efecto del romero. Esta última planta adormece parcialmente a la varroa permitiendo eliminarla.
Antes de ahumar la colmena se introduce por la piquera un papel o cartón, idealmente blanco, impregnado en aceite o grasa donde quedarán pegados los ácaros que caen atontados. Es muy recomendable usar un suelo sanitario.
Para asegurar buenos resultados, el tratamiento debe ser repetido cada 10 días.
Las mejores posibilidades para reducir el problema se dan a finales de julio. En invierno el ácaro se encuentra en su punto más débil, pues no encuentra ninfas para desarrollarse.
Siembra de plantas aromáticas en apiarios
Aparte de suministrar polen a nuestras abejas las plantas aromáticas sirven de protección contra la varroa. Por lo que resulta interesante sembrar en los apiarios:
Lavanda
Menta
Albahaca
Oregano
Romero
Tomillo
Ruda
ps:merci Pistol28 pt.traducere.traducatorul meu cred ca e taliban si mananca litere(si al tau are ceva greseli dar fata de talibanul meu.....)
http://coronaapicultores.blogspot.com.es/2015/02/test-de-varroa-con-azucar-en-polvo.html?spref=fb
Varroa este boala cauzata de acarianul Varroa (mai mult pe Wikipedia). Aceasta boala este una din principalele probleme la nivel național și global. Și așa se face că necesită atenția noastră deplină controlului său.
Acesti paraziti se ataseaza de albine, slăbirea și în cele din urmă uciderea albinele să-i hrănească și chiar răspândirea virușilor și agenți patogeni. Deși este greu de controlat acestor dăunători, nici un cocktail chimice care pot ajuta. Apoi, diferite remedii naturale care pot ajuta conține unele Varroa sunt după cum urmează:
Utilizarea eucalipt și rozmarin ca combustibil în afumător.
Fumul de eucalipt proaspat face albinele să umple guşa cu miere iar abdomenul este umflat și acarieni sunt expuşi la efectul de rozmarin. Această combinaţie permite eliminarea Varroa care este parțial amorţit.
Înainte de fum se introduce în stup hârtia de control sau carton, ideal albă, impregnat cu ulei sau unsoare de care se lipitesc acarieni care cad. (Este foarte recomandat să utilizați un etaj toaletă.???)
Pentru a asigura rezultate bune, tratamentul trebuie repetat la fiecare 10 zile.
Cele mai bune posibilități de a reduce problema să apară la sfârșitul lunii iulie. În timpul iernii, acarianul este în punctul cel mai slab sale, așa cum există nimfe a dezvolta.
Plantarea plante în stupine
În afară de furnizarea de albine nostru polen plante aromatice oferă protecție împotriva Varroa. Este planta interesant în stupine:
Lavandă
Mentă
Busuioc
Oregano
Rozmarin
Cimbru
Rue
(Este foarte recomandat să utilizați un etaj toaletă.???) suelo sanitario=fund AV
Am facut doua tratamente cu vf de doua ori la interval de 7 zile. Nici dupa primul si nici dupa al doilea nu am observat niciun acarian. Ce spuneti, mai fac si pe al treilea?
Nu are rost, deoarece infestarea nu este mare si daca exista totusi paraziti, acum sunt in celulele cu puiet capacit.
Multumesc :beer:
Daca le-am facut le-am facut sambata trecuta(18.04) si am uitat sa le fac ieri dupa 7 zile se intampla ceva daca le fac antivaroa maine?
Nu are nimic.
Buna ziua,
Am facut la cativa stupi zilele trecute pudrare cu zahar si au cazut pe fund antivarroa in jur de 5 paduchi de familie. Azi am remarcat cativa trantori la mai multe familii, care aveau aripile lipsa sau mancate, si cateva albine cu paduche vizibil pe spate. Cred ca si una din matci parea sa aiba ceva pe spate:(.
Eram hotarat sa fac tratamentul cu varachet dupa culesul de la salcam.
Acum sunt ingrijorat si ma gandesc sa nu mai astept si sa fac zilele astea traramentul si iarasi la 7zile. Salcamul inflireste cam in 2 saptamani aici in zona.
Ce parere aveti?
Zaharul pudra cat de des se foloseste. Am inteles ca dupa o perioada albina poate sa invete sa se curate de paduchisi fara zahar.
Lasa-te de astfel de practici antice si treci la treburi serioase. Daca infloreste salcamul peste 2 saptamani, baga 2 tratamente cu varachet si ultimul cu acid oxalic astfel nu iti vei contamina mierea. Oricum, dupa cum spui, ai o infestare f mare... tratamentele nu sunt de neglijat, la fel nici stimularile....asta daca vrei sa se tina si albinele de tine
Aici in NZ multi comerciali folosesc ca tratament de primavara benzile Bayvarol si le au in stup timp de 8-10 saptamini. Daca intre timp trebuiesc puse caturile nu are nimic.
Nu este interzis sa folosesti benzile Bayvarol cu caturile pe cuib........ in NZ.
Flumetrinul(partea activa din Bayvarol) nu se absoarbe in miere spune cineva aici in NZ care lucreaza in cercetare apicola.
Eu totusi prefer sa folosesc benzile Bayvarol toamna si cele de Apivar primavara.
Bayvarolul(flumetrin) lucreaza mai rapid decit Apivarul(amitraz) si toamna este mai bine sa reduci rapid numarul de varroa deoarece mai ai si alte probleme pe cap.
Si anume, un stup slabit de varroa va fi o prada usoara pt viespi. In primavara nu ai probleme cu viespii deci mai bine las tratamentul de Apivar la primavara. Este un tratament mai lent(asi face efectul mai incet) si de aceea il incep inca din iarna(la voi ar fi Februarie) si il am in stup timp de 8-10 saptamini.
In urma primului tratament cu Varachet am gasir pe fundul stupului intre 5 si 15 acarieni. Pe rame la mai toti stupi a vazut macar un trantore/fata de rama cu aripile mancate. La fel in medie o albinuta cu varoa vizibil /rama.
Cam putini varroa cazuti dupa tratament. Mai fac unul la 7 zile.
Anul trecut am inceput apicultura si am facut 3 tratamente cu varachet ultimul fiind inainte de intrare in iernare.
Am avut in.timpul verii puse si benzi ecostop pe speteze in stup.
Stupii cumparati(4la numar) au avut tratamentele facute la zi. Restul pana la 15 stupi sunt derivati din acestia 4 si unul venit de prin salbaticie.
Dupa pudrare cu zahar au cazut intre3-5varroa de familie si multa mizerie de curatat si furnici dupa zahar.
Am observat ca VF cu care am tratat era expirat si am si lasat peste iarna in cutia de stup afara. Am cumparat vf nou sinam facut tratamentu de la 7zile cu acesta. Pe fund, la numaratoare, tot 5-10 acarieni. Tratamentul il fac cu folie pusa pana a doua zi.
De ce e aceasta diferenta intre semnele infestarii din stup(trantori cu aripi mancate, paduche vizibil p albina) si rezultatul tratamentelor?
Din cauza puietului... paduchele sta in puietu capacit...acolo se inmulteste si maiales prefera trantorele. deasta se fac 3-4 tratamente la 7 zile ;)
Am facut deja 2 la interval de 7zile si folosesc si rama capcana si am scos din celule de trantor tot numai cativa paduchi.
Se pare ca varachetul este mai putin concentrat. De acea trebuie marita doza cu cel putin o picatura fata de ce scrie in prospect.
Citat din: bucovineanu din Mai 22, 2015, 02:26:50 PM
Se pare ca varachetul este mai putin concentrat. De acea trebuie marita doza cu cel putin o picatura fata de ce scrie in prospect.
Am vazut si eu varroua la un apicultor acum inainte de inflorirea salcamului desi a tratat albinele cu varachet forte de doua ori in primavara aceasta.
Eu am pus cate o banda de Mavrirol la finele lunii Martie iar acum am dat cu Varachet dar nu am observat o infestare,cred ca cele 45 zile cat are actiune Mavrirolul si-au facut efectul.
In concluzie trebuie tratamente diversificate, doar cu Varachet conform prospectului sunt sanse sa ramanem fara albine.
Aici in NZ trebuie să alternam tratamentele. De obicei folosim aceleași tratamente în fiecare primăvară și un alt tratament în fiecare toamnă.
Tot mai mulți apicultori semnalează ineficienta Bayvarolului pe care eu îl folosesc toamna dar alții preferă primăvara căci vor adăuga caturile înainte să scoată tratamentul. Nu este interzis să ai benzi de Bayvarol în stup când a început deja culesul și ai caturile puse.
Stupii mei au o perioada lunga din octombrie până-n martie fără tratament și Bayvarolul acționează mai rapid astfel îl prefer în toamna.
Primăvara folosesc benzi de Apivar care acționează mai lent dar perioada fără tratament este mai scurtă din mai până-n august.
Urmează să fac și un alt tratament cu acid oxalic luna viitoare doar de experiment.
Am auzit de mulți apicultori folosind AO și AF dar în alternare cu benzi chimice. Astfel aceștia fac mult mai multe tratamente pe an cu intervale de timp mai scurte.
Tratamente cu mai multe feluri de chimicale stopează creearea rezistenţei la un singur produs.
Administrarea de chimicale sub dozele minime creează rezistenţă destul de repede.
Daca am luat caturile de pe cuib, ar fi bine sa le fac un tratament cu varachet in perioada aceasata ? mentionez ca anul acesta nu le-am facut nici un tratament cu nimic, si as vrea sa incep sa la fac un tratament si la 10 zile altul.. :hi:
E chiar recomandat sa le faci un tratament acum. Chiar daca cele mai eficiente tratamente sunt cele in lipsa de puiet ( varroa sa nu mai fie protejat de capacela puietului) acum mai reducem nr de paduchi.
Incercam sa traim bio dar le facem tratamente de zapacim albinele.Substantele chimice afecteaza albina.Primavara si toamna este foarte indicat sa se faca aceste tratamente.Multi stupari batrani in schimb merg pe tratamente nonstop...